vineri, 22 ianuarie 2010

Patriotul român Alexandru Leşco: „Aş vrea să apuc timpurile când Prutul o să redevină un râu intern“

Unul din eroii uitaţi ai Romåniei, Alexandru Leşco, închis de ruşi timp de 12 ani, la Tiraspol, pentru idealurile sale naţionale, s-a aflat cåteva zile la Bucureşti, silit să-şi efectueze mai multe consultaţii medicale aprofundate. Cei 12 ani de temniţă rusească se resimt şi azi, la peste cinci ani de la eliberare. Din păcate, nici măcar acum eroul din Transnistria, arestat şi judecat barbar pentru a se da un exemplu Romåniei, nu poate locui în ţara-mamă, pentru care a suferit umilinţe şi o închisoare nedreaptă şi nelegală, după cum a stabilit şi o sentinţă CEDO fără precedent, de condamnare a Rusiei pentru acest fapt.

Deşi a fost decorat de către Traian Băsescu - preşedintele reales acum cu peste 90 de procente în Basarabia - chiar cu Ordinul Naţional „Steaua Romåniei“, iar primăria l-a desemnat Cetăţean de Onoare al Capitalei, alături de camarazii săi Tudor Popa şi Andrei Ivanţoc, niciunul dintre eroi nu şi-a primit apartamentele promise deja de fostul prim-ministru, Călin Popescu Tăriceanu, iar în Parlament o lege a recunoştinţei pentru cei trei este boicotată în permanenţă. Singurul oficial al statului care îl ajută este Eugen Tomac, de la Departamentul pentru Romånii de Pretutindeni, care s-a ocupat şi de internarea fostului deţinut politic romån de la Tiraspol. Am stat de vorbă cu patriotul romån despre evoluţia situaţiei politice din Basarabia şi aşteptările faţă de Romånia după schimbarea regimului comunist de peste Prut, în exclusivitate pentru „Curentul“.

„Lucrurile s-au schimbat spre bine la Chişinău. Este o cu totul altă atmosferă, care se simte în stradă şi oriunde. Lumea răsuflă mai uşurată acum“, ne spune Alexandru Leşco, la externarea sa din spital, într-un material video disponibil pe www.curentul.ro. „Aşteptările au fost prea mari, şi atunci şi cerinţele sunt mai mari din partea oamenilor“, adaugă Leşco. În privinţa primei vizite de stat a preşedintelui reales al României, Traian Băsescu, aleasă simbolic tot la Chişinău, ca şi în urmă cu cinci ani, Alexandru Leşco apreciază că relaţiile cu Bucureştiul s-au îmbunătăţit semnificativ, mai ales după căderea gardului de sârmă ghimpată de la Prut şi semnarea acordului de mic trafic de frontieră. În ce priveşte alte aşteptări ale fraţilor de peste Prut, Alexandru Leşco ne spune: „Îl ştiu pe domnul preşedinte ca foarte sensibil la chestiunea Basarabiei şi problemele basarabenilor şi cred că va face tot posibilul ca să se urgenteze redobândirea cetăţeniei române de cât mai mulţi români“. Planurile de viitor ale lui Alexandru Leşco, membru de onoare al Fundaţiei Pentru România, sunt legate tot de răspândirea românismului. El şi-a propus să înfiinţeze o asociaţie de carte la Chişinău: „Este nevoie de carte adevărată în Basarabia“, afirmă patriotul, după ce ne-a mărturisit gândul său cel mai fierbinte:
„Eu tare aş vrea să apuc timpurile când Prutul o să redevină un râu intern şi nu de frontieră“.
Alexandru Leşco nu este demoralizat de faptul că un al doilea proiect de lege pentru ajutorarea celor trei eroi şi repunerea lor în drepturi cetăţeneşti fireşti primeşte piedici în Parlament. „La câte am pătimit în temniţele ruseşti, aproape nimic nu mă mai impresionează. Este normal să existe forţe potrivnice nouă şi în Parlamentul de aici. Aşa lucrează ruşii. Eu rămân oricum un simplu cetăţean credincios prin viaţă şi prin moarte neamului meu. Iubesc România indiferent de aceste piedici“. La data de 21 mai 2009, senatorul Iulian Urban a depus la Senat, împreună cu senatorul de diaspora Viorel Badea, o Propunere legislativă privind declararea lui Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa drept „eroi-martiri, luptători pentru democraţie, drepturile omului şi apărători ai valorilor spirituale şi culturale româneşti“. La data de 2 noiembrie 2009, chiar Comisia pentru Drepturile Omului, Culte şi Minorităţi din Senat, prin semnătura UDMR-istului Gyorgy Frundo, preşedintele acesteia, a dat raport de respingere a Proiectului de lege, la fel ca şi PSD-istul Toni Greblă, de la Comisia Juridică. Ajunsă în plenul Senatului, legea recunoştinţei a căzut la vot, acelaşi Greblă afirmând că nu este normal ca aceşti eroi să beneficieze de „avantaje financiare“, respectiv o minimă pensie sugerată de Iulian Urban. Mai mult, PNL-istul Mircea Diaconu a trâmbiţat că cei trei nu pot fi numiţi martiri atâta timp cât se află în viaţă, sugerând că ar trebui să aşteptăm moartea lor. Desigur, finuţul actoraş ar mai trebui să ştie şi puţină limbă română înainte de a vorbi în asentimentul rusoilor. Martir, conform DEX, este o „persoană care a avut de îndurat suferinţe, chinuri îngrozitoare sau moartea pentru ideile, convingerile sale. Persoană care îndură persecuţii, un tratament inuman, bătăi etc. - din fr. Martyr“. Legea se află în prezent la Camera Deputaţilor, forul decizional, în aşteptarea unui vot decisiv.

Un comentariu:

  1. rusine politicienilor romani si moldoveni pt "bunavointa" lor fata de cei ce au sacrificat totul pt natiunea romana timp de 12 ani...

    RăspundețiȘtergere

Blog din Moldova Display Pagerank toateBlogurile.ro