Marsul centenarului

Nu ți-ai planificat vacanța? Hai cu noi în cea mai mare aventură a verii.

Alături de oameni care țin la valorile neamului vei avea parte de o experiență inedită, dar și de șansa de a descoperi la pas locurile semnificative pentru Marea Unire și Primul Război Mondial.

Marșul Centenarului începe din Alba-Iulia, Cetatea-simbol, la 1 iulie, iar destinația finală va fi Chișinăul, la 1 septembrie. Vom traversa Carpații și Prutul, vom urca dealuri și vom coborî văi, toate acestea pe o distanță de 1300 km.

Sursa: http://www.actiunea2012.ro

"O mică povestioară despre o mare dragoste" Măicuţa Ana

Măicuţa Ana

       În vara anului 1995 am făcut parte dintr-o delegaţie de români care a vizitat Transnistria. Regimul separatist al lui Igor Smirnov voia să arate că românii nu sunt persecutaţi în ţara lui şi a acceptat ca cetăţeni din România să facă parte din delegaţiile OSCE care monitorizau respectarea drepturilor omului în republica lui nerecunoscută oficial de nimeni în lume.

La ieşirea din Dubăsari, pe strada Lenin ce ne ducea spre satul Cocieri, ne-a ieşit în cale o femeie bătrână.

– Hristos S-a înălţat, dragii mei! – ne-a întâmpinat ea, vorbind în limba română.

– Adevărat S-a înălţat, măicuţă! – i-am răspuns noi în cor.

– Veniţi din România, nu-i aşa? – ne-a întrebat apoi.

– Da, măicuţă, suntem din Bucureşti – i-am spus eu.

S-a apropiat de noi şi ne-a implorat cu multă smerenie:

– Vă rog cinstiţi-mi casa, dragi români!

Am intrat în casa ei – o căsuţă mică şi sărăcăcioasă, dar curată. În sufragerie pereţii erau plini cu icoane ortodoxe, iar masa era aranjată, cu tacâmurile puse, cu pâine, vin, cozonac şi plăcinte, iar din cuptor ieşea mirosul unei fripturi cu usturoi proaspăt făcută, de parcă tocmai aştepta pe cineva la masa de prânz.

– Pe voi vă aşteptam, dragii mei. Haideţi intraţi şi luaţi loc – ne-a îndemnat ea. Cum vă cheamă băieţi? – ne-a întrebat apoi.

După ce s-a prezentat primul dintre noi, l-a sărutat pe obraji şi la îmbăţişat cu mult dor, spunând că pe ea o cheamă Ana. La următorul a început să plângă, în timp ce faţa îi râdea de bucurie. Când a ajuns la un coleg de lângă mine s-a aplecat şi i-a sărutat picioarele, neputând să se oprească din plâns.

– De ce plângi măicuţă? – a întrebat-o el mirat, încercând să o ridice de la picioarele lui, jenat de această situaţie.

– De fericire, dragul mamii, că aştept de ani buni să văd pe străzile noastre venind români. Spuneţi-mi cum mai arată Bucureştiul? S-a mai făcut vreun parc mai frumos ca Cişmigiul sau Herăstrăul?

Am început să-i povestim despre Bucureştiul pe care – am aflat apoi – ea l-a cunoscut în luna de miere în perioada interbelică. Ne întreba despre case din Cotroceni şi de la Şosea, în care ea a stat în 1937, despre troiţa din Herăstrău pe care ea a ridicat-o împreună cu soţul ei. Neştiind ce să-i răspundem, i-am spus:

– Haide cu noi în Bucureşti măicuţă să vezi ce s-a schimbat de când nu l-ai mai vizitat. Noi mai avem de mers în câteva localităţi, dar peste 2 zile venim şi te luăm cu noi în ţară.

– Mare şi Bun este Dumnezeu, dragii mei. Este cea mai frumoasă sărbătoare de Înălţare din viaţa mea.

La plecare ne-a dat fiecăruia câte o iconiţă şi ne-a îmbăţişat picioarele, plângând într-una de bucurie, iar noi i-am lăsat câteva poze făcute cu Polaroidul, cu ea în mijlocul nostru.

– Ciudată femeia – comentam noi când ne-am depărtat de casa ei, apreciind însă ospitalitatea neobişnuită. Poimâine ne întoarcem în Dubăsari şi o luăm la Bucureşti, că prea plângea de dorul Capitalei.

Când am ajuns după două zile, măicuţa Ana era moartă, aşezată în sicriu pe masa la care recent ne ospătase. Preotul a venit spre noi şi a început să ne vorbească.

– Măicuţa Ana a murit fericită, după o viaţă tare chinuită. Bărbatul ei a murit la Cotul Donului în 1942 în războiul pentru reîntregirea neamului, iar fiul ei a murit în Ungaria în 1956, în timpul revoluţiei antibolşevice. De-atunci a trăit singură, fără să aibă nici măcar bucuria să aprindă o lumânare la mormintele celor dragi. Mereu visa la eliberarea Basarabiei şi a Transnistriei de către români. Era o femeie credincioasă şi se pregătea să cinstească cum se cuvine nu numai marile sărbători creştine – de Paşte, de Crăciun, de Sfântă Măria şi de Sfinţii Petru şi Pavel – ci şi sărbătorile mari ale românilor – de 10 mai, de 1 decembrie. După ce voi l-aţi îndepărtat pe Ceauşescu de la putere, a sperat continuu că veţi ajunge curând în Basarabia şi la noi, la Dubăsari. Dar pe măsură ce trecea timpul devenea tot mai abătută. ”Nu mai vin părinte românii la noi, aici” – îmi spunea tristă la spovedanie. ”Vin măicuţă, să nu te îndoieşti – o îmbărbătam eu. Stai să scape de comuniştii de la ei şi o să-i vezi curând pe străzile noastre. O să vină ca atunci, între războaie, în straie de sărbătoare şi o să cânte cu noi în biserică”. ”Cred, Doamne, ajută necredinţei mele! – repeta ea cuvintele din Biblie, dar adu Doamne nişte români mai repede aici, ca să cred şi mai mult”. În ultimii ani era tot mai bolnavă şi la fiecare spovedanie mă temeam că era ultima dată când o vedeam în viaţă, dar ea, citindu-mi parcă gândurile, îmi spunea: ”Nu mor părinte până nu văd venind români pe uliţa noastră”. Alaltăieri la slujba de Înălţare a venit la mine şi mi-a spus că i S-a arătat Dumnezeu şi I-a spus să se pregătească. Am mers la ea cu coana preoteasă să o ajut să facă friptură şi plăcintă cu brânză şi cozonac cu nuci şi îi tot spuneam: ”Măicuţă Ana, n-au venit români la noi în Transnistria de jumate de secol şi dac-or veni, de unde ştii că or să vină la casa ta?” Ea se ruga şi plângea într-una, iar noi am plecat de la ea convinşi că nu o să vină nimeni. Dar aţi venit voi în urma noastră. Doamne, cum îi mai sălta inima de bucurie când m-a sunat pe seară să-mi spună. ”Dumnezeu nu m-a părăsit. Dumnezeu mă iubeşte, părinte. Ei n-au venit la întâmplare, ci Dumnezeu i-a trimis la mine. Acuma pot să mor şi ştiu că mă duc la Domnul fericită”. În noaptea aia a murit, dar vă spun că n-am văzut pe nimeni să moară mai fericit aşa cum a murit ea. Uitaţi-vă la chipul ei să-i vedeţi zâmbetul pe faţă.

Am condus-o pe ultimul drum la cimitir şi atunci am simţit că s-a născut în noi o dragoste faţă de Basarabia şi faţă de românii de peste Nistru care niciodată nu s-a stins. Atunci inima mea a rămas în Basarabia şi Basarabia a rămas în inima mea cu mare dor. În toţi anii aceştia i-am tratat pe toţi basarabenii cunoscuţi ca fiind copiii măicuţei Ana – pe toţi studenţii de peste Prut i-am ajutat mai mult decât pe studenţii noştri români, cu colegii moldoveni din breasla mea am lucrat cu multă dăruire, cei mai buni prieteni ai mei sunt basarabeni refugiaţi în Bucureşti, iar unora le-am botezat copiii. Și la ceilalţi membri ai delegaţiei am văzut aceiași dragoste neostoită faţă de basarabeni: unul s-a căsătorit cu o transnistriancă, altul a adus foarte multe fonduri europene și americane în proiectele unor fundaţii basarabene, altul a devenit unul din cei mai cunoscuţi pro-unioniști români scriind numeroase articole favorabile despre Moldova. Dar parcă nu era de-ajuns. Simţeam că toate discursurile noastre pro-unioniste erau luate în răspăr de ceilalţi şi vedeam din sondaje că tema Basarabiei devenea pe an ce trecea tot mai neînsemnată pentru cei din România.

Săptămâna trecută am fost pe Muntele Athos împreună cu un prieten care a făcut parte din acea delegaţie din Transnistria, iar la chilia unui pustnic basarabean am fost abordaţi de un părinte.

– Nu mă mai cunoaşteţi? – ne-a întrebat. L-am privit nedumerit, căci nu ştiam dacă şi de unde-l cunoaştem. Sunt părintele Vasile, duhovnicul măicuţei Ana din Dubăsari. Vă mai aduceţi aminte de ea? Azi se împlinesc 18 ani de la înălţarea ei la Domnul.

Am rememorat împreună ziua morţii ei, uimit de memoria extraordinară a părintelui.

– Ce-aţi făcut pentru românii din Basarabia şi din Transnistria în aceşti 18 ani? – ne-a întrebat apoi. I-am spus de sumarele noastre legături cu cei de peste Prut.

– Aţi plâns vreodată de dorul vreunui moldovean, aşa cum măicuţa Ana v-a udat picioarele cu lacrimile ei?

Am dat ruşinaţi din cap în semn că nu.

– De aceea voi nu meritaţi unirea cu Moldova, căci nu-i puteţi iubi pe cei de-acolo aşa cum vă iubesc ei pe voi. Pentru voi Basarabia e doar un trofeu, un motiv de mândrie. Pentru moldoveni România este inima lor smulsă din piept, iar voi sunteţi carne din carnea lor şi şi-ar da şi viaţa pentru voi.

Bănuind că ne-a jignit şi nedorind să ne supere, părintele Vasile ne-a propus să facem împreună o slujbă pentru pomenirea măicuţei Ana. I-am spus că nu suntem preoţi şi nu ştim ce trebuie să facem la o slujbă religioasă.

– Staţi liniştiţi, vă arăt eu ce să citiţi.

În paraclisul din chilia athonită a pustnicului basarabean am citit şi am cântat pentru prima oară o slujbă pentru pomenirea morţilor. Mai întâi timid, îngânându-i pe cei doi, apoi cu voce din ce în ce mai puternică şi mai sigur pe mine. Simţeam cum inima mi se înflăcărează şi în faţa ochilor îmi apărea chipul măicuţei Ana cum plângea şi radia de fericire când ne spunea: ”Acum ştiu că Dumnezeu e viu!” Am început să lăcrimez. La sfârşitul slujbei l-am văzut pe prietenul meu cu lacrimi în ochi apropiindu-se de părintele Vasile.

– Iartă-mi părinte puţina mea credinţă – i-a spus el. Acum ştiu şi eu că Dumnezeu e pururea viu!

Bruno Ștefan - 17 iunie 2013 

DW: Ideea că Băsescu poate deveni preşedintele Moldovei îi sperie pe ruşi

Intenţia anunţată public de a obţine cetăţenia Republicii Moldova, după încheierea mandatului de preşedinte al României, de către Traian Băsescu a isterizat mass-media moscovite.

Presa rusă, dar şi cea de la Chişinău şi Tiraspol oferă astăzi spaţii largi comentariilor despre simpatia preşedintelui român faţă de basarabeni. Publicaţia moscovită „Nezavisimaia Gazeta” scrie că Traian Băsescu a solicitat reducerea taxelor consulare pentru cetăţenii moldoveni, pregătindu-şi astfel terenul pentru începerea unei cariere politice în Republica Moldova, după încheierea mandatului de preşedinte al României.

Totul a pornit de la declaraţiile unioniste făcute de Traian Băsescu în timpul recentei sale vizite la Chişinău, unde a fost întâmpinat cu căldură. Şeful statului român a spus că este decis "categoric" să ceară cetăţenia Republicii Moldova, menţionând că şi-ar dori ca românii să trăiască într-o singură ţară: "Dacă acum nu putem avea cetăţenie română pe ambele maluri ale Prutului, măcar să le am eu pe amândouă. E o chestiune sentimentală. Dacă mi-o vor da, după ce îmi termin mandatul, m-aş bucura să fiu şi cetăţean al Republicii Moldova. Ar exprima ceea ce simt”, a spus Băsescu.

Mai mult: DW.de

Un primar din Basarabia: Ma tem ca trenul unirii cu Romania a plecat (ziare.com)

Tatiana Galateanu, primarul localitatii Giurgiulesti, din sudul Republicii Moldova, singurul port basarabean la Dunare, sustine ca "trenul unirii" dintre cele doua tari a plecat deja, inca din anii '90. 

In ziua de astazi, Galateanu mizeaza pe un "tren european" si incearca sa aduca Giurgiulestiul la standarde europene, considerand ca micul port basaraben este o poarta de intrare in Romania si Europa.

Primarul Giurgiulestiului vorbeste despre nazuintele europene ale basarabenilor si relatiile cu Romania, Rusia si Uniunea Europeana ale Republicii Moldova intr-un interviu acordatZiare.com.

Giurgiulestenii sunt pentru ori impotriva unirii Basarabiei cu Romania?

Parerile sunt impartite. Nu ne lipsesc nostalgicii comunisti. Acestia sunt de obicei oameni in varsta. Avem insa si multi locuitori ai comunei ce considera ca istoria isi cere drepturile. Anume, nu pot fiinta despartite doua popoare nascute din aceiasi parinti. Ma tem totusi ca trenul unirii a plecat. Undeva, la inceputul anilor '90.

Am intalnit in comuna oameni care mai folosesc cuvinte rusesti sau provenite din slavona. In opinia dumneavoastra, exista doua limbi (romana si moldoveneasca,) asa cum se straduie sa ne convinga inca multi "specialisti" din Republica Moldova?

Nici vorba. Nu exista si nu recunosc decat o singura limba, cea romana. Vremurile fostului sistem totalitar instaurat de Uniunea Sovietica nu mi-au permis sa o descopar si sa o apreciez la adevarata ei valoare. 

Limba romana este de o frumusete si o bogatie a vocabularului cu care putin tari ale lumii se pot lauda.

Potrivit unor surse, investitorii rusi sunt interesati de a veni cu capital consistent si chiar sa cumpere terminalul petrolier de la Giurgiulesti. Pe de alta parte, primarul Bucurestiului, Sorin Oprescu, afirma dupa intalnirea de la Chisinau cu presedintele Republicii Moldova, ca ar fi de dorit integrarea tarii dumneavoastra, prin regiunea Giurgiulesti, intr-un program al UE. Demersul ar viza canalul Dunare-Bucuresti "si desigur, de ce nu, sa ajungem pana pe teritoriul Republicii Moldova", declara Oprescu. Ce parere aveti despre aceste doua aspecte?

Republica Moldova a ales deja directia catre Uniunea Europeana. In pofida unor opinii si reactii contrare, optiunea pe care am adoptat-o este clara si cea mai dreapta. Trageti dumneavoastra concluziile. 

As veni cu o constatare dovedita. Este o diferenta enorma privitoare la modul in care un moldovean este tratat in Federatia Rusa, comparativ cu spatiul european, in majoritatea lui.

Cetatenii nostri se tem de sistemul rusesc. De pilda, in privinta muncii, exista riscul de a nu fi platiti. De multe ori sunt inselati si nu mai vad niciun ban. Nu mai vorbesc de tratamentul categoric discriminator la care sunt supusi.

Am vazut in centrul Giurgiulestiului un monument evocator al fostei URSS, ridicat probabil in era comunista. Un soldat stilizat, cu casca si stea rosie. Marturisesc, nu cunosc limba rusa. Ce puteti spune despre aceasta amintire daltuita in piatra?

Pe placa de comemorare sunt incrustate numele celor 90 de militari care au pierit pe aceste meleaguri in cel de-al Doilea Razboi Mondial. Mai sunt urmasi ce depun coroane de flori si participa la slujbe de pomenire. 

In iunie 1941, atunci cand Romania a atacat URSS, aici au cazut sub gloante primii 3 ostasi sovietici.

In vara acestui an, va veti afla la jumatatea mandatului. Puteti intocmi un bilant al realizarilor din postura dumneavoastra de primar?

Giurgiulesti este o comuna cu fibre economice de importanta nationala. Portul Liber, doua posturi vamale, gara, port de pasageri, cateva zeci de rezidenti in zona sunt doar unele dintre aspectele ce ne privesc in mod direct. 

Am reusit sa accesam un proiect in valoare de 1,25 milioane lei (moldovenesti) prin Fondul de Investitii Social din Moldova pentru instalarea unui apeduct, sistemul de canalizare, diferite lucrari de reparatii, precum si renovarea gradinitei. Din acest edificiu nu vor lipsi conditiile moderne pentru copii si educatori. Acum, dupa sarbatori, acest lacas al micutilor si-a reluat activitatea.

In alta ordine de idei, ne bucuram cu totii ca am indepartat primejdia inundatiilor. Anul trecut, puhoaiele dezlantuite au facut mari pagube. As aminti de distrugerea multor drumuri. S-a construit un canal de captare a apelor pluviale. Lucrarile au fost deosebit de complexe si au costat circa o jumatate de million de lei.

Am demarat un alt proiect ce priveste sistemul de incalzire a Liceului teoretic "Mihail Sadoveanu". Va fi unul bazat pe combustibil obtinut din biomasa. Imi doresc din tot sufletul un Giurgiulesti cat mai apropiat de standardele continentale. Daca ne gandim bine, aici, in estul Estului, se afla poarta de intrare catre insula de crestinatate, Romania. Sau, daca vreti, din acest loc incepe Europa (zambeste cu mandrie - n.r.).

Care sunt problemele nerezolvate si ce va propuneti pentru 2013?

Momentan, lucram la managementul sistemului de colectare a deseurilor. Este vorba de un proiect intercomunal, o intreaga zona ce cuprinde cinci localitati: Giurgiulesti, Caslita-Prut, Slobozia-Mare, Valeni si Branza. Ne aflam in etapa de proiectare. 

Tot in stadiul de proiect sunt sistemul de canalizare si statia de epurare.

Mai avem in plan reparatii la acoperisul Casei de Cultura si amenajarea unui spatiu destinat odihnei si agrementului cetatenilor comunei. 

Cu un efort suplimentar, impreuna cu oamenii satului, ne dorim sa reabilitam infrastructura. Asta insemnand modernizarea unui numar sporit de strazi.

Anul trecut, in septembrie, impreuna cu alti trei primari basarabeni, ati fost in Carolina de Nord (SUA), intr-un schimb de experienta finantat de Congresul american prin programul Open World. Ce ati retinut din acea vizita?

Am avut placutul prilej de a vedea Lumea Noua. Am fost oaspetii organizatiei "Friendship Force". Niste oameni minunati, care ne-au tratat ca pe fratii lor. Am vizitat multe familii. Peste tot am simtit caldura sufleteasca si sinceritate. 

Sistemul lor de administratie publica este total diferit de al nostru. Primarul are o functie cu atributii limitate. Consiliul local detine cu adevarat puterea. Lucru important: politicul nu influenteaza catusi de putin autoritatile descentralizate.

Am fost impresionata de inca ceva. Normal, daca stau sa ma gandesc. Acest "vis american" este posibil datorita poporului in sine. Oamenii de acolo isi respecta tara cu tarie, sunt mandri de ea, convietuiesc cu natura, isi iubesc aproapele, sunt toleranti. Nu stau pe ganduri daca e vorba de munca. Fiecare cetatean are aportul sau la prosperitatea natiunii. In Statele Unite am invatat multe lectii.

Ca politician, membru al Partidului Democrat din Moldova, cum vedeti viitorul Basarabiei?

E dificil de spus, în actuala conjunctura politica. O vorba din popor spune ca nu exista tari sărace ci doar prost guvernate. Personal, îmi doresc conducători de stat și oameni cu funcții înalte care sa-și iubească neamul și aceasta țară. 

Dar, mai presus de toate, sa fie capabili în aflarea soluțiilor de scoatere a Republicii Moldova din situația economica dificila pe care o traversează de multi ani. 

Nutresc speranța ca oamenii Partidului Democrat, si numai ei, vor reuși sa pună umărul asa cum se cuvine pentru propășirea acestui popor atât de încercat. 

Sursa: Ziare.com

Timofti: Politicienii nu pot ignora dorinţa moldovenilor de a fi mai aproape de România

Preşedintele ţării, Nicolae Timofti, susţine că politicienii nu pot ignora dorinţa multor moldoveni de a se apropia de România. Şeful statului a făcut declaraţia în cadrul recepţiei, oferită de Ambasada României, cu ocazia aniversării Marii Uniri, eveniment la care au participat mai mulţi reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului, dar şi ai societăţii civile.

"Mă simt din nou foarte privilegiat să pot sărbători, împreună cu Dvs, la Chişinău, Ziua Naţională a României", spune ambasadorul României în Moldova, Marius Lazurca.

Timofti a mulţumit autorităţilor române pentru susţinerea activă în procesul de integrare europeană a Moldovei.

"Cooperarea moldo-română acoperă practic toate domeniile, de la securitatea energetică până la domeniul educaţional. Cetăţenii noştri îşi doresc această apropiere dintre noi şi politicienii nu pot nesocoti această dorinţă a lor", a declarat Timofti.

În acest an Ziua Naţională a României a fost sărbătorită la Chişinău într-un mod mai inedit. Cu ocazia Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, mai mulţi tineri au întins în Piaţa Marii Adunări Naţionale un tricolor de 300 de metri. 

Articol de PUBLIKA.MD

Cel mai lung steag tricolor romanesc din istorie a fost desfasurat sambata la Chisinau.

Steagul a avut peste 1.500 de metri pătrați și a fost desfășurat cu ocazia Zilei Naționale a României de către voluntarii "Acțiunii 2012", o platforma de
ONG-uri care militează pentru Unirea Basarabiei cu România.

"Am dorit sa marcam aceasta zi într-un mod inedit pentru spațiul romanesc și sa impunem în opinia publica din Republica Moldova și România necesitatea restabilirii adevărului istoric", a declarat Irina Guțu, reprezentantul Platformei Civice "Acțiunea 2012", potrivit unui comunicat remis Ziare.com.

"Basarabia e Romania" - Marsul pentru Unire la Bucuresti, in imagini

Peste 3.000 de persoane îmbrăcate cu veste albastre, roşii şi galbene au format un imens tricolor viu la Marsul pentru Unire organizat, duminica, la București.
Participantii la manifestatia organizata de Platforma Civica "Acțiunea 2012" au solicitat Unirea cu Republica Moldova ca prioritate nationala.

Pentru mai multe imagini de la marșul din Bucureşti vizitaţi ziare.com

Peste 87% dintre romani vor unirea cu Basarabia

Peste 87% dintre romanii din România sunt de acord cu unirea dintre ţara noastră și Basarabia, arată un sondaj.
Mai exact, potrivit unui sondaj realizat de Centrul Roman de Studii și Strategii la nivel național, 87,25 % din cei intervievați sunt de acord cu unirea Basarabiei cu România, arată Romanian Global News.

La întrebarea numărul 15 a sondajului: Dumneavoastră, personal, sunteți de acord cu unirea Basarabiei cu România?. Cu variante de răspuns:
1. Da
2. Nu

Rezultatele au fost: 87,25% din respondenți - "Da" și 12,75% - "Nu".

Sondajul a fost realizat în perioada 07-23 iunie 2012 pe un eșantion de 1.486 de persoane din România. 

Rezultatele preliminare ale sondajului vor fi făcute publice în cadrul conferinței “REUNIREA CELOR DOUA STATE GERMANE model de integrare euro-atlantica pentru R. Moldova, prin REUNIREA CELOR DOUA STATE ROMÂNEȘTI” ce va avea loc la Chișinău pe 20 august

Sursa: Romanian Global News.

Curtea de Apel de la Chișinău aprobă unirea cu România!

Partidul Național Liberal din Republica Moldova a câștigat procesul cu Ministerul Justiției moldovenesc. Astăzi, informează www.arena.md, Curtea de Apel a obligat Ministerul Justiției să admită înregistrarea noului statut al formaţiunii, care are drept obiectiv politic unirea Republicii Moldova cu România

Liderul PNL, Vitalia Pavlicenco așteaptă să vadă dacă Ministerul Justiției va contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova. ,,Ar fi o rușine pentru guvernare dacă vor face acest lucru”, a declarat Vitalia Pavlicenco.

Partidul Naţional Liberal a depus cererea de chemare în judecată pe 21 martie, pe motiv că Ministerul Justiției a refuzat modificarea statutului formațiunii pentru că ar fi încălcat suveranitatea Republicii Moldova. Prima instanță a dat câștig de cauză Ministerului Justiției.

La începutul lunii martie, Oleg Efrim, ministrul Justiției, a sesizat Curtea Constituţională privind iniţiativa Partidului Naţional Liberal de a introduce în statutul său obiectivul unirii Republicii Moldova cu România. Instituția a solicitat interpretarea articolului 41, alineat 4, din Constituţie, care prevede că partidele care militează împotriva independenţei şi suveranităţii statului sunt neconstituţionale. Deocamdată, Curtea Constituțională nu s-a pronunțat pe marginea acestei chestiuni.

Citiţi mai mult: EVZ.ro

Scrisoare către fratele basarabean

Scrisoare către fratele basarabean
(ÎNDEMN LA UNIREA CEA NOUĂ)

Îţi scriu cu dor de-aici, nu de departe,
Din nou scrisoare lungă, dragă frate.
*
Îţi scriu cu sârg, mereu făr’ să primesc
Întors la noi cuvântul tău frăţesc.
*
Deşi de-aici aproape-mi eşti în zare,
Te ştiu aflat stingher peste hotare.
*
Deşi eu de te strig vârtos, tu mă auzi,
Hotarul silnic dintre noi ne lasă surzi.
*
Of, dragul meu, ce îţi făcu străinul
De nu îi mai auzi mamei suspinul?
*
Ce strâmbătate-ţi croi, frate, soarta
De nu mai vrei deloc s-auzi de tata?
*
Hai frate, vin’ să ne scăldăm în Prut
Ca-n vremurile cele de demult!
*
Şi să ne tolănim în soare-apoi pe mal
Scrutând Carpaţii cu Ceahlăul tutelar.
*
Iar destupând auzul cel din veac,
Să-l auzim pe Iancu la Albac.
*
Şi-apoi să dăm pe val o mândră floare,
S-o ducă Prutul veste pân’ la Mare.
*
Nu-i chiar aşa de aprig, frate, bietul râu,
Hai, vino de-l înfruntă grabnic pân’ la brâu!
*
Căci iată eu pe mal abia aştept
Să-mi strâng cu drag iar fratele la piept.
*
Şi-aminte ia acuma, dragă frăţioare,
Adăst să fie asta ultima scrisoare!

Gheorghe Pârlea, Mirosloveşti - Iaşi

94 de ani de la unirea Basarabiei cu Romania - tensiuni, marsuri si concerte

Aniversarea Unirii Basarabiei cu Romania provoaca tensiuni la Chisinau. In timp ce pro-unionistii se pregatesc sa celebreze, printr-o serie de manifestari, crearea Romaniei Mari, comunistii din Opozitie incearca sa blocheze aniversarea.
Marsul din Chisinau, de duminica, care va incepe la ora 16.00, va fi organizat de Consiliul Unirii impreuna cu Platforma Civica Actiunea, doua organizatii non-guvernamentale. Acesta va fi urmat, seara, de un concert la care participa trupe locale.

Mitinguri similare au fost programate si in alte orase ale Republicii Moldova, printre care Balti si Ungheni, scrie Ziarul Natiunea.

In fata ambasadei Romaniei, manifestantii vor jura simbolic credinta patriei lor si vor cere unirea in cel mai scurt timp a celor doua state. Partidul Comunistilor a cerut anularea autorizatiei emise de primaria Chisinaului, considerand actiunile ca fiind "o provocare murdara a unionistilor, menita sa distruga stabilitatea social-politica din tara si statalitatea moldoveneasca".

"Se preconizeaza o manifestare cu lozinci care vin la subminarea statalitatii Republicii Moldova ca stat independent, suveran si inviolabil. Aceste cereri de unire a Moldovei cu Romania duc nemarginit la disparitia noastra ca stat.

Le impuneti fortat asa-zisul spirit romanesc, fara sa luati in calcul dreptul individual la identitate a fiecarui cetatean in parte", a declarat Victor Gurau, membru al Partidului Comunistilor din Republica Moldova, citat de Digi24.

La Chisinau se afla, in acest weekend, si actorul Florin Piersic, pentru doua reprezentantii ale spectacolului "Straini in noapte" in care urca pe scena impreuna cu Medeea Marinescu. Pentru postul Radio Chisinau, Florin Piersic a declarat ca intentioneaza sa ceara cetatenia moldoveneasca.

Pe 27 martie 1918, Sfatul Tarii din Republica Moldova a decis, cu majoritatea voturilor exprimate, semnarea Actului de Unire a Basarabiei cu Romania.

Pentru unire au votat 86 de membri din cei 135 de deputati prezenti la sedinta Sfatului Tarii. Trei s-au pronuntat impotriva, iar 36 s-au abtinut. Rezultatul votarii a fost insotit de aplauze si strigate: "Traiasca Unirea cu Romania!". Sursa: Ziare.com

Expert rus: R. Moldova ar putea renunta la Transnistria pentru a se uni cu Romania

Un expert rus ia in calcul mai multe posibile scenarii pentru problema transnistrena, printre care si acela in care Republica Moldova ar renunta la aceasta regiune pentru a se uni cu Romania.
Alexandr Hramcihin, expert rus in geopolitica, nu exclude scenariul "eritreean" si spune ca la Bucuresti si la Chisinau se discuta destul de activ posibilitatea de a renunta oficial la Transnistria, dupa care restul Moldovei sa se uneasca cu Romania, relateaza Unimedia.

Hramcihin spune ca Moscova, care nu are granita comuna cu Transnistria, incearca activ sa solutioneze conflictul transnistrean prin crearea unei Confederatii intre Republica Moldova si Transnistria.

In cazul in care acest lucru va deveni realitate, va fi un precedent in istoria moderna, explica el.

Negocierile oficiale pentru solutionarea conflictului transnistrean s-au reluat la sfarsitul lunii noiembrie a anului trecut, dupa aproape sase ani de intrerupere, la Vilnius. La discutii iau parte Rusia, Ucraina, Republica Moldova si partea transnistreana, dar si SUA si reprezentanti ai Uniunii Europene.

Un african vrea sa fie presedintele R.Moldova ca sa faca unirea cu Romania

John Onoje este cetateanul moldovean de origine africana care a protestat in timpul vizitei lui Serghei Lavrov la Chisinau si sustine ca isi doreste sa uneasca romanii cu moldovenii, daca ajunge presedinte, relateaza Info-Prim Neo.

"Noi avem un presedinte, presedintele nostru este cel de la Bucuresti. Eu sunt unionist si, daca ajung presedinte, promit ca voi face unirea in sase luni. Romania intra in spatiul Schengen in martie anul viitor, dupa aceasta noua ne va fi foarte usor sa ne unim", a declarat Onoje.

Onoje s-a refugiat in Moldova din Sierra Leone, in urma cu 12 ani, cand tara era cuprinsa de revolte civile si a obtinut cetatenia moldoveneasca.

Acesta a trecut deja comisia medicala si pentru a depune dosarul complet mai are nevoie de semnaturile de sustinere a 15 deputati in Parlament. Alianta pentru Integrare in Europa il sustin insa pe Marian Lupu pentru presedentia Republicii Moldova, iar Partidul Comunistilor din Republica Moldova nu este de acord cu unirea.

Onoje a protestat la 22 noiembrie in fata MAE de la Chisinau, in timpul vizitei ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, si a cerut retragerea trupelor ruse din Transnistria.

Presedintele Republicii Moldova este ales in urma unui vot al Parlamentului, insa candidatul trebuie sa obtina 61 din cele 101 de voturi posibile. Dupa doua tentative esuate de alegere a sefului statului, potrivit Constitutiei, Parlamentul trebuie dizolvat si se convoaca alegeri anticipate. Sursa: Ziare.com

La mulţi ani România! Ziua Naţională a României. Lecţie de istorie

Evocarea unui eveniment istoric – în cazul de faţă unirea tuturor românilor într-un singur stat, în 1918 – nu se poate reduce la simpla narare a admirabilei performanţe politice a românilor din provinciile istorice româneşti, capabili să-şi ia soarta în propriile mâini şi să-şi decidă viitorul. 

Prin voinţa liber exprimată a reprezentanţilor tuturor românilor a devenit posibilă, în condiţiile concrete generate de evenimentele interne şi internaţionale de la finele Primului Război Mondial, crearea României Întregite, care, din nefericire, avea să dureze pentru un timp prea scurt (numai 22 de ani!), prilej de reflecţie pentru noi, astăzi, în aceeaşi măsură în care evocăm entuziasmul şi reuşitele anului 1918. Era prea optimist Ion I. C. Brătianu, la 14 decembrie 1918, atunci când, în faţa delegaţiei transilvănene care prezentase regelui Ferdinand I Actul Unirii, spunea: „Vă aşteptăm de 1 000 de ani şi aţi venit ca să nu ne mai despărţim niciodată”.

Aproape 20 de ani avea să dureze profeţia lui Brătianu. În 1940, Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţnutul Herţa erau ocupate de Uniunea Sovietică, cea mai mare parte a Transilvaniei de Ungaria horthystă, iar sudul Dobrogei de Bulgaria.

România Întregită în decembrie 1918 devenea istorie

Unul din marile adevăruri, mai puţin ştiute însă, este cel rostit de Benedetto Croce, după care fiecare istorie este contemporană, în sensul că în scrierea şi receptarea istoriei, atât istoricul, cât şi consumatorul de istorie sunt preocupaţi să găsească răspuns la întrebările/sfidările timpului lor. Care ar putea fi, aşadar, semnificaţiile zilei de 1 Decembrie pentru noi, astăzi? La un prim nivel, strict cronologic, 1 Decembrie 1918 are, de fapt, o dublă semnificaţie. Este, pe de o parte, ziua istoricei decizii a Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, care proclamă unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, şi, pe de altă parte, ziua în care regele Ferdinand I, alături de Rgina Maria, intră în Bucureşti, după aproape doi ani de exil în inima Moldovei. Plecat la Iaşi, în 1916, în condiţii improprii, sub presiunea trupelor germane, rege al României mici, Ferdinand se întorcea iar la Bucureşti, în uralele mulţimii, chiar în ziua în care ardelenii cereau răspicat unirea cu ţara, pentru a deveni regele României Mari la a ărei temelie aşezase voinţa sa de a fi cu adevărat regele tuturor românilor.

Un al doilea nivel de analiză priveşte rolul armatei române în realizarea Marii Uniri de la 1918. A avut sau nu vreun rol armata română în actele Unirii din 1918? Să vedem, pe rând, situaţia provinciilor istorice româneşti în momentul deciziilor privind unirea aceastora cu România. În Basarabia, cum se ştie, armata română a intervenit, în ianuarie 1918, la cererea Consiliului Directorilor Generali al Republicii Democratice oldoveneşti (care juca rolul Executivului în noua republică independentă) şi cu acordul Sfatului Ţării şi al aliaţilor, pentru a face faţă valului pustiitor de jafuri, pogromuri şi distrugerilor în masă a bunurilor private şi publice, provocate de demobilizarea rmatei ruse de pe frontul român (era vorba de aproape 600.000 de oameni!). Ordinea a fost instaurată în teritoriul românesc de dincolo de Prut până la sfârşitul lunii februarie 1918, cu preţul vieţii a trei ofiţeri şi 122 de soldaţi, 12 ofiţeri şi 309 ostaşi fiind răniţi în confruntările cu trupele ruse bolşevizate.

Istoriografia sovietică mai ales (dar şi unii istorici ruşi, astăzi, cum este cazul lui Mihail Meltiuhov) este cea care a atacat mereu decizia Sfatului Ţării privind unirea Basarabiei cu România, la 27 martie 1918, din perspectiva corelaţiei făcute între necesitatea unui vot liber exprimat şi prezenţa trupelor româneşti în teritoriul dintre Prut şi Nistru (în favoarea Unirii s-au pronunţat 86 de deputaţi, 36 declarându-se împotrivă, în cel mai democratic mod cu putinţă!). Istoriografia sovietică inducea, astfel, ideea invalidităţii votului în Sfatul Ţării în circumstanţele menţionate. Citeste tot articolul aici.

Cum uneşti Moldova şi România cu un tub de spray

Maşina trage pe dreapta în mijlocul câmpului. Dave mai agită o dată tubul de spray, după care iese în întunericul de afară. A ochit cu câteva luni în urmă un zid care delimitează nu se ştie ce în mijlocului unei pârloage din afara Buzăului. Alex şi Mişu îl urmează, păşind decis printre buruieni. A doua zi, toţi şoferii de pe ruta Bucureştiului vor putea să citească pe zidul cu pricina, negru pe alb, "Basarabia e România".

Cu asta se ocupă departamentul "underground" al Acţiunii 2012, o coaliţie de peste 30 de organizaţii neguvernamentale şi grupuri de iniţiativă care susţin deschis unirea României cu Republica Moldova.

Au trecut deja 5 ani de când cei trei începeau să "vâneze" ziduri şi panouri scăpate de dictatura reclamelor sau a graffiti-urilor. Scriau "Basarabia, pământ românesc" până nu demult, dar de când cu formarea coaliţiei au hotărât să-şi eficientizeze munca. Mesajul "Basarabia e România" e mai uşor de scris şi mai lesne de ţinut minte. Dar chiar speră Dave, Mişu, Alex şi prietenii lor că vor obţine Unirea? Şi ce rol are scrisul pe ziduri în această iniţiatvă? Sunt câteva dintre întrebările la care a încercat să răspundă romanialibera.ro.

 I-a supărat Voronin

Maşina se opreşte din nou, de data aceasta în zona industrială a Buzăului. Lumina e slabă, cât să descopere halele cenuşii. Un paznic doarme într-o coşmelie, iar câţiva câini dau târcoale. Dave traversează repede şi se pune pe scris. Dacă nu stă să îngroaşe literele îi ia 20-25 de secunde să aplice mesajul pe zid. Altfel, stă maximum 5 minute, depinzând şi de cât de mare vrea să scrie. Mirosul spray-ului nu-l deranjează. "E toxic, dar dacă dai în aer liber nu păţeşti nimic". În tot acest timp, Alex a stat "de şase". E o procedură standard.

Când au nevoie, se înţeleg doar din priviri. În 5 ani în care colegii au venit şi au plecat, ei au rămas nucleul dur. "O maşină de oameni". 

Totul a început în 2006, când cei trei s-au aflat într-o mulţime de câteva sute de persoane care a protestat în faţa Amabasadei Republicii Moldova în România faţă de abuzurile fostelor autorităţi comuniste de la Chişinău asupra elevilor români de acolo.

Partidul lui Vladimir Voronin a decis atunci să schimbe numele Liceului Româno-Francez "Gheorghe Asachi" în Liceul "Moldo-Francez". Câţiva elevi s-au opus hotărârii şi au dat jos plăcuţa cu noua denumire, înlocuind-o cu o hârtie cu vechiul nume. Au fost imediat puşi sub cercetare pentru distrugere. "Mitingul de la Bucureşti a fost pentru susţinerea lor. După mulţi ani, se făcea ceva în România pe tematica asta fără să aibă legătură cu PRM", îşi aminteşte Dave.

"La început, noi am susţinut românismul din Republica Moldova. Am zis să fie un mesaj mai politically correct. Dar acum nu ne ferim să susţinem unirea. Nimeni nu poate să te acuze atunci când spui că Basarabia face parte din România. E un adevăr istoric", continuă "artistul"-şef. Citeşte tot articolul pe romanialibera.ro

Dezmembrarea Romaniei Mari si esecul refacerii unirii dupa '90 - Documentar

Cu siguranta nu exista sarbatoare mai importanta pentru romani decat data de 1 decembrie. Cu mult fast sarbatorim evenimentele din 1918. Romania Mare, dezideratul atator generatii, a fost atunci implinit, prin unirea cu Transilvania. Dar este foarte ciudat cum Marea Unire, care se refera si la unirea din acelasi an a Basarabiei si Bucovinei, a devenit sa insemne doar unirea cu Ardealul.

Momentul 1940 a fost pentru Romania unul din cele mai dramatice evenimente din istoria recenta. Tara noastra a fost prinsa intre ghearele Uniunii Sovietice si a Germaniei Naziste. Astfel pierdem jumatate de Ardeal si Cadrilaterul. Romanii ramasi peste noua granita transilvaneana au avut de suferit ingrozitor in urmatorii ani. Masacrele de la Ip, Treznea, Sarmasu, Moisei precum si multe altele raman o dovada a brutalitatii trupelor horthyste.

Rascoala de la Tatarbunar

Insa acestea palesc in comparatie cu ce a infaptuit Lenin sau Stalin. Ultimatumul din iunie 1940 a reprezentat doar culminarea eforturilor Uniunii Sovietice de subminare a statului roman incepute inca din anii '20.

Imediat dupa Marea Unire s-a incercat asasinarea miseleasca a regelui Ferdinand, iar Rascoala de la Tatarbunar din 1924 a fost folosita cu succes de sovietici pentru a antagoniza lumea occidentala impotriva Romaniei.

Timp de cateva luni, agitatori sovietici au fortat granita, carand cu ei arme si munitii, incitand minoritatile locale la revolta. Cand aceasta a izbucnit, armata romana a intervenit si a inabusit rascoala. Sovieticii promisesera ca in momentul inceperii acestor evenimente armata rusa va trece Nistrul. Cateva baterii de artilerie de pe cealalta parte a raului au deschis intr-adevar focul, pentru a-i impulsiona. Insa, cum se va dovedi mai incolo, totul a fost o inselatorie planificata de Uniunea Sovietica pentru a discredita Romania.

Viziunea Moscovei ca Romania este un stat imperialist care a rapit independenta basarabenilor a avut mari reverberatii in vest, dupa Rascoala de la Tatarbunar. Si sa nu uitam de partidul comunist roman, care a fost scos in afara legii in acelasi an tocmai datorita promovarii dezlipirii Ardealului, Bucovinei, Basarabiei si Dobrogei de Romania.

Crearea primului stat "moldovenesc" dincolo de Nistru

Rascoala de la Tatarbunar a mai avut o consecinta. Stalin si-a permis astfel sa "infiinteze" la granita cu Romania o entitate statala artificiala numita Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca.

Aceasta ar fi fost de fapt ramasita statului moldovenesc ce nu fusese anexat de tara noastra in 1918, creand un asa-zis continuator si incercand sa legitimizeze pretentiile sovietice asupra Basarabiei.

Raptul Basarabiei si Bucovinei de Nord

Atunci cand Basarabia si Bucovina de Nord au fost anexate, in iunie 1940, sovieticii au trecut la executii si deportari in masa ale romanilor. La Fantana Alba, 3.000 de oameni ce vroiau sa se refugieze in Romania au fost mitraliati de soldati sovietici. De altfel, in momentul eliberarii Basarabiei si Bucovinei, s-au descoperit cu oroare zeci de gropi comune. Este estimat ca numarul victimelor pe intreaga perioada a regimului sovietic in aceste doua provincii romanesti ajunge undeva la 700.000.

Consecintele devastatoare pentru tara noastra a celui de-Al Doilea Razboi Mondial au fost agravate de comunistii romani, servili regimului sovietic. In 1947 se recunoaste granita intarita de ultimatumul sovietic din 1940 si ca un semn al obedientei absolute, in anul urmator, Petru Groza semneaza un protocol prin care Insula Serpilor este cedata Uniunii Sovietice.

Stalin cioparteste Basarabia, sudul si nordul revenind Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene, iar restul Basarabiei devine Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca. Totusi, isi da acordul ca intregul Ardeal sa revina inapoi Romaniei, ca o contributie a efortului de razboi impotriva nazistilor.

Reintregirea, un vis frumos al anilor '90

Dupa revolutie, insuccesul inlaturarii vechii nomenclaturi din aparatul de stat a condus la situatia dezastruoasa, din toate punctele de vedere, de astazi. Printre altele s-a evitat discutarea problemei unirii, desi poporul roman isi dorea acest lucru.

Astfel, reintregirea cu Basarabia a fost sabotata atat din interior, dar va fi si din exterior. Escaladarea tensiunilor dintre populatia rusa minoritara si romanii majoritari din Basarabia a dat nastere la Conflictul din Transnistria. Separatistii au fost sprijiniti de Armata a 14-a Rusa si au infiintat dincolo de Nistru un stat autoproclamat.

O situatie asemanatoare o intalnim in Abhazia. Provincia georgiana a fost anexata de Uniunea Sovietica, alaturi de intreaga Georgie in anii '20. Dupa destramarea statului sovietic, Federatia Rusa a sprijinit tendintele separatiste din aceasta provincie ducand la o serie de razboaie si epurari etnice indreptate impotriva georgienilor. Statul georgian clasifica acest teritoriu ca fiind sub ocupatie rusa, in constrast cu pozitia oficiala a Federatiei Ruse care sustine ca Abhazia este independenta.

In 1997, un alt teritoriu romanesc a fost instrainat. Adrian Severin, pe atunci ministru de externe, a renuntat la orice pretentie romaneasca fata de Insula Serpilor si a cedat-o benevol Ucrainei.

Pretextul a fost cel al aderarii Romaniei la NATO, care nu se putea face daca existau astfel de revendicari teritoriale din partea tarii noastre. Desi au primit insula, ucrainienii au cerut apoi si extinderea frontierei maritime in detrimentul nostru, ajungandu-se cu acest litigiu pana la Curtea de la Haga.

Dupa cum observam, astazi avem de-a face cu o Romanie dezmembrata. Granita estica ramane in continuare mostenirea tragica a cumplitului an 1940. Insa, romanii din dreapta si stanga Prutului nu au uitat ca, in ciuda imprejurarilor potrivnice, ei pot fi din nou uniti. Ca in ciuda minciunilor si a manipularilor poate exista o Romanie reintregita, iar cele doua Poduri de Flori din mai 1990 si iunie 1991, raman un monument incontestabil al acestei dorinte. Sursa: Ziare.com / www.tribuna-basarabiei.ro

Novodvorskaia: Unirea cu România este singura soluție pentru Republica Moldova

Cunoscuta jurnalistă rusă şi militantă pentru drepturile omului, Valeria Novodvorskaia, recomandă Republicii Moldova să se detaşeze cât mai curând de Federaţia Rusă şi să ia o decizie strategică, transmite Jurnal.md. 

„Unirea cu România este singura şansă şi soluţie de securitate pentru R. Moldova. Nu trebuie să acordaţi prea mare atenţie Transnistriei. Ruşii nu întorc niciodată nimic”. Novodvorskaia a făcut această declaraţie luni seara, în timpul unei intervenţii telefonice în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV.

Jurnalista susţine că acum este cel mai potrivit moment pentru R. Moldova de a scăpa de comunişti. „Comuniştii obţin tot mai puţine voturi şi sperăm că degrabă vor ajunge la gunoi. Lucrurile se vor schimba dacă în următorii trei ani PCRM va fi înlăturat de la putere. Dvs aveţi un politician bun cum este Mihai Ghimpu, care a avut curajul să nu vină la ruşinoasa paradă de 9 mai de la Moscova. Tot el a încercat să readucă pe ordinea de zi adevărul istoric. Aceste lucruri trebuie să i le explicaţi poporului. Tineretul nu are nevoie de comunism şi standarde sovietice”, crede Novodvorskaia.

 

Referindu-se la soarta Federaţiei Ruse, cunoscuta jurnalistă rusă susţine că pe aceasta nu o aşteaptă nimic bun. „Rusia rămâne în aceeaşi mlaştină. Ea este condusă de oameni demenţi şi cu apucături maniacale. Dar chiar şi aşa trebuie să vă ţineţi departe de Rusia, acest dragon, chiar şi în ultimele clipe de viaţă este capabil să sugrume”, recomandă Novodvorskaia. Sursa: Romanism.ro

Catarama profeteste unirea Romaniei cu R. Moldova

Omul de afaceri Viorel Catarama este de parere ca unirea Romaniei cu Republica Moldova este "perfect realizabila" si apreciaza ca o astfel de miscare i-ar oferi lui Traian Basescu sansa de a intra in istorie ca fiind "unificatorul tarii".

"O mare lovitura politico-electorala care ar putea fi data anul viitor ar fi unirea celor doua state, ceea ce ar aduce un numar considerabil de voturi, nu doar din partea nationalistilor, actualului Guvern, iar lui Basescu i-ar oferi sansa sa ramana in istorie drept unificatorul tarii", a declarat Viorel Catarama, pentru InPolitics.

Unirea Basarabiei cu Romania, sarbatorita la Chisinau

Ziua Unirii Basarabiei cu Romania, petrecuta acum 93 de ani, a fost sarbatorita, duminica, la Chisinau, dar au existat si persoane care au organizat proteste, iar un fruntas comunist a acuzat "patronii politici de la Bucuresti" ca submineaza statalitatea Moldovei.

Mai multe persoane au depus flori la mormintele celor care au votat actul de unire, in timp ce cativa membri ai Partidului Patriotii Moldovei au protestat in centrul Capitalei, scrie Romania Libera.

Cativa tineri din Romania au spus ca au venit la Chisinau special pentru a marca aceasta zi impreuna cu tinerii din Republica Moldova.

Organizatia de tineret a Partidului Liberal din Republica Moldova a anuntat ca va deschide un fond pentru a instala pietre comemorative la mormintele celor care au semnat actul de unire.

In paralel, cativa membri ai Partidului Patriotii Moldovei au organizat un flash-mob in fata monumentului lui Stefan cel Mare. "In 1918, la 27 martie, Moldova a fost cotropita de Romania regala", a afirmat presedintele "Patriotii Moldovei", Mihail Garguz.

"An de an, sustinuti din gros, si financiar, si ideologic, si logistic de catre patronii politici de la Bucuresti, promotorii lichidarii statalitatii moldovenesti flutura pe strazile Chisinaului steagurile unui stat strain, scandeaza slogane xenofobe, marsaluiesc de rand cu gruparile neonaziste romane si sfideaza in mod obraznic identitatea moldoveneasca a populatiei Republicii Moldova", a comentat pe blogul sau deputatul comunist Igor Dodon, unul dintre fruntasii opozitiei, al carui nume este luat in calcul atunci cand se vorbeste despre posibili succesori ai lui Vladimir Voronin.

Drept replica la sarbatorirea zilei de 27 martie, Dodon propune un nou slogan pentru moldovenii de pe ambele maluri ale Prutului. "Sa le raspundem cu un slogan si cu o campanie care pune accent pe identitatea noastra nationala, de moldoveni, care ne leaga de moldovenii din Moldova de peste Prut. Nu vom spune "Romania - pamant moldovenesc!", ci vom spune "Unire, moldoveni!". Sa redesteptam identitatea moldovenilor din Romania, sa ne apropiem spiritual, sa ne regasim ca doua parti separate ale aceluiasi popor - poporul moldovensc".

La 27 martie 1918, Sfatul Tarii a decis, cu majoritatea voturilor exprimate, semnarea Actului de Unire a Basarabiei cu Romania. Sursa: ziare.com

R. Moldova si Romania ar putea avea in curand o sedinta comuna de guvern

Guvernul Republicii Moldova ar putea organiza in curand o sedinta comuna cu Guvernul Romaniei, a declarat, miercuri, premierul Vlad Filat, intr-un interviu pentru portalul Privesc.eu.

Premierul a reamintit ca exista o intelegere in acest sens cu partea romana, iar ordinea de zi a sedintei a fost deja stabilita. "Ramane sa convenim asupra timpului si locului unde va fi organizata sedinta comuna", a adaugat Filat.

Intrebat despre o vizita oficiala in Romania in viitorul apropiat, premierul Filat a mentionat ca aceasta va avea loc doar atunci cand va veni o invitatie oficiala din partea Romaniei.

In ceea ce priveste posibilitatea organizarii unei sedinte de guvern comune cu Ucraina, premierul Vlad Filat a afirmat ca aceasta se afla deocamdata doar in stadiul de intentie. "Nu am purtat discutii si nu avem o intelegere in acest sens", a precizat Vlad Filat. Sursa: NewsIn