Se afișează postările cu eticheta Conflictul transnistrean. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Conflictul transnistrean. Afișați toate postările

miercuri, 29 ianuarie 2014

Președintele Nicolae Timofti: Armata rusă AFARĂ și transformarea misiunii de pacificare!

CURAJ ȘI VERTICALITATE ÎN REPUBLICA MOLDOVA!

Președintele, Nicolae Timofti, a formulat din nou, în cadrul unei întrevederi cu Radojko Bogojevic, reprezentantul special al președintelui în exercițiu al OSCE, modalitățile de soluționare pe cale pașnică a conflictului transnistrean:

Evacuarea din regiune a trupelor și munițiilor rusești și transformarea actualei misiuni de pacificare într-un contingent civil sub mandat internațional.


Președintele Timofti a ridicat în cadrul discuțiilor și problema funcționării școlilor românești din regiunea transnistreană. ,,Este inadmisibil ca cetățenii R. Moldova să fie obstrucționați în dorința lor de a studia în limba lor maternă”, a spus șeful statului.




Citeste mai mult: R.B.N.PRESS

luni, 27 mai 2013

Premieră istorică (Evz.ro): Transnistria și Moldova, la aceeași masă în România



Pentru prima dată în istoria României, reprezentanți ai autorităților din Transnistria au discutat situația regiunii separatiste cu omologi din Republica Moldova, la noi în țară. Universitatea din Sibiu a organizat întâlnirea ”istorică” dintre cele două părți.

Cu toate că discuțiile au scos la iveală atitudini aspre dinspre ambele părți ale mesei discuțiilor, spre final tonul a fost unul ”optimist”. Negocierile demarate din septembrie 2011 par a fi într-un impas, însă soluții există pentru rezolvarea situației regiunii separatiste, ale cărei autorități invocă referendumul din 2006 pentru apropierea de Federația Rusă. Aceasta este concluzia întâlnirii.

”Să nu mai fie privită această zonă ca una de front. Transnistria își manifestă disponibilitatea pentru 
discuții”, arată Alexandr Stețiuc, reprezentant al așa-numitului Minister de Externe de la Tiraspol.

Citiţi mai mult: EVZ.ro

luni, 26 noiembrie 2012

Iulian Chifu: o solutie de rezolvare a conflictului din Transnistria inseamna "reintegrarea teritoriala a Republicii Moldova".


Iulian Chifu, consilier prezidential pentru Afaceri Strategice si Securitate internationala, afirma ca o solutie de rezolvare a conflictului din Transnistria inseamna "reintegrarea teritoriala a Republicii Moldova".
Intrebat daca vizita sa la Chisinau se vrea o replica la cea efectuata de reprezentantul Rusiei, Dmitri Rogozin, Iulian Chifu a negat, precizand ca Rogozin este om politic si actor, care trebuie sa mai citeasca "vreo doua biblioteci", pentru a putea vorbi "profesional despre conflice".

"Salutam eforturile Republicii Moldova de a deschide calea negocierilor de a sustine bunele relatii cu administratia nistreana si de a mentine cursul ascendent al negocierilor, chiar daca, din pacate, dupa un inceput incurajator la schimbarea conducerii autoritatilor separatiste, observam mai nou pasi inapoi si limitari tot mai importante ale dorintei de negociere si apropiere a pozitiilor ale administratiei de la Tiraspol", a declarat Iulian Chifu, dupa vizita efectuata recent la Chisinau.

Consilierul prezidential spune ca "a notat" existenta unui "activism crescut al Federatiei Ruse la Tiraspol, pe dimensiunea militara, politica, economica, sociala, financiara".

"Merita evaluat, din punct de vedere juridic, daca o parte a acestor actiuni nu contravin suveranitatii Republicii Moldova si pozitiei constante a Moscovei de sustinere a suveranitatii si integratatii teritoriale a Republicii Moldova", a mai subliniat Iulian Chifu.

Cat priveste solutiile posibile pentru rezolvarea conflictului nistrean, acesta spune ca trebuie avut in vedere un statut special al regiunii.

"O solutie a conflictului nistrean inseamna reintegrarea teritoriala a Republicii Moldova. Pozitia principiala a Romaniei este sustinerea integritatii teritoriale, a suveranitatii si independentei politice a Republicii Moldova, in granitele recunoscute international.

De aceea, o solutie pentru conflict este un statut special al regiunii, daca e justa si durabila, conform dreptului international, daca permite functionalitatea statului Republica Moldova si dreptul de a-si alege liber optiunile de securitate si prosperitate, respectiv de a decide liber in politica externa, de securitate, de aparare, in orientarea strategica spre integrarea in Uniunea Europeana.

Republica Moldova a votat in unanimitate, inca din vara anului 2005, in Parlament orientarea strategica si optiunea integrarii europene, iar Romania apara si sprijina aceasta optiune si orice solutie ce este acceptata de autoritatile legitime ale Republicii Moldova", a mai declarat Iulian Chifu.

Consilierul pe probleme de securitate a mai subliniat faptul ca Romania sustine optiunea Republicii Moldova privind retragerea trupelor ruse si armamentelor de la Colbasna, din regiunea separatista.

"De asemenea, Romania sustine schimbarea formatului de asa-zisi 'pacificatori' din zona de securitate si inlocuirea cu o misiune civila, real multinationala, de observatori. Romania sustine principiul consimtamantului statului-gazda pentru prezenta trupelor straine, a armamentelor si soldatilor intelegand prin aceasta ca, pe teritoriul recunoscut international al Republicii Moldova, consimtamantul apartine autoritatilor legitime de la Chisinau", a mai declarat Iulian Chifu.

Dimensiuni paralele

Cat despre declaratiile controversate ale lui Dmitri Rogozin facute dupa vizita la Cotroceni, Iulian Chifu a refuzat un comentariu.

"Nu comentez public declaratiile domnului Rogozin, care este un oficial rus, cu rol in relatiile bilaterale intre Federatia Rusa si Republica Moldova. De altfel el are multiple roluri, nici unul in relatie cu Romania. Ce pot spune despre asocierea eventuala cu Dmitri Rogozin este ca este neavenita.

Domnul Rogozin este un politician, cu aspiratii la presedintia Federatiei Ruse si absolvent de actorie. Eu nu am aspiratii politice in Romania, sunt doar consilier pentru Afaceri Strategice si Securitate Internationala al presedintelui Romaniei si sunt specializat in analiza de conflict si decizie in criza.

Suntem pe dimensiuni paralele, nu putem fi comparati, eu neavand aspiratii politice, iar domnului Rogozin trebuindu-i sa mai citeasca vreo doua biblioteci pentru a discuta profesional despre conflicte.

E adevarat ca exista numeroase persoane in MAE rus, in Consiliul Securitatii Nationale si in administratia presedintelui Putin care sunt pregatite, au cunostinte si sfatuiesc decidenti precum ministrul de Externem Serghei Lavrovm sau presedintele Putin pe aceste teme. Domnul Rogozin nu se afla in aceasta categorie, deci nu exista termeni de comparatie", a mai declarat consilierul prezidential Iulian Chifu.
Sursa: Ziare.com / Foto: Adevarul.ro

duminică, 18 noiembrie 2012

Armata rusă din Transnistria la CEDO

În 20 de ani de independenţă, Chişinăul a cerut de mai multe ori Rusiei să-şi retragă muniţiile şi armata din stânga Nistrului (după cum s-a obligat la Istanbul, în 1999) şi tot de atâţia ani Rusia refuză s-o facă, iar în ultima vreme îşi fortifică militar forţele de «pacificare» la Nistru.

Un proces la CEDO împotriva Rusiei ar putea-o obliga să-şi retragă trupele şi muniţiile din R. Moldova?

Ion Costaş, ex-ministru al Apărării

Ar putea. Dar cine s-o facă? În toţi anii de independenţă nicio guvernare nu a avut acest curaj. Toţi au motivat ba cu dependenţa de gazul rusesc, ba cu piaţa de desfacere, ba cu piaţa muncii… Nimeni nu a încercat să scoată R. Moldova de sub monopolul rusesc prin soluţii alternative la gaz, curent electric etc. Numai România câte oferte a făcut… Abia de un an-doi s-a mai schimbat situaţia pe piaţa de desfacere şi cea a muncii. Dar la tema curajului, lucrurile au rămas pe vechi. Facem declaraţii şi atât. Demersuri oficiale, la modul serios, în instituţiile internaţionale — «zero». Mimăm lucrurile. Şi vrem ca Rusia să ne ia în serios? În 20 de ani, R. Moldova de mult nu mai trebuia să fie dependentă de Rusia, iar pentru asta Chişinăul trebuia să aibă o claritate geopolitică. Aşa cum au avut-o balticii. Şi atunci problemele s-ar fi rezolvat altfel. Inclusiv cu armata rusească la Nistru.

Vitalie Nagacevschi, Juriştii pentru Drepturile Omului

R. Moldova a avut mai multe dosare la CEDO împotriva Rusiei. S-ar putea să mai existe unul, dar nimeni nu poate garanta că Rusia se va conforma unei eventuale decizii. Problema armatei e puţin mai specială decât celelalte cazuri… E vorba de anumite interese reciproce, pe care le are Rusia în R. Moldova şi viceversa. Rusia are interese de ordin geostrategic, iar R. Modova are nevoie de piaţa de mărfuri din Rusia, de piaţa muncii, de resursele ei energetice, gaz, petrol etc… Atât timp cât R. Moldova rămâne dependentă de resursele ruseşti, iar Rusia foloseşte aceste resurse în interesele sale politice, cred că trebuie căutată altă soluţie decît CEDO. Opinia mea e că şi Rusia, şi R. Moldova, şi, de ce nu, SUA trebuie să facă nişte concesii, ca să se ajungă la o decizie care să împace toate părţile… O adresare la CEDO acum ar putea deteriora grav relaţiile cu Rusia şi nu cred că e cazul.

Vitalia Pavlicenco, preşedinte PNL

Ar putea-o obliga. Chiar dacă Rusia va refuza să se conformeze deciziei, ar fi un plus de imagine pentru Chişinăul politic, care se limitează tot mai mult la declaraţii de serviciu în problema armatei ruse, staţionată ilegal în Transnistria. Îmi amintesc că, în 1999, fiind membru al Adunării Parlamentare (AP) NATO, cu două zile înainte de summitul de la Istanbul, am obţinut rezoluţia AP cu privire la retragerea imediată şi necondiţionată a trupelor ruse din R. Moldova şi Georgia. Deci, e posibil. Altceva e că guvernările care au urmat la Chişinău s-au prostituat, vrând să fie «bune cu Rusia», iar Rusia ni s-a suit în cap… Nu cred că în actuala conjunctură politică se va găsi cineva care să apeleze la CEDO. Avem la guvernare prea multă lume şantajabilă. Singura soluţie care ar rezolva problema ar fi unirea cu România. Rusia va fi obligată să se retragă dintr-un teritoriu aflat sub control NATO.

Oazu Nantoi, analist politic

Rusia are o mulţime de dosare pierdute la CEDO şi încă altele de pierdut. Şi nu e vorba doar de Moldova. Rusia e plină de dosare la CEDO numai de pe urma războiului din Cecenia. Eu nu cred că pe ruşi îi deranjează aceste dosare. Rusia are un sistem nervos foarte bine pus la punct. Da, de supărat îi supără şi noi am văzut, mai recent, care au fost reacţiile Moscovei în dosarul şcolilor din Transnistria, dar asta nu înseamnă că ea şi le ia prea tare în cap. Că ar putea pierde la CEDO dosarul cu armata – da, ar putea, dar asta nu înseamnă, numaidecât, că Rusia se va conforma deciziilor Curţii. Avem drept exemplu Istanbulul, 1999. Ca să rezolvăm problema, trebuie să avem mai mult curaj şi claritate în ceea ce vrem. Populaţia — şi nu doar populaţia, dar nici clasa noastră politică — nu e gata azi să spună clar: UE sau Uniunea Euroasiatică, Rusia sau NATO? Cu fundul în două luntri nu poţi trece marea.

vineri, 24 februarie 2012

Expert rus: R. Moldova ar putea renunta la Transnistria pentru a se uni cu Romania

Un expert rus ia in calcul mai multe posibile scenarii pentru problema transnistrena, printre care si acela in care Republica Moldova ar renunta la aceasta regiune pentru a se uni cu Romania.
Alexandr Hramcihin, expert rus in geopolitica, nu exclude scenariul "eritreean" si spune ca la Bucuresti si la Chisinau se discuta destul de activ posibilitatea de a renunta oficial la Transnistria, dupa care restul Moldovei sa se uneasca cu Romania, relateaza Unimedia.

Hramcihin spune ca Moscova, care nu are granita comuna cu Transnistria, incearca activ sa solutioneze conflictul transnistrean prin crearea unei Confederatii intre Republica Moldova si Transnistria.

In cazul in care acest lucru va deveni realitate, va fi un precedent in istoria moderna, explica el.

Negocierile oficiale pentru solutionarea conflictului transnistrean s-au reluat la sfarsitul lunii noiembrie a anului trecut, dupa aproape sase ani de intrerupere, la Vilnius. La discutii iau parte Rusia, Ucraina, Republica Moldova si partea transnistreana, dar si SUA si reprezentanti ai Uniunii Europene.

duminică, 1 ianuarie 2012

Un tanar din Moldova, impuscat de un soldat rus din Transnistria

Un tanar din Republica Moldova a murit la spital dupa ce a fost impuscat, duminica dimineata, de un soldat din fortele ruse de mentinere a pacii din Transnistria la postul de control de la Vadul lui Voda, informeaza publika.md.
"Un militar din contingentul rus al fortelor de mentinere a pacii a tras intr-un cetatean al Republicii Moldova, care nu a raspuns la cererea de a se opri langa un punct de control in zona de securitate din Transnistria", a declarat pentru Interfax purtatorul de cuvant al Comisariatului general de politie Chisinau, Adrian Jovmir.

Potrivit acestuia, incidentul a avut loc duminica dimineata, in jurul orei 7.15, la punctul de control al fortelor comune de mentinere a pacii din Transnistria din zona Vadul lui Voda.

Tanarul in varsta de 18 ani se numea Vadim Pisari si era din satul Parata, raionul Dubasari. El trecea prin punctul de control pentru a alimenta masina la o benzinarie din apropiere. Tanarul ar fi refuzat sa se supuna avertizarilor si a fost impuscat.

El ar fi fost somat de mai multe ori, dupa ce a ignorat semnul "trececerea fara oprire interzisa".

"Pacificatorul rus l-a impuscat. Victima a fost transportata in stare grava intr-un spital din Chisinau", a mai declarat Jovmir.

Ulterior, tanarul a decedat la spital.

Potrivit UNIMEDIA, care citeaza un comunicat, doi locuitori ai satului Parata se deplasau cu un autoturism spre Chisinau. La postul trilateral al fortelor de pacificare nr. 9, soferul autoturismului a tamponat semnul de circulatie "STOP" si a ignorat de mai multe ori solicitarea pacificatorilor de a se opri. Astfel, seful postului nr.9 a tras cateva focuri de arma din pistolul mitraliera aflat in dotare de avertizare si apoi in directia automobilului. Ca urmare, soferul aflat la volan a fost impuscat de un pacificator.

Adolescentul a fost transportat la Spitalul de Urgenta din Chisinau in stare grava, cu o plaga in regiunea lombara, a declarat Eufalia Negreta medic coordonator la Spitalul de Urgenta. Sursa: Ziare.com

vineri, 2 septembrie 2011

Deutsche Welle: Smirnov, trist si singur la parada, abandonat ca un "instrument"

Autoproclamata republica moldoveneasca nistreana sarbatoreste astazi, timid, 21 de ani de la infiintare. Problemele economice si retragerea suportului politic rusesc pentru actualul lider transnistrean, Igor Smirnov, si-au lasat amprenta asupra pretinsei sarbatori. Tehnica militara nu a mai fost scoasa la parada ca alta data, iar la conferinta de presa sustinuta in ajun, Igor Smirnov parea abatut si suparat pe Rusia.

Ultima conferinta de presa sustinuta de seful administratiei separatiste de la Tiraspol, Igor Smirnov, prevesteste sfarsitul carierei sale politice, noteaza Deutsche Welle. Vadit derutat si coplesit de sindromul "instrumentului" abandonat, el a incercat sa reitereze, parca pentru ultima data, teza conform careia "Moldova si Transnistria ar fi doua civilizatii diferite imposibil de reunificat".

Tot pe o tonalitate de "adio!" el i-a indemnat pe candidatii la alegerile prezidentiale din decembrie curent sa jure ca vor continua sa lupte pentru independenta Transnistriei.

Citeste mai mult despre Smirnov, trist si singur la parada, abandonat ca un "instrument" pe Deutsche Welle.

duminică, 28 august 2011

Wikileaks 2009: Rusia sugerează europenilor că inspecțiile în Transnistria deteriorează situația în regiune



În 2009 la „hotarul moldo-transnistrean” a avut loc un incident descris în dosarele Wikileaks. Republica Moldova a informat că unei echipe de inspecție din Uniunea Europeană i-a fost refuzată intrarea pe teritoriul controlat de autoritățile separatiste și Federația Rusă.


„Inspecţia aflată sub conducerea Marii Britanii a fost întoarsă de "grănicerii" transnistreni, care au declarat că teritoriul este o zonă de securitate”, se spune în document. Ulterior, Marea Britanie a confirmat incidentul.
A urmat reacția Federației Ruse. Potrivit oficialilor ruși, „situaţia nu este nouă şi s-a întrebat de ce se insistă asupra inspectării zonei unde are loc un conflict. Totodată, Federația Rusă a sugerat că insistența asupra inspecțiilor pur şi simplu înrăutăţește situaţia”, se mai spune în document.

Sursa: UNIMEDIA

luni, 13 iunie 2011

Tiraspolul reactioneaza la unele declaratii facute de Iurie Leanca la Bucuresti

Tiraspolul cere tarilor-garant din procesul de reglementare transnistrean sa determine Chisinaul sa nu mai faca presiuni asupra regiunii, dupa ce ministrul Iurie Leanca a declarat saptamana trecuta la Bucuresti ca exista "anumite parghii si posibilitati" pentru a modifica "gandirea" Tiraspolului.

Autoritatile de la Tiraspol considera important ca partenerii internationali sa poata "corecta viziunile" politicienilor moldoveni, care "presupun ca in secolul XXI se poate impune altui popor idei si viziuni sau sa-si atinga scopurile prin presiuni si blocade", se arata intr-o replica a diplomatiei de la Tiraspol.

"Se pare ca Chisinaul continua sa presupuna ca noile masuri de blocada vor putea schimba dialogul constructiv, egal si reciproc avantajos ale celor doua parti ale conflictului, care este sustinut de garantii, mediatorii si observatorii in reglementare", afirma un comunicat al transnistrenilor.

Diplomatia din regiunea transnistreana mai spune ca "daca Chisinaul nu are suficiente argumente pentru un dialog politic constructiv, aceasta nu inseamna ca partenerii externi vor intregul arsenal de presiune asupra Transnistriei, la solicitarea R.Moldova".

In declaratia diplomatiei de la Tiraspol se mentioneaza, de asemenea, ca o asemenea pozitie "nu este ceva nou si reflecta pe deplin abordarile traditionale ale autoritatilor R.Moldova fata de reglementare (conflictului transnistrean -n.r.), care nu depind de conjunctura politica".

Ministrul de externe al R. Moldova, Iurie Leanca, a declarat saptamana trecuta, la Bucuresti, ca a venit momentul ca Tiraspolul sa inteleaga ca exista o alta gandire si alte realitati in afara Transnistriei, aratand ca exista "anumite parghii si posibilitati de a le mai modifica putin gandirea si viziunea".

Intrebat daca exista premisele reluarii discutiilor oficiale in formatul 5+2 privind conflictul transnistrean dupa reuniunea din 21 iunie de la Moscova, in conditiile in care Tiraspolul continua sa denunte lipsa de vointa politica a Chisinaului, ministrul Iurie Leanca a declarat, pentru NewsIn, ca pozitia Tiraspolului este cunoscuta de Chisinau si, din pacate, nu se simte nicio modificare.

"Mai ziceam cu alte ocazii ca Tiraspolul inca nu a iesit din transeele Razboiului Rece, ca inca se afla ca maniera de gandire si reflectie in anul 1992", a spus seful diplomatiei de la Chisinau.

El a apreciat ca a venit momentul ca Tiraspolul sa inteleaga ca exista o alta gandire si alte realitati in afara Transnistriei.

"Eforturile noastre din 2009 si 2010 de a edifica un climat bazat pe incredere au avut efecte limitate. Si e nevoie sa se inteleaga ca Transnistria nu este pe o alta planeta, intr-un vacuum, e in anumite conditii. Au comert exterior, au interese, obligatiuni, ceea ce inseamna anumite parghii si posibilitati de a le mai modifica putin gandirea si viziunea. De asta avem nevoie de sprijinul partenerilor nostri din afara", a aratat ministrul de externe al R. Moldova.

Totodata, Chisinaul considera ca discutiile oficiale in formatul 5+2 in vederea solutionarii conflictului transnistrean trebuie sa inceapa fara preconditii.

Reactia diplomatiei de la Chisinau intervine si pe fondul unui incident diplomatic petrecut vineri la Chisinau, dupa ce diplomatii R. Moldova au parasit receptia organizata de Ambasada Rusiei la Chisinau cu ocazia Zilei Nationale, dupa ce ambasadorul rus Valeri Kuzmin l-a prezentat oficial pe Vladimir Iastrebceak drept sef al diplomatiei transnistrene.

Potrivit unor surse, gestul diplomatilor moldoveni ar fi fost urmat si de diplomati americani si europeni. 
Sursa: NewsIn 

sâmbătă, 24 iulie 2010

Rusia „se leapădă” de Transnistria?

Rusia a îngheţat ajutorul financiar destinat Transnistriei. Astfel, Tiraspolul a încetat să primească din partea Moscovei ajutorul, care era oferit transnistrenilor pentru adaosul la pensiile lunare, începând cu anul 2008.

Pe contul bancar al pretinsului organ legislativ al regiunii transnistrene nu a fost transferată a treia tranşă din acest an, destinată pensionarilor, scrie „Kommersant”.

Anunţul despre încetarea ajutorului din partea Moscovei pentru regiunea separatistă a fost făcut de câteva surse de la Kremlin şi a fost confirmat, oficial, de autorităţile neconstituţionale separatiste. „Ajutorul umanitar a fost stopat. Nu am primit banii nici luna trecută, nici luna aceasta”, a declarat pretinsul speaker al Sovietului Suprem al autoproclamatei republici nistrene, Anatolii Kaminskii.

Acesta a comunicat că nu cunoaşte care ar fi motivele, dar că se promite că până la urmă banii vor ajunge în regiune.

Potrivit publicaţiei ruseşti, Tiraspolul a fost avertizat încă din iarnă referitor la problemele legate de transfer. „Autorităţile ruseşti au fost informate că banii pe care îi transferă în regiune sunt retransferați pe contul celei mai mari bănci de la Tiraspol, „Gazprombank”, controlată de fiul preşedintelui ilegal al regiunii transnistrene, Igor Smirnov”, scrie „Kommersant”.

Autorităţile de la Kremlin au rugat ca această întrebare, legată de cheltuirea banilor Federaţiei Ruse, să fie soluţionată operativ, într-un mod transparent. „Smirnov a fost avertizat că autorităţile separatiste trebuie să lucreze în interesul cetăţenilor, şi nu să rezolve din contul ajutorului rus problemele sale familiale”, a mai precizat un funcţionar al Ministerului rus de Externe.

Între timp, pensionarii din Transnistria continuă să primească adaosul la pensii, chipurile oferit de Rusia, care în realitate este achitat din plăţile acumulate de la întreprinderi şi populaţie pentru gazul rusesc, mai scrie „Kommersant”. Potrivit publicaţiei, acest lucru este foarte simplu, întrucât Transnistria demult nu mai achită gazele naturale, datoriile regiunii depăşind suma de 2 miliarde de USD. Sursa: Jurnal.md / Tribuna Basarabiei

joi, 24 iunie 2010

Ce a promis Germania ruşilor în schimbul retragerii trupelor din Transnistria

Germania a cerut Rusiei să-şi retragă trupele din Transnistria, promiţând Moscovei că va primi în schimb sprijin pentru iniţiativa preşedintelui rus Dmitri Medvedev privind un nou pact de securitate europeană, scrie cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta, potrivit RL.

Potrivit ziarului citat de Agerpres, pentru început Berlinul doreşte ca Rusia să-şi retragă trupele din regiunea din stânga Nistrului şi numai după aceea va fi gata să discute cu Moscova noua arhitectură de securitate pe continentul european, în cadrul noului Comitet Rusia-UE pe probleme de politică externă şi securitate la nivel ministerial. Înfiinţarea acestui for a fost decisă de Medvedev şi cancelarul german Angela Merkel în cadrul întâlnirii lor din 5 iunie.
Directorul Programului Rusia-Eurasia din cadrul Consiliului german pe probleme de politică externă, Alexander Rahr, consideră că acordul Medvedev-Merkel poate însemna un răspuns al Uniunii Europene la iniţiativa preşedintelui rus de a încheia un nou pact de securitate europeană.

miercuri, 23 iunie 2010

Traian Băsescu: Staționarea trupelor rusești în Republica Moldova, în apropierea granițelor statului român, constituie o amenințare!


Staționarea trupelor rusești în Republica Moldova, în apropierea granițelor statului român, constituie o amenințare la adresa securității naționale a României, se arată în Strategia Naționala de Aparare statului român, propusa de președintele Traian Basescu și înaintată de Consiliul Suprem al Apărării Statlui român către Parlamentul țării vecine, transmite Hotnews.ro.

Potrivit sursei, documentul nu mentioneaza explicit trupele rusești, despre care Moscova susține că au rolul de a menține pacea in Transnistria, dar spune că "staționarea unor trupe străine, fără acordul țării gazdă, în apropierea granițelor României, constituie o amenintare la adresa securității naționale" și "din acest motiv România înțelege să se implice activ în promovarea unei solutii care să vizeze demilitarizarea regiunii, prin retragerea trupelor și armamentelor staționate ilegal".

În Strategia nationala de aparare a României se prevede, la capitolul "Actiunea externe", că Moldova reprezintă "un caz aparte, ce beneficiază de un interes special din partea Romaniei și de sustinere în vederea integrării în familia europeană".

"Prin aderarea Romaniei la spatiul comun european vor putea fi eliminate ultimele bariere care au separat o națiune", notează documentul înaintat Parlamentului român de către CSAT român.

UNIMEDIA amintește că statul moldovean a cerut în repetate rânduri Federației Ruse să-și retragă trupele din transnistria, fără niciun rezultat însă până în prezent.

Sursa: UNIMEDIA cu referire la Hotnews.ro

marți, 22 iunie 2010

Merkel cere Rusiei sa-si retraga trupele militare din Transnistria

Cancelarul Germaniei i-a cerut presedintelui rus sa isi retraga trupele din Transnistria, in schimbul sprijinului initiativei acestuia privind Tratatul de securitate europeana.

Angela Merkel i-a cerut Rusiei sa isi retraga trupele din Transnistria, promitand sa sprijine in schimb initiativa presedintelui Dimitri Medvedev privind Tratatul de securitatea europeana, scrie cotidianul rus Nezavisimaia gazeta, citat de publika.md.

In luna mai, premierul moldovean Vlad Filat a reiterat necesitatea retragerii trupelor ruse de pe teritoriul tarii.

Pe 7 iunie, Rusia si Germania au prezentat un plan in cinci puncte pentru un nou comitet de securitate UE - Rusia. Punctul 4 din memorandum se concentreaza pe conflictul transnistrean, preconizandu-se "activitati comune ale Rusiei si UE, care sa asigure o tranzitie lina de la actuala situatie la stadiul final".

In cazul unui progres in directia transnistreana, expertii prezic un mare succes acestei structuri, care ar putea chiar sa inlocuiasca Consiliul Rusia - NATO, noteaza sursa citata. Sursa: Ziare.com

sâmbătă, 19 iunie 2010

Iurie Leancă: „În sfârşit, conflictul transnistrean ajunge şi pe agenda marilor cancelarii europene”



Ministrul de externe al Republicii Moldova, Iurie Leancă, a efectuat o vizită oficială la Berlin, la invitaţia omologului său, Guido Westerwelle. Lavinia Piţu a stat de vorbă cu şeful diplomaţiei moldovene, despre condiţiile pentru eliminarea vizelor, impuse de UE şi despre sprijinul pe care Germania îl acordă Chişinăului pe calea sa pro-europeană, inclusiv în soluţionarea conflictului transnistrean.

Puteţi asculta interviul acordat în exclusivitate pentru Deutsche Welle de ministrul de externe al Republicii Moldova, Iurie Leancă, aici, accesând fişierul audio.


Relațiile UE cu Moscova nu trebuiesc construite în detrimentul R. Moldova, declară Ministrul de Externe al Poloniei în New York Times


Relația UE cu Federația Rusă nu trebuie dezvoltată în detrimentul relațiilor cu alți parteneri. Totodată, relațiile cu Moscova nu ar trebui construite în detrimentul Ucrainei sau R. Moldova. Aceste țări nu sunt în "sfera privelegiată de interes" pentru nimeni. Uniunea Europeană ar trebui să pună în stand by valorile și normele de conduită internațională. Afirmațiile aparțin ministrului de externe polonez, Radoslaw Sirkorski, publicate miercuri în cotidianul american The New York Times.

Totodată, acesta este de părere că UE ar trebui să trimită un mesaj clar Rusiei despre ce își dorește. "Europenii ar trebui să comunice clar care sunt principiile de care se guvernează în relațiile cu Moscova. Mult timp, Uniunea a crezut că autoritățile ruse vor îmbrățișa reformele fundamentale, vor dezvolta societatea civilă și transformarea economică. Drept răspuns, Bruxelles ar fi întins o mână de ajutor. Din păcate, dorința de cooperare a Federației Ruse rămâne limitată. Este în interesul UE ca Federația Rusă să se îmbogățească, să pompeze în continuare gaz și produse petroliere", mai scrie Sikorski, citat de publicația americană.
Într-un final, ministrul polonez precizează că Rusia și UE au probleme, dar și priorități comune, care trebuiesc depășite împreună. "Ceea ce știm este că UE are o politică haotică față de Rusia. Vorbind despre aspectul demografic, până în 2030, populația Rusiei va scădea cu 20%, la fel ca și în unele țări europene. La fel suntem într-o competitivitate economică permanentă cu China și India. În acest moment, în care viitorul este inpredictibil, este important ca Rusia și UE să devină parteneri reali. Din păcate, unii membri ai Uniunii acționează unilateral, fapt care diminuează din mesaj și consistența lui", se mai precizează în articol.

Sursa: UNIMEDIA cu referire la New York Times

vineri, 11 iunie 2010

Filat, despre Transnistria, colaborarea cu PCRM și relațiile cu Putin

Premierul Vlad Filat exclude categoric orice colaborare cu Partidul Comuniștilor, neagă riscul destrămării Alianței pentru Integrare Europeană și este în relații bune cu premierul rus, Vladimir Putin. Premierul moldovean a făcut aceste, dar și alte declarații, în cadrul unui interviu pentru Hotnews.ro.

„Nu avem nimic în comun cu PCRM, care, la rândul său, nu are nimic în comun cu interesul cetățeanului din Republica Moldova. Acțiunile noastre sunt îndreptate către obținerea unei guvernări liberal democrate a țării și nu către posibilitățile de combinare cu acest partid”, susține Filat. „În orice situație, exclud colaborarea cu Partidul Comuniștilor”, a precizat premierul.

Rugat să comenteze disensiunile din AIE, premierul Vlad Filat a negat zvonurile privind destrămarea Alianței. „Atunci cand apar divergențe, asta nu înseamnă obligatoriu distrugerea unei Alianțe. Vom asista și în continuare la puncte diferite asupra unor probleme importante care țin de interesul larg al societății”, spune premierul.

Referindu-se la relațiile și concurența dintre liderii de la guvernare, Vlad Filat a ținut să menționeze că nu face diferență între partidele din AIE și că este mulțumit de modul în care acestea guvernează în parteneriat.

Premierul mai spune că are o relație bună cu premierul rus, Vladimir Putin. „Acest lucru este absolut necesar pentru a rezolva un șir de probleme pe care le are Republica Moldova cu această țară și problemele din interiorul Republicii Moldova, care ar putea fi rezolvate mai rapid prin implicarea Rusiei”, explică Filat.

În context, premierul a menționat că printre problemele pe care urmărește să le soluționeze în cadrul discuțiilor cu premierul rus, Putin, se numără înregistrarea cetățenilor Republicii Moldova în Federația Rusă și scoaterea barierelor din calea companiilor moldovenești care doresc să ajungă pe piața rusească.

Soluționarea conflictului transnistrean este, potrivit lui Filat, o problemă prioritară în dialogul moldo-rus. „Insistăm foarte mult la toate întâlnirile, sub orice nivel, asupra acestei situații. Vedem că sunt și reacții în acest sens. Relevantă este declaratia comună a președintelui Federației Ruse, Medvedev, și a președintelui Ucrainei, Ianukovici, ulterior memorandumul semnat de cancelarul german, Angela Merkel, și președintele rus, Medvedev, poziția UE în acest sens, arată implicarea tot mai activă a tuturor actorilor importanți”, a conchis premierul Vlad Filat. sursa: jurnal.md

vineri, 4 iunie 2010

Ucraina ar putea recunoaște Transnistria înaintea Rusiei

Ucraina, în contextul concurenței sale geopolitice cu România, ar putea să recunoască Transnistria înaintea Rusiei. Cel puțin așa crede politologul ucrainean, Vladimir Lupașco, citat de Regnum.

„Dacă Ucraina va decide ferm, atunci va recunoaște Transnistria. Așa cum Rusia a recunoscut Osetia de Sud și Abhazia. Este o variantă care mi se pare reală și cred că trebuie să acordăm atenție posibilităților noastre de a concura cu România”, a declarat Lupașco ieri, la Kiev.

Totodată, analistul politic din Ucraina se îndoiește de posibilitatea „reintegrării Transnistriei în componența Republicii Moldova”. „Faptul că Transnistria ar putea reintra în componența Republicii Moldova în următorii 100 de ani, ține de domeniul fantasmelor. Se împlinesc deja 20 de ani de la formarea Transnistriei. Acolo s-a format deja o mentalitate clară, absolut diferită de cea a moldovenilor. Totodată, o importanță mare o are și poziția Rusiei”, susține analistul ucrainean.

Mai mult decât atât, expertul ucrainean s-a dat și cu părerea despre posibilitatea unirii Republicii Moldova cu România. Acesta nu crede că există o asemenea posibilitate, așa cum elita din Republica Moldova nu este interesată de acest lucru. „Românii și moldovenii sunt categorii absolut diferite de oameni. Românii privesc la moldoveni de sus în jos”, crede Lupașco.

Pe de altă parte, președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat, în cadrul unei întâlniri cu experți ucraineni, că RM pledează pentru soluţionarea pe cale paşnică a conflictului transnistrean, în cadrul unui dialog politic cu participarea mediatorilor.

Mihai Ghimpu a ținut să precizeze că Ucraina, de rând cu SUA și Uniunea Europeană, trebuie să se implice mai activ în problema soluţionării problemei transnistrene, deoarece de aceasta depinde, în mare parte, atât stabilitatea şi securitatea celor două state, cât şi securitatea regională. „Trebuie să depunem toate eforturile ca popoarele noastre să trăiască în pace, prietenie şi bunăstare”, a conchis Mihai Ghimpu.
Sursa: Tribuna Basarabiei / Jurnal.md

marți, 1 iunie 2010

Istoria dezvaluita (continuare): Opoziţie ucraineană la crearea RASSM


După declaraţia din 3 august 1923 a Guvernului Sovietic privind nationalităţile şi libera folosire a limbii materne şi ca urmare a tendinţelor hotărâte de ucrainizare, la 3 septembrie se întrunesc la Balta delegaţii satelor româneşti. Ucrainienii au făcut opoziţie la organizarea unei republici autonome.

Şi totuşi în 12 octombrie 1924 se crează Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească în cadrul Ucrainei, capitală fiind Balta, iar din 1928 Tiraspolul cu graniţa vestică fixată declarativ pe Prut. La Bârzula în aprilie 1925 Congresul Pan-Moldovenesc a fixat graniţele şi Constituţia recunoscută de ucrainieni la 10 mai.

Cu o suprafaţă , la 1934, de 8.434 km2 şi o populaţie de 615.500 locuitori din care 80% români, noua republică cuprindea raioanele: Balta, Bârzula, Camenca, Crut, Dubăsari, Grigoriopol, Ananiev, Ocna Roşie, Râbniţa, Slobozia, Tiraspol. A fost creată pentru a aţâţa pe nemulţumiţii din Basarabia. Vintilă Brătianu considera cu luciditate că ,,crearea unui stat român între Rusia şi noi” va permite dezvoltarea în URSS ,,a unei vieţi naţionale româneşti”.

Tiraspolul în alfabet latin

Moştenirea lăsată de ţarism era înfiorătoare: populaţia agramată, şcoli de limbă maternă lipsă, conştiinţa naţională stinsă, oamenii în mare parte neştiind de unde se trag şi cine sunt, limba la condiţia de limbă păsărească. Demn de menţionat că în RASSM i s-a spus limbii pe nume după cum reiese din paginile săptămânalului ,,Plugarul roşu” din 21 august 1924 (ce apărea din 1 iulie): ,,s-a hotărât ca în şcoale, case şi în aşezăminte de cultură românească să se întrebuinţeze limba românească”.

Au funcţionat 145 şcoli româneşti gimnaziale, 18 şcoli româneşti de rang liceal, institut agronomic, unul pedagogic şi politehnică, cu o populaţie şcolară românească totală de 24.200 din care 800 studenţi. Din 1933 se introduce alfabetul latin. Apar publicaţii cum ar fi: ,,Plugarul roşu”, ,,Moldova Socialistă”, ,,Comsomolistul Moldovei”, ,,Moldova literară”, ,,Octombrie”, ,,Scânteia leninistă”. Mai existau staţie radio la Tiraspol, Corul de Stat ,,Doina”, teatrul de stat şi secţie română la Şcoala teatrală din Odessa, institut de cercetări ştiinţifice şi tânăra republică avea un Congres General al Sovietelor, parlament local, guvern şi chiar un preşedinte de republică.

Revenirea la ,,limba moldovenească” s-a făcut cu puşca

În 1937 însă, intelectualitatea din RASSM a fost acuzată că a făcut jocul duşmanului de clasă şi exterminată în mod barbar. Începând cu întregul guvern al republicii şi terminând cu inimoşii scriitori transnistrieni între care: Nicolae Smochină, Toader Mălai, Nicolae Ţurcanu, Simion Dumitrescu, Petre Chioru, Mihai Andreescu, Mitrea Marcu, Alexandru Caftanachi, Iacob Doibani, Ion Corcin, Dumitru Bătrâncea, Nistor Cabac. Atrocităţile staliniste au mers până acolo încât în satul lui Toma Jalbă (Butor-raionul Grigoriopol) au fost împuşcaţi 167 bărbaţi din cei 168.

Datorită colectivizărilor forţate şi închiderii bisericilor (încheiată în 1938) a avut loc un adevărat exod peste Nistru atât de intens încât a fost nevoie de un lagăr pentru refugiaţii transnistrieni, iar numărul intelectualilor originari de dincolo de Nistru ajunsese atât de mare încât la Chişinău, Cluj şi Iaşi, apar reviste ale acestora: ,,Tribuna românilor transnistrieni” condusă de Şt. Bulat, ,,Transnistria” redactată de Ilia Zaftur, respectiv ,,Moldova Nouă” redactată de N.Smochină. Grănicerii ruşi trăgeau fără milă în cei pe care îi descopereau trecând Nistrul. Astfel de evenimente erau obişnuite, însă la 23 februarie 1932 a fost un adevărat masacru fiind ucişi 40 de bărbaţi, femei şi copii, fiind un subiect de discuţie în parlament şi în presa internă şi internaţională.

Înainte de 28 iunie 1940 şi în zilele următoare se vorbea despre reunirea noilor teritorii dintre Prut şi Nistru cu RASSM.

Agenţia RATAU transmitea din Balta despre mitingul consacrat susţinerii ,,întrunirii poporului basarabean cu poporul RASSM.” Ecouri ale intenţiei CC al PC din URSS din 11 iunie 1940 se regăsesc în paginile Moldovei Socialiste din 13 iulie 1940: ,,cu mare bucurie am aflat noi că Sovietul Comisarilor Poporului din CC al PC Unional au susţinut rugămintea organizatorilor Moldovei şi au intrat cu propunere în Sovietul Suprem al URSS de a întruni locuitorimea Basarabiei cu locuitorimea RASSM şi organiza Republica Confederativă SSM”.

Kremlinul comandase culegerea de date în vederea luării hotărârii privind structura administrativ teritorială a RSSM. Un asemenea raport datat la 15 iulie 1940 şi semnat A.Scerbacov care ţinând cont de considerente etnice, istorice, economice, propune pe lângă cedarea dintre judeţele basarabene doar a Hotinului (care împreună cu Cernăuţiul să aparţină Ucrainei), iar din RASSM să cedeze Ucrainei doar raioanele Balta şi Pesceansc. Viitoarea Moldovă urma să aibe 5 regiuni: Bălţi, Chişinău, Bender, Akkerman şi Tiraspol cu raioanele Ananiev, Valea Hoţului, Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Codâma, Cotovsc, Ocna Roşie, Râbniţa, Slobozia, Tiraspol şi Cerneansc). Regiunea Tiraspol ar fi avut 518.385 locuitori.

Conducerea fostei RASSM propune şi ea cedarea către Ucraina pe lângă Bucovina de Nord doar a Hotinului, Ceţătii Albe şi Chiliei, iar de la est de Nistru să fie cedate doar raioanele Codâma, Balta şi Pesciana.

Sfâşierea Transnistriei

Kievul însă prin preşedintele Sovietului Suprem al Ucrainei, M.Greciuha cerea la 22 iulie 1940 ca Ucrainei să-i revină pe lângă Bucovina de Nord, Hotin, Akkermann, Chilia şi a Ismailului, Bolgradului şi a opt din raioanele RASSM (Codâma, Balta, Pesciana, Ananiev, Valea Hoţului, Ocna Roşie, Cerneansc, Kotovsk). Deşi în urma analizării propunerilor Ucrainei şi RASSM, A.Gorkin, secretar al prezidiului Sovietului Suprem propunea lui G.Malenkov secretar al CC al PCUS să se adopte varianta RASSM70, în 2 august 1940 Sovietul Suprem a adoptat legea formării RSSM în varianta propusă de Ucraina.

La 10 mai 1941 se respingeau demersurile cetăţenilor din următoarele localităţi transnistriene de a trece din componenţa Ucrainei în componenţa Moldovei: Timcov (raionul Codâma) Stanislavca (raionul Kotovsc), Culmea Veche ( raionul Kotovsc), Grebenichi şi Slaveano-Serbca ( raionul Grosu) şi dau curs doar cererilor satelor Doroţcaia Nouă şi Sadovo (raionul Ocna Rosie).

Iată câteva din numele localităţilor din fosta RASSM care treceau la Ucraina: Lunga, Hârtop, Visterniceni, Borş, Dabija, Carleşti, Şerpa, Culmea Veche şi Nouă (raionul Bârzu); Valea Hoţului, Tocila, Grecu, Perişori, Handrabura, Şalpani (raionul Nani); Păsat, Holmu, Pârlita, Păsăţel, Mironi, Bănzari, Bursuci, Moşneanca, Raculova, Herbina (raionul Balta), Budăi, Buza, Strâmba, Broşteni, Slobozia, Buchet, Timcău, Ploţi, Şerbi (raionul Crutâi); Ocna Roşie, Clăveni, Tiscolung, Tiscol, Odaie, Ideia, Coşari, Dihori, Mironi, Slobozia, Dubău, Ţâbuleanca, Sahaidac, Topala, Ciorna, Perlicani, Basarabia, Bahta, Mălăieşti, Ilie, Brânza, Untilovca, Găvănosu (raionul Ocna Roşie). Multe din numele românesti vor fi schimbate: Bârzu în Kotovsk, Mărculeni în Dimovka, Voloşca în Pisariovka, Întunecata în Svetloe, Nani în Ananiev, Vrabie în Vradievka, Valea Hoţului în Dolinskoie, Mălai în Karataevka, Urâta în Elenovka etc.
Numele moldovenilor au fost ucrainizate, şi ele: Sandu, Rusu, Buzatu, Cherdevară au devenit peste noapte: Sandulenko, Rusulenko, Buzatenko. Kerdevarenko.
Viorel Dolha / timis de: Burlacu George Radu

vineri, 28 mai 2010

Lavrov: Rusia susţine integritatea teritorială a Republicii Moldova

Rusia susţine integritatea teritorială a Republicii Moldova, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în cadrul unei conferințe de presă, împreună cu ministrul moldovean de Externe, Iurie Leancă, aflat într-o vizită la Moscova.

„Iimportant este să nu pierdem realizările pozitive, obţinute de-a lungul anilor, şi să găsim o soluţie care ar stabili un statut special garantat pentru Transnistria, în contextul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, a declarat Lavrov, citat de Kyiv Post.

Ministrul rus a ținut să agauge că procesul de negocieri trebuie deblocat prin eforturi comune și printr-un compromis. „Am confirmat interesul privind reluarea negoierilor în formatul 5+2, împreună cu Ucraina, în calitate de ţară garant, observatorii din conflict - Statele Unite şi Uniunea Europeană şi, respectiv, OSCE”, a precizat Lavrov.

La rândul său, ministrul Leancă a menționat că libera circulaţie a cetăţenilor şi a mărfurilor între Republica Moldova şi regiunea separatistă reprezintă una dintre principalele piedici în calea soluţionării conflictului. „Aceste probleme nu pot fi rezolvate rapid decât dacă există voinţă la Chişinău şi Tiraspol, a adăugat Leancă.

Referitor la statutul Transnistriei în cadrul Republicii Moldova, Leancă a spus că este stabilirea prealabilă a condițiilor interne şi externe pentru începerea negocierilor în acest sens. 
Sursa: www.tribuna-basarabiei.ro / jurnal.md / kyivpost.com

joi, 27 mai 2010

Smirnov: Achităm datoria pentru gaze când vom avea contract cu Gazprom


„Suntem gata să achităm datoria, doar în cazul în care vom avea un contract direct cu Gazprom”, a declarat, astăzi, pentru Omega preşedintele autoproclamatei republici moldoveneşti nistrene, Igor Smirnov.

„Transnistria nu are juridic nici o datorie pentru gaze. Regiunea transnistreană nu a semnat nici un acord cu furnizorul”, a specificat Smirnov.

Moldova are o datorie pentru gazele livrate de Rusia, inclusiv pentru Transnistria, de peste 2,3 miliarde dolari SUA.

Menţionăm că Gazprom a dat iarăşi în judecată „Moldovagaz” la Curtea Internaţională de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a Federaţiei Ruse şi cere recuperarea forţată a datoriilor. sursa: www.tribuna-basarabiei.ro cu referire la  jurnal.md
Blog din Moldova Display Pagerank toateBlogurile.ro