Se afișează postările cu eticheta 7 aprilie 2009. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta 7 aprilie 2009. Afișați toate postările

marți, 8 iunie 2010

A fost sau nu a fost tentativa de lovitura de stat? "Nu se poate, dle președinte; Ghimpu: Nu-mi faceți observații!

Ministrul de Interne, Victor Catan, a fost astăzi certat de președintele interimar, Mihai Ghimpu, pentru că a îndrăznit să-i facă observații acestuia în public.

„Nu se poate, domnule președinte...”, a spus ministrul Catan, în momentul în care Mihai Ghimpu a început să dea citire unui document secretizat, trimis de către ex-ministrul de Interne, Gheorghe Papuc, fostului președinte, Vladimir Voronin.

„Eu știu foarte bine ce se poate și ce nu se poate. Vă rog să nu-mi mai faceți observații!”, s-a răstit președintele Ghimpu, la ministrul Catan. „Mă scuzați”, a răspuns ministrul.

Președintele Ghimpu l-a certat pe ministrul Catan și pentru faptul că Ministerul de Interne nu ajută Procuratura Generală în desfășurarea anchetei privind 7 aprilie. „De ce nu ajutați procuratura? Ați acceptat aceste funcții, fiți buni, lucrați”, a mai spus Ghimpu.

Documentul cu bucluc, semnat la 15 aprilie 2009, adică la o săptămână după manifestațiile violente din PMAN, arată că ex-ministrul Papuc îl informează pe Vladimir Voronin că evenimentele din 7 aprilie 2009 nu au constituit o tentativă de lovitură de stat. „În adresa MAI nu au parvenit informații care ar arăta că a avut loc o tentativă de lovitură de stat”, a dat citire Mihai Ghimpu documentului.

Anterior, imediat după evenimentele din 7 aprilie, guvernarea comunistă a declarat că România este implicată în organizarea protestelor din Piața Marii Adunări Naționale, iar ambasadorul român la Chișinău, Filipi Teodorescu, a fost declarat persona non grata. Totodată, majoritatea reprezentanților fostei guvernări comuniste, printre care Vladimir Voronin, Mark Tkaciuk, Zinaida Greceanâi, și alții, au declarat că la 7 aprilie a avut loc o tentativă de lovitură de stat. Jurnal.md / Tribuna Basarabiei

vineri, 26 februarie 2010

DEZVALUIRE: Unul dintre poliţiştii care au torturat oameni în stradă pe 8 aprilie 2009 a fost deconspirat

Cititorii ZdG au identificat unul dintre poliţiştii care au torturat oameni în stradă pe 8 aprilie 2009, după-amiază.
«Primul poliţist din fotografie este Sergiu Gore, a.n. 1978 (născut în s. Gura Bâcului, Anenii Noi). A absolvit Academia de Poliţie în 2000 şi activează în calitate de poliţist.» (Sursa: Zdg.md)
L-am găsit la telefon, la Comisariatul General de Poliţie Chişinău (CGP).

— Poza dvs. a apărut în ZdG din 18 februarie…

— Nu citesc gazete, dar am auzit.

— Cine v-a ordonat să loviţi oamenii care erau în stradă la 8 aprilie?

— Eu nu răspund la telefon.

— Pot veni la CGP?

— Sunt ocupat.

— Dar cine v-a ordonat?

— Nu vorbesc la telefon.

— Procuratura şi MAI urma să desfăşoare o anchetă pe marginea fotografiilor publicate în ZdG. Aţi fost căutat, interogat?

— Nu.

7 Aprilie: uitaţii revoluţiei

S-a discutat şi se mai discută, în contradictoriu, despre un pretins şi, deocamdată nedefinit, monument al evenimentelor din 7 Aprilie. Părerile s-au împărţit: unii zic că monumentul trebuie consacrat «gavroşilor» revoluţiei moldoveneşti, alţii — evenimentului propriu-zis. Se fac auzite, însă, şi păreri care exclud orice idee de monument.

Mă surprind de mai multe ori la gândul că lumea noastră politică se agită şi se ia, uneori, la întrecere cu propria-i imaginaţie şi, din prea mult exces de zel de a-şi etala «eu»-l, se grăbeşte, parcă intenţionat, să greşească. Cam aşa stau lucrurile şi cu monumentul 7 Aprilie. Fără îndoială, ceea ce s-a întâmplat pe 6—7 Aprilie 2009, dincolo de comoditatea şi incomoditatea unora sau altora, este şi va rămâne un eveniment sortit istoriei. Dar parcă tot ce este istorie trebuie numaidecât zidit în monumente? Iar dacă «da», atunci cum ar trebui să procedăm, ca să nu trăim nişte regrete post-factum?

Aşteptaţi să moară

Problema monumentului nu e singura în subiectul 7 Aprilie şi nici nu ştiu dacă cea mai importantă. Trei, cel puţin trei lucruri, ar trebui să ne preocupe deopotrivă în acest subiect. Unu: să condamnăm ce avem de condamnat. Doi: să ştim exact de soarta tinerilor (circa 500) «filtraţi» prin «coridoarele morţii». Şi trei: să ne clarificăm cu eroii şi paraziţii revoluţiei.

În ceea ce ţine de anchetă, s-ar putea întâmpla ca, până la urmă, Comisia care evaluează crimele regimului sovietic în Moldova să prezinte mult mai repede probele pentru condamnarea comunismului, decât ar face-o Procuratura în dosarul «7 Aprilie». De ce? Pentru că ăsta-i sistemul. Căderea lui Voronin nu a însemnat şi căderea sistemului din care provin «voronin»-ii. Iar criminalii acestui sistem sunt, de obicei, aşteptaţi să moară ca să fie condamnaţi.

Reabilitaţi şi uitaţi

Soarta «celor 500» e una din două: condamnaţi (stil nkvd) şi nereabilitaţi sau reabilitaţi şi uitaţi. Asta-i situaţia «per ansamble». «Se aude că la Chişinău va fi ridicat monument pentru ce s-a întâmplat pe 7 Aprilie, dar cei caliciţi de poliţie, ce va fi cu ei?», întrebarea venea, telefonic, din partea unei mame de la Teleneşti. Aflu că băiatul ei a fost bătut de poliţie aşa încât a trebuit să lase un rinichi pe masa de operaţie şi că femeia a pus la vânzare tot ce a putut vinde ca să-şi salveze copilul. «Toate costă. Niciun sprijin de nicăieri. Şi-a pierdut sănătatea, lui monument îi trebuie?» — se căina femeia. În timp ce o ascultam, mă gândeam la Fondul 7 Aprilie, despre care nu se ştie prea multe. E bine că Valeriu Boboc a intrat în atenţia autorităţilor. Dar parcă ceilalţi doi, dacă nu trei, omorâţi ca şi el, sau cei torturaţi de poliţie nu sunt şi ei ai aceleiaşi revoluţii?

364 de zile de uitare pe an

Regimul Voronin are, cel puţin, trei mari păcate pentru care nu poate scăpa necondamnat: desconsiderarea deportaţilor, dezonorarea luptătorilor de la Nistru şi iobăgirea ţăranului. Sunt 56 de ani de la moartea lui Stalin şi alţi 20 de independenţă. Ce s-a schimabt în viaţa deportaţilor? Reabilitaţi? Da. Dar nu şi dreptăţiţi? Rămân de la un an la altul tot mai puţini, liberi şi neîmpăcaţi, ca şi cei plecaţi. Dar parcă luptătorii de la Nistru sunt mai onoraţi? Nu mă refer la «sugativele» care au lustruit de-a lungul anilor imaginile unor «Bismarci» moldoveni şi şi-au făcut confort, carieră, afaceri. Mă gândesc la cei mulţi şi adevăraţi. Decoraţi cu cele mai înalte distincţii de luptă şi rămaşi cerşetori. Cine se interesează de nevoile lor şi cine, în afară de 2 Martie, îşi aminteşte de ei în celelalte 364 de zile ale anului şi în miile de zile ale vieţii lor? «Copiii revoluţiei», de ce ar trebui să repete şi ei aceeaşi soartă?

Luni, Oleg Voronin, suspectat de spălare de bani, a fost audiat la CCCEC. Fiul ex-preşedintelui a cheltuit într-un an, cât alţii nu adună într-o viaţă. Şi familia Voronin nu e singura «mare cheltuitoare» de bani pe cont public. Toată şobolănimea care a stat bine pe lângă Voronin a dus-o la fel. Ce facem cu ei? Iertaţi sau judecaţi şi desproprietăriţi de tot ce au agonisit ilegal? Bugetul public trebuie reconfortat. Moldova are mâncăi, dar şi eroi.


Petru Grozavu
Ziarul de Garda (zdg.md)

joi, 25 februarie 2010

DEZVALUIRE: Polițiștii îmbrăcați în civil la evenimentele din 7 aprilie

Poze cu polițiștii îmbrăcați în civil, care la 7 aprilie arestau tinerii protestatari și despre care au vorbit mai multe persoane care au fost interogate de procurori în dosarul evenimentelor din aprilie, printre care scriitorii Valeriu Matei și Nicolae Dabija, ministrul Agriculturii, Valeriu Cosarciuc, și alții, au fost publicate de către Ziarul de Gardă.

„Imediat după 7 aprilie, telefonul redacţiei nu mai înceta să sune. Poliţiştii şi procurorii cereau cu insistenţă ca Ziarul de Gardă să le prezinte toate imaginile pe care reporterii le realizaseră în timpul protestelor. Erau gata să se prezinte la redacţie la orice oră. Ei recunoşteau că au nevoie de fotografii pentru a-i identifica pe cei care au participat la proteste. Ziarul de Gardă a refuzat să le ofere acele imagini, iar peste un timp poliţiştii şi procurorii au încetat să le mai ceară. De la schimbarea puterii în Republica Moldova, am tot aşteptat ca cineva să se intereseze de aceleaşi fotografii, pentru a identifica persoanele care au bătut şi au arestat oameni în stradă. Pentru că nimeni nu ne-a solicitat, am decis să contribuim, cum putem, la anchetă. Aşteptăm răspuns, de la procuratură, privind identificarea persoanelor din fotografiile de mai jos, realizate în după amiaza-zilei de 8 aprilie 2009.”, scrie Ziarul de Gardă.



Dragi cititori, dacă mai aveți imagini cu astfel de personaje, publicați-le, poate asa vor ajunge sa fie pedepsiți pentru faptele lor.

miercuri, 24 februarie 2010

Participanţii la evenimentele din aprilie 2009, bătuţi mişeleşte de mascaţi

Un tânăr torturat timp de aproape două zile, în timpul evenimentelor de pe 7 aprilie 2009, din Republica Moldova, atunci când poliţia a maltratat manifestanţii din Chişinău, a declarat pentru Unimedia.md că a fost bătut mişeleşte de forţele de ordine.
Conform Unimedia, Damian Hâncu a scăpat ca prin minune de la moarte. Tânărul doreşte să afle câţi poliţişti, dintre cei care au bătut cu bestialitate manifestanţii, vor fi judecaţi pentru faptele săvârşite. „Câți dintre criminali au fost decoperiți?  Câți membri ai  organelor de drept, care au dat curs comenzilor șefilor de atunci, care au tras în oameni și au ucis, au fost demişi şi trasi la raspundere?”, se întreabă revoluţionarul.
Tânărul susţine că el şi familia sa au fost ameninţaţi cu moartea de mascaţi. „Eu şi familia mea am fost ameninţaţi cu moartea de către indivizii mascaţi. Acest lucru s-a întâmplat atunci când eram torturat şi ceream un avocat. Mascaţii mă ameninţau cu moartea, dacă voi îndrăzni să spun presei ce mi se întamplă", mai precizează tânărul, student, acum, la drept în Franţa.
Damian Hâncu spune că, pe data de 7 aprilie 2009 aproape fiecare cetățean căruia nu-i era indiferent destinul Republicii Moldova a avut de suferit în urma evenimentelor petrecute la Chişinău. „Personal, am fost dus la Comisariat după ce am fost luat din stradă, noaptea, ca pe vremea NKVD-lui. Când  eram bătut la Comisariat timp de două zile, mi-am pierdut cunoștiința de câteva ori în timpul loviturilor”, îşi aminteşte Hâncu.
Tânărul spune că cei din forţele de ordine purtau măşti, pentru a nu fi recunoscuţi. „Printre bătăi, auzeam indivizii purtând cagule vorbind între ei: «Uite, încă unul este gata!». Am fost scos afară, la aer, pentru ca după ce-mi revin, să fiu bătut din nou până la leşin. Maltratarea a durat astfel timp de două zile fără încetare”, precizează cel care a luat parte la manifestaţiile din aprilie 2009.
Hâncu este convins că a fost la un pas de moarte. „Am scăpat ca prin miracol! Şi nu mă pot linişti când ştiu că au murit câţiva tineri în timpul acelor evenimente. Iar situatia, mai mult ca niciodată, aşteaptă un deznodământ”, încheie Damian Hâncu.
În urma protestelor tinerilor din aprilie 2009, sute dintre manifestanţi au fost bătuți şi torturaţi. Câţiva tineri au decedat, în acea perioadă, în condiții suspecte. Potrivit declarațiilor lui Vladimir Voronin şi Gheorghe Papuc, forţele de ordine au acţionat la comanda directă a acestora. Totodată, ultimii declară că nu cunosc nimic despre tortura din comisariatele de poliţie.

joi, 18 februarie 2010

Monica Macovei: Să fie judecaţi organizatorii evenimentelor din aprilie

„Responsabilii Ministerului Afacerilor Interne, Procuratura şi Comisia parlamentară pentru elucidarea evenimentelor din aprilie trebuie să se grăbească cu efectuarea investigaţiilor, iar cei vinovaţi să fie trimişi în judecată”, a declarat, astăzi, co-preşedintele Comitetului de Cooperare Parlamentară UE-Republica Moldova, Monica Macovei.

Europarlamentarul a menţionat că a discutat cu responsabilii de la MAI şi ai Comisiei parlamentare pentru elucidarea evenimentelor din aprilie şi le-a cerut să facă cât mai repede lumină în acest caz. „Trebuie să se stabilească adevărul despre acele evenimente. Şi acesta este doar jumătate din ceea ce trebuie de făcut, pentru că cei vinovaţi trebuie judecaţi şi traşi la răspundere”, a spus Macovei.

Ex-ministrul Justiţiei din România a mai adăugat că dacă cei vinovaţi nu vor sta după gratii, atunci populaţia îşi va pierde încrederea în justiţiei şi nu va putea fi vorba că există democraţie în Republica Moldova. Jurnal.md

sâmbătă, 6 februarie 2010

Ziarul de Garda: 7 aprilie 2009, 7 judecători la poliţie

«Aveau pete pe corp asemănătoare cu sângele. Dar nimeni nu s-a plâns. Atunci toţi au fost de acord cu măsura de arest», ne-a spus unul dintre cei 7 judecători care au activat în aprilie 2009 în Comisariatele de poliţie. Pe lângă Dorin Popovici, care a condamnat-o în doar câteva minute pe Oxana Radu şi alte zeci de tineri, acolo au muncit Sergiu Crutco, Mihail Drosu, Mihail Diaconu, Ion Morozan, Igor Vornicescu, Anatolie Galben.
Ion Busuioc, preşedintele Judecătoriei Centru, ne-a spus că din instanţa sa a fost un singur participant la procesele judiciare din sectoarele de poliţie. «Nu am dat aşa indicaţii, nici nu am dreptul să dau aşa indicaţii. Judecătorul a mers acolo din propria voinţă. De la Judecătoria Centru a fost doar Sergiu Crutco. Acum are probleme.»

«Nu am luat mantia la poliţie»

Sergiu Crutco a îmbrăcat mantia de judecător cu 5 ani în urmă, în baza unui decret al lui Vladimir Voronin. În acest an, el ar fi primit dreptul să fie numit judecător pe viaţă, dar CSM a decis să mai poarte mantia de judecător doar până la 16 martie, când îi expiră mandatul atribuit de fostul preşedinte de stat. Lui Sergiu Crutco nu i-a mai fost prelungit mandatul de judecător pe motiv că în cadrul evenimentelor din aprilie ar fi comis numeroase încălcări ale legislaţiei privind drepturile omului.
Judecătorul Crutco a declarat pentru ZdG că în zilele de 8, 9, 10 aprilie a mers la Comisariatul General de Poliţie pentru că «nu ar fi fost posibil de suportat un număr atât de mare de persoane în clădirea Judecătoriei Centru». El a făcut referinţă la Codul de Procedură Penală, art.32, «care permite judecătorului de a se deplasa în afara instanţei judecătoreşti».
Citeste tot articolul aici: ZDG.MD

luni, 18 ianuarie 2010

Strada "7 aprilie"

Strada ”Serghei Lazo” din capitală ar putea fi redenumită în strada ”7 aprilie 2009”. Afirmaţia a fost făcută de către primarul general al capitalei Dorin Chirtoacă în cadrul şedinţei operative de astăzi 18.01.2010.

joi, 14 ianuarie 2010

Un magistrat recunoaste ca a judecat un protestatar maltratat pe 7 aprilie

Ministrul Justitiei din Republica Moldova, Alexandru Tanase, a declarat, joi, ca unul dintre magistratii care au judecat dosarele deschise celor care au participat la protestele violente din 7 aprilie, de la Chisinau, a recunoscut ca a judecat o persoana batuta si maltratata de autoritati.

"Unul dintre judecatorii, care au participat la judecarea cauzelor din 7 aprilie in incinta Comisariatului General de Politie, a recunoscut ca in fata lui a fost adusa o persoana, care a fost batuta si maltratata, fiind plina de sange. Iar el in calitate de judecator nu a reactionat in nici un fel (...) Astfel de persoane, care au incalcat legea, nu au dreptul sa poarte mantia de judecator", a declarat Tanase pentru Unimedia.

Dezvaluirea vine in contextul in care, pe 12 ianuarie, Consiliul Superior al Magistraturii din Republica Moldova a decis sa nu fie prelungit mandatul judecatorilor Mihail Drosu si Sergiu Crutco.

"Decizia Consiliului Superior al Magistraturii este un mesaj clar transmis societatii - persoanele care au incalcat legea nu au dreptul sa infaptuiasca justitia", a mai precizat ministrul.

Actualul ministru al Justitiei considera ca "este o actiune inadmisibila pentru un judecator, care incearca a efectua justitia in alta parte decat a instantei de judecata, asa cum este stabilit in codul de procedura penala. Este absolut inadmisibil de a efectua procese colective in sectiile de politie. Codul de procedura Penala stabileste expres ca justitia se infaptuieste in instantele de judecata si nu in puscarii, izolatoare sau sectii de politie."

"Este absolut evident ca examinarea dosarelor legate de evenimentele din 7 aprilie in comisariatele de politie s-a efectuat cu scopul de a nu permite avocatilor si societatii sa vada in ce stare erau aceste persoane, care in mare parte dintre ei au fost maltratate", a mai subliniat ministrul.

luni, 11 ianuarie 2010

Fostul ministru de Interne, audiat in dosarul protestelor din 7 aprilie

Fostul ministru moldovean de Interne, Gheorghe Papuc, va fi audiat marti, 12 ianuarie, in calitate de suspect, fiind cercetat penal pentru neglijenta in serviciu, soldata cu urmari grave, in timpul evenimentelor din 7 aprilie din Republica Moldova.

In urma anchetei procuorii vor cere sau nu cercetarea lui Gheorghe Papuc in stare de arest, informeaza Unimedia.

Papuc este anchetat in doua dosare, unul referitor la actele de violenta care au dus la devastarea cladirilor Parlamentului si Presedintiei si cel de-al doilea vizeaza activitatea Brigazii de politie cu destinatie speciala Fulger, in care sunt investigate cazurile de maltratare a protestatarilor, de catre oamenii legii.

In cazul in care va fi gasit vinovat, Papuc risca amenda intre 6.000 si 16.000 de lei sau inchisoare de la 3 pana la 7 ani.
Blog din Moldova Display Pagerank toateBlogurile.ro