Se afișează postările cu eticheta Limba Romana. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Limba Romana. Afișați toate postările

sâmbătă, 31 mai 2014

La Liceul Alexandru cel Bun cu predare în limba română din Tighina imnul de stat a fost intonat de elevi şi profesori



Miliția transnistreană a cerut să nu se intoneze imnul R. Moldova și să nu se arboreze tricolorul.

Viceministrul educației de la Chișinău, Liliana Nicolăescu-Onofrei, a fost împiedicat de autoritățile transnistrene să ajungă la o școală cu predarea în limba română de la Râbnița pentru a lua parte la careul de sfârșit de an școlar. În ultima zi de școală, mici incidente au avut loc la alte două instituții. Miliția transnistreană le-a somat să renunțe la intonarea imnului Republicii Moldova și la arborarea tricolorului. Liceul Alexandru cel Bun de la Tighina care s-a opus, a rămas fără curent electric, scrie europalibera.org.
La Liceul Alexandru cel Bun cu predare în limba română din Tighina/ Bender imnul de stat nu s-a auzit în difuzoare, aşa cum a fost planificat, însă a fost intonat de elevi şi profesori.
Şi asta pentru că instituţia de învățământ a rămas fără curent electric imediat ce a început careul festiv. Deşi nu a fost arborat, drapelul de stat nu a lipsit de la festivitate, iar absolvenţii purtau pe umeri panglici tricolore. Directoarea liceului Maria Roibu se arată convinsă că electricitatea a fost întreruptă intenţionat de autorităţile separatiste, care au avertizat-o, în ajun, să nu fie intonat imnul Republicii Moldova şi nici tricolorul - arborat. Directoarea a fost obligată să semneze şi o declaraţie în acest sens, însă a refuzat:

„Ieri, seara a fost la mine la birou un colaborator de la organele de securitate din Transnistria ţi mi-a spus că există o lege în Transnistria care interzice intonarea imnului şi arborarea drapelului unui stat străin. Insista să semnez în scris că cunosc acest lucru. fireşte că nu am făcut acest lucru. am spus că suntem instituţia Republicii Moldova.”
Maria Roibu spune că festivitatea, care era păzită de un număr mare de poliţişti moldoveni, s-a desfăşurat în prezenţa a zeci de miliţieni transnistreni şi securişti îmbrăcaţi în civil:

„La sfârşitul careului a apărut aşa zisul viceministrul de interne de la Tiraspol, domnul Nicolaev, care era însoţit de câţiva civili de la securitate. Au început a mă interoga de ce am admis să se intoneze imnul. A intervenit comisarul de poliţie, l-a convins să plece. Apoi au mai venit de la securitate. De fapt, nu ştiu ce ne-aşteaptă.”

Maria Roibu spune că habar nu are la ce urmări să se aştepte. Cel mai sumbru scenariu ar fi, spune ea, refuzul de a le oferi în continuare edificiul şcolii pe care îl arendează de la administraţia separatistă.
Şi la gimnaziul din satul Corjova festivitatea de încheiere a anului şcolar s-a desfăşurat în prezenţa miliţienilor transnistreni, însă fără incidente. Directorul gimnaziului Constantin Sucitu spune că, la fel ca în anii trecuţi, câţiva miliţieni şi securişti transnistreni l-au obligat, cu o zi înainte, să semneze o declaraţie că la festivitate nu va fi difuzat imnul de stat şi nici drapelul arborat.

„Am semnat acea declaraţie şi le-am lămurit că nu merg la conflict. Dar le-am zis că imnul îl vom intona cu corul şcolii şi fiecare copilaş o să aibă tricolor. Aşa am şi pornit careul nostru solemn. Ploaia ne-a încurcat puţin şi am mers în sala sportivă şi am petrecut careul aşa cum trebuie. Neplăceri nu am avut. Doar că miliţienii şi securiştii au intrat pe teritoriul gimnaziului, dar nu ne-au încurcat fiindcă eu nu am mers la confruntare cu dânşii.”

Şi la Liceul Evrica din Râbniţa, care funcţionează în clădirea unei grădiniţe, a fost intonat imnul de stat, chiar dacă şi aici administraţia şcolii a fost ameninţată. Directoarea liceului Eugenia Halus:
„Tot drumul în jurul grădiniţei era plin cu maşini ale miliţiei şi securităţii. Dimineaţa am fost întâlniţi de organele securităţii locale. au fost ameninţări să nu intonăm imnul, dar până la urmă imnul a fost intonat.”
Eugenia Halus spune că festivitatea s-a desfăşurat fără incidente. Aici au fost prezenţi şefului biroului pentru reintegrare şi un membru al Comisiei unificate de control. Urma să ajungă şi viceministra educaţiei Liliana Nicolăescu-Onofrei, care nu a fost însă lăsată să treacă de transnistrenii de la aşa numitul punct de control de la intrarea în oraşul Râbniţa.

„Nu mi s-a permis trecerea la aşa numitul punct de control, fără a se aduce argumente pentru aceasta. Se cunoaşte că există o listă. Partea transnistreană foloseşte această listă cu toţi membrii guvernului şi nu avem permisiunea să trecem. Eu dacă aş dori să îmi vizitez rudele, de exemplu, pur şi simplu, ca persoană fizică nu pot trece.”

Incidentele nu au ocolit nici Liceul Lucian Blaga din Tiraspol, care se confruntă în ultima vreme cu mari presiuni din partea administraţiei separatiste. Câţiva miliţieni au încercat să intre în liceu, însă nu au fost lăsaţi de administraţia şcolii. Drapelul de stat nu a fost arborat, însă imnul a fost intonat chiar la începutul festivităţii de încheiere a anului şcolar. În celelalte patru şcoli cu predare în limba română din stânga Nistrului incidente similare nu au fost semnalate.

marți, 31 august 2010

Încă o zi a Limbii Române fără TVR1

Celebrarea sărbătorii „Limba Noastră cea Română”, an de an, reprezintă curajul de a sfida un imperiu, de a redobandi identitatea, mândria națională și de a da limbii noastre statutul ei natural de limba de stat.

Acum solicităm să ni se dea înapoi TVR 1, furat peste noapte de către Vlad Plahotniuc, susținut de prietenul său Marian Ilici Lupu, și în strânsă colaborare cu unii membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului. În loc de „Tele-enciclopedie”, „Surprize!Surprize!” și Jurnalul îndrăgit de toti, privim filme traduse în limba rusă, publicitate și promo-uri la Prime, tot în rusă.

La solicitarea însă de a întoarce frecvența, conducerea țării dă din umeri – „dosarul este la CEDO”. Păi, dragii noștri conducători, CEDO ne obligă să achităm daunele de 500 de mii de euro pentru încălcarea brutală a contractului către partea română, dar CEDO nu poate obliga Republica Moldova să repare injustiția – întoarcerea frecvenței trebuie să fie decizia guvernanților noștri. Ce avem acum?

Avem de plătit daune de 500 de mii de euro din buzunarul fiecăruia dintre noi, iar Plahotniuc se bucură în continuare de frecvența acaparată. Astfel, reiese că i-am cumpărat lui Plahotniuc un canal de televiziune cu doar 500 de mii de euro. Dar la ce moralitate ne putem aștepta de la persoană care minte prin intermediul propriului post de televiziune cât de instruit este, ca la câteva zile distanță să aflăm că diplomele sale nu există.

Relevantă este în context declarația politicianului Sergiu Mocanu, care a spus recent că cel care ne-a privat de TVR 1 vorbește în limba rusă cu familia sa, iar fiul său învață la liceul „A.S. Pușkin” - „lui Plahotniuc TVR-ul nu-i trebuie...”. sursa: jurnal.md

sâmbătă, 22 mai 2010

Limba română egalată cu rusa în Ucraina

În Rada Ucrainei a fost înaintat un proiect de lege privind limbile regionale şi cele ale minorităţilor.  Proiectul este elaborat de către reprezentanţii comunităţii ruse, împreună cu cei ai comunităţii româneşti, maghiare şi evreieşti.
În nota explicativă a proiectului în cauză, se spune că portivit datelor ultimului recensământ al populaţiei, pe teritoriul Ucrainei locuiesc reprezentanţi a 130 naţionalităţi şi etnii. Constituţia spune că statul contribuie la dezvoltarea diversităţii lingvistice a tuturor popoarelor şi etniilor.
Iniţiativa a fost lansată de către  Vadim Kolesnicenko, deputat din partea «Partidului regiunilor», preşedinte al mişcării «Ucraina rusolingvă», în cooperare cu reprezentanţii comunităţilor de etnici români, maghiari şi evrei.
Proiectul a fost înregistrat în legislativul ucrainean. Actul face referinţă şi la carenţele legislative din prezent, care nu permit delimitarea clară a teritoriilor în care se vorbesc limbile regionale şi ale minorităţilor.
În această iniţiativă se spune că în cadrul structurilor teritorial-administrative, unde cel puţin 10 la sută din populaţie vorbeşte o anumită limbă, administraţia locală are dreptul să acorde statut oficial acestei limbi, alături de limba naţională.
«Acest poiect de lege permite asigurarea dezvoltării libere a limbilor regionale în corespundere cu prevederile Cartei Europene a limbilor regionale şi a minorităţilor», arată un comunicat remis de biroul deputatului Vadim Kolesnicenko. zdg.md

duminică, 14 februarie 2010

Presa rusa: Unirea Republicii Moldova cu Romania ar destabiliza Europa de Est

Intrarea in vigoare la data de 31 martie a acordului privind micul trafic de frontiera intre Romania si Republica Moldova este vazuta in presa rusa ca un prim pas in realizarea proiectului unionist, prilej de destabilizare a Europei de Est.

Potrivit cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta, citat de Agerpres, sarma ghimpata va fi inlaturata pe o distanta de 360 kilometri de frontiera, ceea ce le va permite locuitorilor din satele apropiate sa viziteze nestingherit Romania. In acelasi timp, cetatenii romani trec demult fara vize granita moldoveana.

Inainte, fostul presedinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin respingea o asemenea unire, afirmand ca realizarea proiectului unionist va afecta suveranitatea si integritatea republicii, aminteste ziarul rus, scrie Romania Libera.

Potrivit Nezavisimaia Gazeta, initiatorul unor asemenea pasi este presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. In acest sens, publicatia mentioneaza initiativele lui Ghimpu privind scoaterea din Constitutia tarii a sintagmei "limba moldoveneasca" si noile sale reforme administrativ-teritoriale prin care se doreste renuntarea la impartirea republicii pe "raioane" si revenirea la "vechea impartire, cea pe judete". De asemenea, se intentioneaza acordarea dreptului de vot nu de la 18, ci de la 16 ani.

Toate aceste initiative sunt contestate de Partidul Comunistilor din Republica Moldova (PCRM) care avertizeaza ca schimbarile constitutionale propuse ar duce la unirea Republicii Moldova cu Romania. "Daca in Constitutie va fi introdusa sintagma "limba romana", acesta va fi primul pas pe calea unirii Republicii Moldova cu Romania. Pentru unionistii din republica, acest gest simbolic este foarte important", a declarat deputatul comunist Mark Tkaciuk.

De altfel, aceasta este doar partea vizibila a integrarii Republicii Moldova in Romania, subliniaza cotidianul rus, amintind de decizia autoritatilor moldovene de a introduce in scoli si universitati cursul de "Istorie a Romanei", unde Moldova este denumita Basarabia si considerata parte integranta a teritoriului romanesc.

De asemenea, Romania a majorat de la 4.000 la 5.000 numarul de locuri pentru cetatenii moldoveni in institutiile de invatamant superior, 700 din care sunt fara plata. De curand, pentru cetatenii Republicii Moldova a fost implementata o procedura inlesnita de obtinere a cetateniei romane. Potrivit ziarului rus, "cotropirea" republicii de catre Bucuresti a continuat prin deschiderea a doua noi posturi de televiziune romanesti: Jurnal TV si Publika TV.

In schimb, politologul rus Zurab Todua considera ca va fi dificil sa se forteze realizarea acestui proiect al unificarii Romaniei cu Republica Moldova.

"In pofida impresionantelor sume investite de Romania de la inceputul anilor "90 ai secolului trecut, ideea unirii nu stapaneste masele largi, ci doar 15-20% din populatia republicii. Cea mai mare parte, inclusiv minoritatile nationale, respinge in mod categoric unirea, chiar si in 'ambalaj european'", a declarat Todua pentru ziarul rus.

Cotidianul rus rus reaminteste ca aproximativ 15% - 20% dintre moldoveni sustin proiectul unionist, care ar provoca nemultumiri in societate, in special in orasul Balti, in Gagauzia si in raionul Taraclia, informeaza si agentia moldoveana Unimedia.

"Daca vor fi formulate pretentii teritoriale fata de Republica Moldova si Ucraina, Romania va avea probleme la hotarul cu Ungaria (Transilvania) si Bulgaria (Dobrogea de Sud). In timp ce Romania lucreaza sa pregateasca opinia publica pentru proiectul unionist, Rusia urmareste in tacere evenimentele, care au loc", conchide Nezavisimaia Gazeta, citata de Newsin.

joi, 28 ianuarie 2010

Basescu a reconectat Basarabia la Patria mama.

În cea de a doua zi a vizitei oficiale în Republica Moldova, preşedintele Traian Băsescu merge, astăzi, la Cahul, unde va vizita Universitatea de Stat "Bogdan Petriceicu Haşdeu" şi viitorul sediu al Consulatului României.

Potrivit programului vizitei oficiale, şeful statului merge la Cahul împreună cu Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al Republicii Moldova.

În jurul orei 12.00, Băsescu şi Ghimpu ar urma să ajungă la Universitatea de Stat "Bogdan Petriceicu Haşdeu" din Cahul, unde vor susţine discursuri şi vor semna în "Cartea de Aur" a Universităţii.

Şeful statului român şi preşedintele interimar de la Chişinău urmează să facă apoi o vizită, la viitorul sediu al Consulatului României din Cahul. Clădirea nu este amenajată şi va fi renovată.

Dimineaţă, Traian Băsescu şi Mihai Ghimpu vor participa şi la o ceremonie de depunere de coroane de flori la "Cimitirul Românesc de Onoare" din localitatea Ţiganca. (Oana Ţepeş)

Bucureştiul va acorda Chişinăului un ajutor financiar nerambursabil de 100 de milioane de euro, susţinere pentru aderarea la UE şi trafic liber la frontieră, începând cu luna martiea, a spus, ieri, preşedintele Traian Băsescu, într-o vizită peste Prut.

De asemenea, el a promis conectarea infrastructurii energetice şi uşurarea redobândirii cetăţeniei române de către moldoveni. Asistenţa promisă arată importanţa pe care Bucureştiul o acordă relaţiilor cu Chişinăul, la 6 luni de la schimbarea de putere din Moldova, care a îndepărtat regimul comunist, ostil României.

Ajutorul financiar este destinat „proiectelor de infrastructură în educaţie, modernizarea şcolilor, cu precădere, şi proiectelor la nivel de administraţii locale”, a spus Băsescu, citat de Mediafax. Nu este singurul sprijin financiar pe care contează Chişinăul. SUA au parafat recent un ajutor nerambursabil de 262 de milioane de dolari.

Susţinerea e aşteptată şi dinspre Est, de la Moscova, sub forma unui împrumut de 150 de milioane de dolari, ale cărui detalii nu au fost încă finalizate.

Băsescu promite imposibilul

În timpul vizitei ce a inclus discuţii cu omologul Mihai Ghimpu, premierul Vlad Filat, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, şi o baie de mulţime, Băsescu a anunţat că doreşte „includerea Moldovei în grupul de ţări din Balcanii de Vest”, ce oferă perspective clare privind aderarea la UE.

Ideea nu e susţinută în UE, fapt recunoscut chiar de preşedinte, care a admis că eforturile diplomatice ale României în acest sens „nu au încă succes”.

Vorbind despre principala nemulţumire a Chişinăului, birocraţia care blochează redobândirea cetăţeniei române, Băsescu a anunţat că guvernul va crea o „agenţie specială” în acest sens. El a subliniat că, în 2009, au fost acordate 20.000 de cetăţenii. Pe tema semnării tratatului de bază, reani mată de liderul Partidului Democrat Moldovean, Marian Lupu, preşedintele a avertizat că „România nu va semna niciodată un tratat care să redefinească frontiera”.
sursa: evz.ro


vineri, 15 ianuarie 2010

Basarabenii nu vor să studieze limba rusă


Un profesor de la Universitatea de Stat din oraşul Rus Perm susţine că circa 55 % dintre moldovenii care s-au născut în perioada de după 1989 nu cunosc limba rusă. „Tinerii consideră inutil să studiezi o limbă care se asimilează greu”, menţionează profesorul Ecaterina Pogarelaia, scrie site-ul nr2.ru.

Pogarelaia declară că nivelul de studiere a limbii ruse nu a scăzut doar în Republica Moldova, dar şi în celelalte state din spaţiul postsovietic.

Doar în Belorusia, Armenia şi Kirghizia, limba rusă este limbă oficială de stat. În celelalte state CSI şi în statele Baltice, populaţia nu consideră necesară consolidarea statutului limbii ruse. „În Republica Moldova, în situaţia în care limba rusă este una de comunicare interetnică, 60 % votează în favoarea diminuării importanţei acesteia”, consideră profesorul universitar Pogarelaia.

Cercetări similare au fost efectuate şi în regiunea transnistreană. Aici s-a constatat că nu există un declin al importanţei limbii ruse. Din contra, aceasta este o limbă de comunicare şi se află la un loc de mare cinste.

Pogarelaia a mai menţionat faptul că în comparaţie cu perioada sovietică, a fost înregistrată o micşorare considerabilă a numărului de vorbitori de limbă rusă în lume. În prezent, 235 de milioane de persoane posedă această limbă, dintre care 217 locuiesc în foste state sovietice.

Dinamica lingvistică este în permanentă schimbare. Dacă în 1997 limba engleză şi cea rusă erau pe primul loc, acum în topul celor mai vorbite limbi de pe glob se află chineza, urmată de engleză şi pe locul trei e spaniola. Rusa ocupă doar locul şapte în lista popularităţii limbilor pe mapamond.
sursa: jurnal.md

joi, 14 ianuarie 2010

RIA Novosti: Schimbarea limbii moldovenesti cu cea romana anihileaza identitatea poporului

Prin inlocuirea limbii moldovenesti cu limba romana in Constitutia R. Moldova, practic vor fi lasati fara identitate nationala moldovenii care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova, se arata intr-un comentariu postat pe RIA Novosti.

"Presedintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, si-a reiterat intentia de a face unele modificari in Constitutia tarii referitoare la statutul limbii moldovenesti. Ghimpu considera ca limba de stat a tarii ar trebui denumita romana si nu moldoveneasca", se arata intr-un comentariu al agentiei ruse RIA Novosti.

"Discutiile pe subiectul ce reprezinta limba moldoveneasca - o alta denumire a limbii romane, un dialect al acesteia sau o limba de stat independenta - sunt purtate de lingvisti de mai multe decenii. Si tot de atat timp oamenii de stiinta gasesc argumente in favoarea fiecareia dintre variante", scrie autorul comentariului.

"Tocmai de aceea merita sa privim la aceasta problema dintr-o alta latura. Doar limba reprezinta unul dintre factorii principali de existenta a poporului, principala particularitate ce il identifica. Si existenta acestei limbi, ca limba moldoveneasca, in primul rand, vorbeste despre constiinta lingvistica a purtatorilor acesteia si, prin urmare, despre constientizarea de catre moldoveni a apartenentei lor nationale. Logica este evidenta: noi suntem moldoveni, locuim in R. Moldova si vorbim limba moldoveneasca", mai spus el.

De asemenea, comentariul reaminteste ca potrivit recensamantului din 2004, 78,4% dintre locuitorii R. Moldova considera limba moldoveneasca drept limba materna.

"Bineinteles, in sase ani situatia se putea schimba, dar nu atat de radical pentru ca in constiinta oamenilor limba materna sa-si piarda identitatea. Oricum, astfel de chestiuni nu ar fi trebui rezolvate de personalitatile politice, ci de catre populatia tarii prin referendum", considera autorul comentariului.

"De aceea, astfel de declaratii induc ganduri triste ca in spatele dorintei de a 'modifica' denumirea limbii, practic de a-i oferi oficial statutul de neexistenta, se ascunde nimic altceva decat incercarea denationalizarii a moldovenilor. Iar poporul fara constientizarea faptului ca este purtator de limba si unitate devine usor de dirijat", se mai arata in comentariu.

"Cu ce vor sa completeze golul din constiinta nationala nu este greu sa presupunem. Despre aceasta domnul Ghimpu, care nu ascunde faptul ca este roman si ca vorbeste in limba romana, spune des si deschis: 'Uniunea Sovietica a inventat natiunea moldoveneasca pentru a justifica ocuparea teritoriala a Moldovei actuale"' sau 'Eu ma inchin in fata celor care a luptat pentru pace, pentru democratie, pentru ca pe acest pamant sa locuiasca romanii, in Rusia - rusii, in Franta francezii, in Germania - nemtii' ", scrie RIA Novosti.

"In consecinta, reiese ca la nivel de subconstient, fiind de acord ca limba moldoveneasca nu exista, se cere si acceptarea statalitatii romane a R. Moldova, care printr-o 'greseala sovietica' a fost rupta de la patria sa. Adica, sub semnul intrebarii se pune, in principiu, rolul moldovenilor in istorie, durabilitatea prezentei acestora pe teritoriul R. Moldova, deosebirile nationale ale lor, realizarile in cultura, sport si literatura. Reiese ca aceasta nu este o natiune, ci doar o populatie ce locuieste pe teritoriul altadata romanesc", comenteaza autorul.

"Este incontestabil faptul ca Romania si R. Moldova au un trecut istoric comun. si cuvantul cheie aici este trecut. Iar in prezent, avem limba moldoveneasca, a carei dezvoltare, din cauze istorice, a avut o cale diferita, avem un popor moldovenesc si o Republica Moldova suverana si independenta. Si oricat de mult si-ar dori unii politicieni acest fapt nu-l pot schimba", conchide comentariul.
Sursa: NewsIn

Mark Tkaciuk: Limba română şi cea moldovenească - aceeaşi limbă

Între limba română şi cea moldovenească nu există nicio diferenţă. Afirmaţia a fost făcută de către deputatul comunist, Mark Tkaciuk, într-un interviu pentru postul rusesc de radio, Echo Moskvy.

Totodată, Mark Tkaciuk susţine că schimbarea denumirii limbii din moldovenească în română ar duce la unirea Republicii Moldova cu România. „La acest moment, în Republica Moldova la putere se află adepţii unirii cu România şi în condiţiile în care limba moldovenească şi română sunt aproape identice, atunci de ce să nu o redenumeşti în pofida părerii majorităţii populaţiei?”, a menţionat deputatul comunist.

Afirmaţia lui Mark Tkaciuk intervine după o altă afirmaţie, cea a preşedintelui interimar, Mihai Ghimpu, care a declarat recent că optează pentru schimbarea denumirii limbii de stat din moldovenească în română, odată cu modificarea Constituţiei Republicii Moldova.

marți, 12 ianuarie 2010

Modificarea Constituţiei R. Moldova va evita alegerile anticipate

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat ieri seară, într-o emisiune de televizune, că nu vor fi organizate alegeri anticipate deoarece va fi modificată Constituţia.

"Nu vom avea alegeri anticipate. Comisia pentru reformă constituţională a decis că vom adopta o Constituţie revizuită, în care vor fi modificate mai multe articole, inclusiv articolul 78 care prevede alegerea şefului statului", a precizat Ghimpu.

Potrivit acestuia, Constituţia în formă revizuită va putea fi adoptată de Parlament prin majoritate absolută (50 plus unu deputaţi), apoi supusă unui referendum naţional, care ar putea să aibă loc până la 16 iunie, zi în care preşedintele ar putea lua o hotărâre privind divolzarea Parlamentului.

Prin revizuirea Constituţiei, preşedintele Republicii Moldova ar putea fi ales de 50 plus unu dintre deputaţi sau de către întreaga populaţie. "În funcţie de forma de guvernământ a republicii. Dar consider că acum şeful statului trebuie să fie ales de către deputaţi, iar apoi mai vedem", a afirmat Ghimpu.

Peşedintele interimar a precizat că, în noua Constituţie, nu vor fi atinse “articolele importante”, cum ar fi neutralitatea ţării. "Urmează să decidem ce fel de republică dorim să avem: republică parlamentară sau republică prezidenţială”.

Constituţia va viza, de asemenea, stabilirea limbii oficiale a Republicii Moldova, care, potrivit lui Ghimpu, ar trebui să fie limba română. "Trebuie să punem punct referitor la limba vorbită. Nu pot promova o politică veche, stalinistă şi minciunoasă. Am venit în lupta politică nu pentru funcţii, dar pentru adevărul istoric. Noi vorbim limba română. Cred că vom găsi înţelegere în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană”, a afirmat el.

România ar trebui să nominalizeze un ambasador până la vizita lui Băsescu

Mihai Ghimpu a mai afirmat că România ar trebui să-şi nominalizeze până la vizita lui Traian Băsescu un nou ambasador în Republica Moldova.

"Dacă nominalizarea ambasadorilor poate dura ceva timp, sunt pentru a amâna întâlnirea mea cu preşedintele Băsescu. E important ca până la întâlnirea preşedinţilor R. Moldova şi României să fie nominalizaţi ambasadorii (României la Chişinău şi R. Moldova – la Bucureşti – n. red.)", a adăugat Ghimpu.

Ambasadorul României la Chişinău, Filip Teodorescu, a fost expulzat din R. Moldova imediat după protestele din 7 aprilie, iar fostul preşedinte Vladimir Voronin a acuzat România de implicare în organizarea protestelor.

Ministerul de Externe de la Chişinău a anunţat săptămâna trecută că Traian Băsescu urmează să viziteze Republica Moldova în luna februarie şi nu în ianuarie, aşa cum s-a vehiculat anterior. Diplomaţia R. Moldova a precizat că mai întâi va efectuat o vizită la Chişinău ministrul de externe Teodor Baconschi, care va pregăti vizita şefului statului român.
Sursa: Adevarul.ro

luni, 11 ianuarie 2010

Basarabeni de pretutindeni cer introducerea limbii romane in Constitutie

Cei peste 900 de semnatari ai petitiei "Un clic pentru Limba Romana in Constitutia RM" asteapta masuri legislative si practice concrete de la factorii de decizie din Basarabia: presedinte, prim-ministru, Academia de Stiinte si Comisia pentru reforma constitutionala, dupa ce vineri, 8 ianuarie, au fost expediate conducatorilor tarii scrisorile cu lista semnatarilor petitiei si cu doleantele acestora , transmite Romanian Global News, care citeaza Rombel.
Redam in cele ce urmeaza textul mesajului trimis de catre petitionari, furnizat de Institutul European pentru Moldova - IE Moldova asbl:


Domnului Mihai GHIMPU, Presedinte al Republicii Moldova
Domnului Vlad FILAT, prim ministru al Republicii Moldova
Presedintelui Parlamentului Republicii Moldova
Domnului Gheorghe DUCA, Director al Academiei de Stiinte a Republicii Moldova
Domnului Vasile Bahnaru, Director al Institutului de Filologie al ASM

Comisiei pentru reforma constitutionala
Cerem introducerea limbii romane drept limba de stat, prin
modificarea Constitutiei Republiii Moldova, articolul 13!

Semnati petitia si contribuiti la convingerea legislatorului!
http://www.lapetition.be/petition.php?petid=5675

"ARTICOLUL 13
(Constitutia Republicii Moldova)

Limba de stat, functionarea celorlalte limbi
(1) Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldoveneasca functionind pe baza grafiei latine."

Initiativa a Institutului European pentru Moldova asbl (IEMoldova) de la Bruxelles (Belgia)
Adresa URL a petitiei: http://www.lapetition.be/list_signs.php?petid=5675&page=1

Data de lansare a petitiei: 25 noiembrie 2009. Expira la 25 noiembrie 2010.
Asteptam masuri legislative si practice concrete de la factorii de decizie.

Numar de semnatari pana la 7 ianuarie 2010: peste 900 de semnaturi.
INSTITUTUL EUROPEAN PENTRU MOLDOVA (IEMoldova) asbl

Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
duminică, 10 ianuarie 2010

publicat de Stefanita

duminică, 10 ianuarie 2010

Cinematografele din Basarabia vor fi obligate sa difuzeze filme subtitrate in limba romana

Guvernul de la Chisinau va aproba in urmatoarele luni un regulament prin care va obliga operatorii de cinematografe din Republica Moldova sa difuzeze filme cu subtitrare in limba romana. Anuntul a fost facut de ministrul moldovean al Culturii, Boris Focsa, in cadrul unei interventii la ProTV Chisinau, relateaza Unimedia.

"De ce lumea de la noi nu ar privi filme in original. In 3-4 luni vom vedea cum functioneaza acest lucru. Prin intermediul acestei masuri, vorbitorii de limba rusa vor avea posibilitatea sa-si insuseasca limba materna a pamantului unde locuiesc", a precizat Focsa.
Blog din Moldova Display Pagerank toateBlogurile.ro