Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din R. Moldova îşi va prezenta mâine raportul şi concluziile. În baza acestui raport, Parlamentul Republicii Moldova ar putea interzice „secerea şi ciocanul” utilizată în prezent ca simbol electoral de Partidul Comuniştilor aflat în opoziţie. "Insuficient!" – spun experţii, care consideră că societatea moldovenească refuză să înţeleagă crimele comunismului.
În ultimele zile, la Chişinău se discută intens, la nivel politic, despre impactul electoral al eventualei interziceri a simbolicii comuniste. Unele forţe politice consideră că o astfel de decizie ar putea avea efect invers – Partidul Comuniştilor ar fi perceput ca o victimă a guvernării şi ar plusa electoral. Pe de altă parte, Comisia a descoperit că în perioada sovietică s-au comis crime grave care nu mai pot rămâne necondamnate.
Din luna ianuarie până în prezent, membrii comisiei, majoritatea istorici, au lucrat în arhivele Ministerului de Interne şi ale Serviciului de Informaţii şi Securitate de la Chişinău. Concluziile preliminare la care au ajuns membrii Comisiei sunt cutremurătoare: Troika comunistă instituită de Moscova, formată din ministrul de interne, procurorul general şi primul secretar al Partidului Comunist decidea împuşcarea zilnică a peste 300 de oameni din Moldova. În perioada august 1937 - noiembrie 1938, la ordinele troikăi au fost împuşcaţi 2424 de persoane iar alte 326 au fost trimise în lagărele de concentrare.
Secretarul Comisiei pentru aprecierea regimului comunist totalitar, Mihai Taşcă, explică:
„Pe data de 15 aprilie 1938 sunt puse pe rol la această troikă 102 dosare. Toţi au fost împuşcaţi. Pe data de 22 aprilie 1938 (ziua de naştere a liderului revoluţiei bolşevice Vladimir Lenin – n.n.) – 230 de persoane au ajuns în mâinile acestei troici - şi toate au fost împuşcaţi. La şedinţa din 3 octombrie 1937, pe masa troicii ajung 18 dosare – toţi sunt împuşcaţi. La şedinţa din 26 octombrie 1937, toate 65 de dosare... Toate persoanele au fost împuşcate. La şedinţa din 28 octombrie 1937 – 18 dosare şi toţi au fost împuşcaţi; la şedinţa din 2 noiembrie 1937 – 19 dosare şi toţi au fost împuşcaţi; la şedinţa din 14 noiembrie 1937 sunt 65 de dosare, la şedinţa din 20 noiembrie 1937 – 85 de dosare, la şedinţa din 23 noiembrie 1937 – 81 de dosare. Şi toţi au fost împuşcaţi".
În ultimele zile, la Chişinău se discută intens, la nivel politic, despre impactul electoral al eventualei interziceri a simbolicii comuniste. Unele forţe politice consideră că o astfel de decizie ar putea avea efect invers – Partidul Comuniştilor ar fi perceput ca o victimă a guvernării şi ar plusa electoral. Pe de altă parte, Comisia a descoperit că în perioada sovietică s-au comis crime grave care nu mai pot rămâne necondamnate.
Din luna ianuarie până în prezent, membrii comisiei, majoritatea istorici, au lucrat în arhivele Ministerului de Interne şi ale Serviciului de Informaţii şi Securitate de la Chişinău. Concluziile preliminare la care au ajuns membrii Comisiei sunt cutremurătoare: Troika comunistă instituită de Moscova, formată din ministrul de interne, procurorul general şi primul secretar al Partidului Comunist decidea împuşcarea zilnică a peste 300 de oameni din Moldova. În perioada august 1937 - noiembrie 1938, la ordinele troikăi au fost împuşcaţi 2424 de persoane iar alte 326 au fost trimise în lagărele de concentrare.
Secretarul Comisiei pentru aprecierea regimului comunist totalitar, Mihai Taşcă, explică:
„Pe data de 15 aprilie 1938 sunt puse pe rol la această troikă 102 dosare. Toţi au fost împuşcaţi. Pe data de 22 aprilie 1938 (ziua de naştere a liderului revoluţiei bolşevice Vladimir Lenin – n.n.) – 230 de persoane au ajuns în mâinile acestei troici - şi toate au fost împuşcaţi. La şedinţa din 3 octombrie 1937, pe masa troicii ajung 18 dosare – toţi sunt împuşcaţi. La şedinţa din 26 octombrie 1937, toate 65 de dosare... Toate persoanele au fost împuşcate. La şedinţa din 28 octombrie 1937 – 18 dosare şi toţi au fost împuşcaţi; la şedinţa din 2 noiembrie 1937 – 19 dosare şi toţi au fost împuşcaţi; la şedinţa din 14 noiembrie 1937 sunt 65 de dosare, la şedinţa din 20 noiembrie 1937 – 85 de dosare, la şedinţa din 23 noiembrie 1937 – 81 de dosare. Şi toţi au fost împuşcaţi".
Comisia pentru aprecierea regimului comunist totalitar, înfiinţată de preşedintele interimar al Republicii Moldova, liderul liberal Mihai Ghimpu, a anunţat că va da o apreciere istorico-ştiinţifică a crimelor comise în perioada sovietică. Legislativul de la Chişinău urmează, însă, în baza concluziilor Comisiei, să adopte o decizie politică. În ce ar consta o astfel de decizie?
Despre aceasta am discutat cu deputatul PLDM, Mihai Şleahtiţchi, cu deputatul PD, Oazu Nantoi, cu deputatul PL, Corina Fusu, şi cu istoricul Sergiu Musteaţă, membru al comisiei respective
Corina Fusu crede că: „Până nu ne vom decide să spunem adevărului pe faţă – vom oscila întotdeauna între Est şi Vest, între minciună şi adevăr şi nu vom şti cine suntem”.O părere similară are şi Mihai Şleahtiţchi: „Într-adevăr, era timpul ca în Republica Moldova să fie elaborat un raport de o asemenea extracţie. Acest lucru a fost făcut deja în majoritatea absolută a ţărilor care s-au eliberat de sub regimurile comuniste. Inclusiv Rusia s-a pronunţat pe acest subiect. Ştim prea bine că în Rusia nu a mai fost posibilă revenirea la putere a comuniştilor în frunte cu Ziuganov”.
În ce-l priveşte, Oazu Nantoi consideră că, ”atâta timp cât acest raport nu va fi larg mediatizat, atâta timp cât cetăţeanul Republicii Moldova nu va conştientiza că noi niciodată nu vom trăi bine dacă nu ne va fi ruşine să te declari comunist – atâta timp, acest raport v-a rămâne un produs academic care va fi folosit pentru scrierea tezelor de doctorat, dar nu va contribui la schimbarea mentalităţii noastre. Problema este în noi! Eu nu înţeleg ce fel de Partid Comunist când în cea mai săracă ţară din Europa, feciorul preşedintelui comunist este oficial miliardar şi cheltuie zilnic 20 mii de dolari. Acesta-i comunism moldovenesc".
Sergiu Musteaţă regretă că „Un segment important al populaţiei, din păcate, mai este nostalgic faţă de trecutul comunist. Trebuie să spunem odată: Gata, noi nu vrem să ne mai asociem cu trecutul totalitar!”.
Oazu Nanrtoi atrage, însă, atenţia: „Am văzut cum copiilor, la munumentul lui Lenin li se leagă cravata roşie... Eu mă întreb unde le sunt părinţii acestor copii care admit asemenea viol asupra mentalităţii propriilor copii?”.
„Pioneria astăzi încalcă nişte acte normative şi ministrul Educaţiei ar trebuie să se autosesizeze" explică Sergiu Musteaţă, adăugând: "Şcoala este depolitizată, iar pionerii sunt de vârstă şcolară. Ce caută organizaţiile de partid cu structurile lor în şcoala noastră astăzi? De ce tace ministrul Bujor?”.
„Noi trebuie picătură cu picătură să stoarcem sclavul din noi”, a conchis Oazu Nantoi.
Autor: Vitalie Călugăreanu / Chişinău
Redactor: Cristian Ştefănescu
Sursa: Deutsche Welle
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu