• Articole recente

  • Unire

  • Moldova

  • Spune-ţi părerea !

  • Romania - Basarabia

  • Istorie

  • Cooperare cu Rusia

Presa din Basarabia

Bloguri unite

Istorie: Infrastructura şi comunicatiile în Basarabia interbelică

Infrastructura şi comunicatiile în Basarabia interbelică
În momentul Unirii starea sistemului feroviar şi rutier era într-o stare precară atât datorită războiului cât şi a investitiilor insuficiente din trecut. Căile ferate construite în perioada Ţaristă aveau ecartament diferit şi erau asistate de personal rusofon calificat conform altor regulamente. De asemnea marea majoritate a infrastructurii era orientată catre Rusia şi avea mai mult importanţă strategică decât economică. Toate aceste probleme au acutizat mult criza infrastructurii astfel încat s-au luat rapid măsuri pentru reglementare.

O altă problemă o reprezenta partea tehnica deoarece o bună parte a traverselor erau asezate pe nisip, fară fundament solid iar cladirile anexe necesare funcţionării sistemului feroviar erau insuficiente şi insalubre. Marea majoritate a podurilor erau de tip provizoriu.

Au fost luate măsurile necesare şi într-un timp relativ scurt s-a dat în folosinţă calea ferată Ungheni – Bălţi (85km). Au fost montate traverse de fag în locul celor de brad şi podurile au fost refăcute din beton armat. Alte lucrări au fost făcute pe liniile: Ungheni – Chişinău – Tighina, Reni – Româneşti – Cetatea Albă, Reni – Româneşti – Prut. Linia ferată nou construită Revaca – Căinari a scurtat drumul dintre Chişinău şi Sudul provinciei cu 61km.

În urma tuturor îmbunătăţirilor făcute drumul între Chişinău şi Galaţi a scăzut de la 19 ore în 1919 la 11 ore în 1925 şi în 1939 drumul dura numai 8 ore. Materialul rulant a crescut considerabil de la 29 locomotive în 1919 la 130 într-un singur an iar între Chişinău şi Ungheni trenurile zilnice au crescut de la un tren pe zi la 10 pe zi în 1940. În timpul verii exista un tren special ce lega litoralul Basarabiei (Bugaz) de Cernăuţi. Revizia se facea in 15 staţii speciale iar la Tighina exista un atelier principal de reparaţii.

În 1940 existau în reţeaua CFR din Basarabia 1218 km cale ferată, 97 de gări funcţionale. Căile ferate aveau în folosinţă proprie 3000 km fire telegrafice şi 3000 km fire telefonice.

În 1918 sistemul rutier a suferit mult datorită războiului iar lucrările de intreţinere erau aproape inexistente, majoritatea podurilor deveniseră impracticabile. Deplasarea depindea foarte mult de starea vremii. La sfârşitul anului 1918 şoselele continui, propriu-zise aveau o lungime de 150 km. În urma investiţilor lungimea acestora a ajuns la 754 km în 1938. Între 1919-1921 s-a construit şoseaua Chişinău – Huşi (prin Hâceşti-Prut) cu o lungime de 84 km. S-a urmărit ca toate gările să fie legate direct de drumurile naţionale prin şosele asfaltate. După 1925 a început un program mai amplu de infrastructură. Astfel Basarabia a fost legată de Moldova prin 7 poduri definitive (5 metalice şi 2 din beton armat) şi 6 provizorii de lemn. Mai departe s-au luat în considerare atât drumurile naţionale cât şi cele judeţene sau comunale. Pe drumurile naţionale au fost construite 1200 de poduri (lemn, mixte sau zidărie), 800 pe cele judeţene (lemn majoritatea şi zidarie) şi 1000 pentru drumurile comunale (majoritatea lemn).

În toata Basarabia au fost construite pana în 1940 – 4105 poduri cu o lungime totală de 17,989 m. În 1919 erau 600 de poduri cu o lungime de 4261. Existau, în 1940, drumuri naţionale cu o lungime totală de 77.000 km.

România a fost printre primele ţări din lume ce a folosit transportul aerian. Primul aeroport a fost construit in 1921 la Chişinău şi a fost urmat în 1935 de cele de la Cetatea Albă şi Ismail.  Între anii 1935 şi 1939 au sosit la Cetatea Albă 1318 călători şi au plecat 1473.

În 1931 Societatea de Telefoane din Romania şi-a început activitatea în Basarabia construind linia directă Chişinău – Bucureăti iar în 1938 a fost înfinţată centrala telefonică şi staţia radio-emisie (ce a costat 60 milioane lei) Chişinău. Postul de radio era doar unul din cele patru existente în România şi folosea piese de la Societatea Romana de Radiodifuziune şi piese noi de la Societatea Marconi. În 1938 existau 13000 abonaţi radio.

In Chişinău toate strazile principale au fost pavate şi au fost acoperite definitiv mlaştinile de-alungul raului Bâc pentru a combate malaria. La 1927, în Grădina Publică, se dezveleşte statuia lui Stefan cel Mare şi Sfant. În transportul local s-au făcut de asemenea investiţii, Chişinau deţinând în 1939 14 km de linii de tramvai, 35 vagoane motor şi 15 remorci.

Autor: Burlacu Radu (colaborator Tribuna Basarabiei)
Sursa: www.tribuna-basarabiei.ro

Etichete: , , , ,

**

1 comentariu

Trackback URL | Comments RSS Feed |

  1. Mihaiu says:

    Un articol foarte interesant. Trebuie să știm cum a fost, unirea se apropie.

     

Spune-ţi părerea!

Blog din Moldova Display Pagerank toateBlogurile.ro