• Articole recente

  • Unire

  • Moldova

  • Spune-ţi părerea !

  • Romania - Basarabia

  • Istorie

  • Cooperare cu Rusia

Presa din Basarabia

Bloguri unite

Teodor Baconschi: "Nu există discuţii privind încheierea tratatului de bază România-Moldova"

Consulatele româneşti de la Cahul şi Bălţi, din Republica Moldova, sunt inaugurate azi după mai mulţi ani de incertitudini.

Într-un interviu acordat EVZ, ministrul de externe Teodor Baconschi vorbeşte despre reuşita acestui proiect şi îşi exprimă speranţa că viitorul guvern moldovean va continua reformele şi buna relaţie cu Bucureştiul. Ministrul subliniază că în prezent nu există discuţii privind semnarea tratatului de bază bilateral.

EVZ: Deschiderea celor două consulate româneşti de la Cahul şi Bălţi s-a concretizat în cele din urmă, după ani buni în care Chişinăul a părut nehotărât în această privinţă. De ce a insistat Bucureştiul să deschidă aceste consulate şi care sunt avantajele concrete ale României?
Teodor Baconschi: Într-adevăr, este o reuşită. E un proiect mai vechi care întârzia să se materializeze din cauze care n-au depins de noi. Reuşita de acum se datorează bunei colaborări cu autorităţile de la Chişinău, cărora le-am adresat mulţumirile noastre.

Cele două noi consulate reprezintă prima prezenţă a unui Stat Membru UE dincolo de capitala Republicii Moldova. Uniunea Europeană este prezentă astfel în zona urbană medie şi are acoperire asupra aşezărilor rurale. Întrucât România rămâne în continuare principalul stat UE de destinaţie şi de tranzit pentru cetăţenii Republicii Moldova, necesitatea deschiderii acestora a devenit tot mai evidentă, în special după intrarea în vigoare a Acordului privind micul trafic de frontieră încheiat cu Republica Moldova.

Astfel, o parte din numărul mare de cereri de servicii consulare operate în prezent de ambasada la Chişinău urmează să fie soluţionate de către consulatele generale de la Cahul şi Bălţi.

Printre avantajele concrete, atât pentru cetăţenii români solicitanţi de servicii consulare, cât şi pentru cetăţenii din R. Moldova, menţionez consolidarea legăturilor politice, economice si culturale, posibilitatea cetăţenilor de a avea acces la întreaga gamă de servicii consulare, fără a mai fi necesară deplasarea în altă localitate scurtând, implicit, termenele de soluţionare a cererilor pe ansamblu şi scutind locuitorii Republicii Moldova de o cheltuială în plus.

S-a discutat, fără să se rezolve, problema "intermediarilor" din procesul de obţinere a vizelor de la ambasada României la Chişinău. Cine nu face ceea ce ar trebui să facă pentru rezolvarea acestei probleme? Vor apărea "intermediarii" şi la Cahul şi Bălţi?
Cu diferite prilejuri, atât diplomaţii ambasadei României la Chişinău, cât şi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe au atenţionat autorităţile Republicii Moldova în legătură cu perpetuarea, în exteriorul ambasadei, în spaţiul public, a unei activităţi de "consiliere" sau de aşa-zisă "intermediere" din partea unor cetăţeni moldoveni, care nu au nicio calitate şi care solicită şi bani pentru asemenea servicii.

Ambasada României şi MAE au solicitat autorităţilor de la Chişinău, competente pentru ordinea publică în spaţiul exterior ambasadei, să nu tolereze ca interpuşi să obţină venituri pentru servicii care se prestează oricum gratuit.

La sfârşitul lunii iunie, la solicitarea ambasadorului nostru la Chişinău şi în colaborare cu autorităţile din Republica Moldova, a fost constituit un grup de lucru format din reprezentaţi ai ambasadei noastre şi ai autorităţilor de la Chişinău, al cărui scop declarat a fost identificarea în regim de urgenţă a unor măsuri concrete pentru eliminarea unor fenomene de tipul celor semnalate în repetate rânduri de către ambasadă. Sperăm ca acţiunile ce urmează să fie întreprinse în urma celor discutate în cadrul grupului să aibă rezultate concrete şi vizibile în cel mai scurt timp.

"Sperăm ca viitorul guvern să continue actualul curs al reformelor"

Relaţia Bucureşti-Chişinău din ultimii ani ne-a obişnuit cu suişuri şi coborâşuri. Urmează o perioadă electorală complicată în R. Moldova, care va aduce un nou guvern. Să ne aşteptăm şi la schimbări în relaţiile bilaterale?
România consideră relaţia cu Republica Moldova ca pe o relaţie privilegiată, bazată pe comuniunea de limbă, cultură şi istorie, indiferent de guvernarea care s-a aflat la conducere, la Chişinău. Obiectivul României îl reprezintă aderarea, într-un orizont de timp previzibil, a Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi acest obiectiv a fost şi este urmărit cu perseverenţă, indiferent de schimbările politice de la Chişinău. Bineînţeles că o bună colaborare, un dialog sincer, deschis, între diplomaţiile celor două state, între clasa politică de la Bucureşti şi cea de la Chişinău, este un criteriu de care depinde eficienţa demersului nostru.

Actuala guvernare a realizat lucruri importante, într-o perioadă grea pentru Republica Moldova, poate cea mai grea din ultimii ani, având în vedere contextul regional dificil, pe fondul crizei economice globale. Au fost luate măsuri de reformă dificile, dar curajoase, iar procesul de integrare europeană a fost asumat mai sincer şi mai direct ca oricând. Sperăm ca viitorul guvern să continue actualul curs al reformelor, asigurându-l de acelaşi sprijin sincer şi prompt din partea României. Cred că a devenit destul de limpede că o bună relaţie Bucureşti-Chişinău este în interesul ambelor state, dar în primul rând al cetăţenilor Republicii Moldova, care se pronunţă pentru integrarea europeană într-un procent covârşitor.
România a promis un ajutor consistent pentru R. Moldova. Care este stadiul acestui ajutor? Este el afectat de criză?
După ce a beneficiat mai mulţi ani de asistenţă internaţională, România are în prezent o serie de angajamente care rezultă din cel puţin două surse: obligaţia morală, de solidaritate umană, faţă de alte state, aflate în situaţii economice precare şi obligaţia politică, asumată la nivelul Uniunii Europene de statele membre, inclusiv România, în cadrul politicii de cooperare pentru dezvoltare, concepută şi derulată ca instrument de politică externă, atât la nivelul Uniunii Europene în ansamblu, cât şi în plan bilateral.

Susţinerea noastră pentru R. Moldova devine concretă prin bugetul de asistenţă pentru dezvoltare (ODA) gestionat de MAE, care se ridică în 2010 la 2 milioane de Euro. Fondurile au fost angajate pentru finanţarea unor proiecte în domeniul agricol, sănătăţii, educaţiei şi dezvoltării municipalităţii.

Totodată, la 27 aprilie a fost semnat Acordul privind ajutorul nerambursabil de 100 milioane de euro, acordat de România Republicii Moldova. Domeniile vizate sunt infrastructura de transport şi unităţi de învăţământ, iar durata finanţării este de patru ani (patru tranşe anuale în valoare de 25 milioane euro fiecare). Autoritatea naţională de coordonare este Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în România, respectiv Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale în Republica Moldova.

Adiţional, facem demersuri, alături de partenerii europeni, pentru urgentarea acordării cât mai curând posibil a asistenţei macro-financiare de 90 milioane euro promisă de UE. Totodată, în dialogul cu statele membre UE pledăm pentru susţinere financiară a Republicii Moldova.

Ne dorim un vecin stabil şi prosper. Vom continua să sprijinim Republica Moldova, în ciuda perioadei economice dificile pe care o traversăm. Stabilitatea politică şi prosperitatea economică a ţării vecine reprezintă un interes reciproc. Contribuţia la crearea premiselor pentru creşterea stabilităţii în plan economic şi social a Republicii Moldova reprezintă o modalitate eficace de combatere a unor riscuri de securitate, a migraţiei ilegale şi consolidarea respectării drepturilor omului.

"Dorim ca UE să aibă un rol sporit în formatul 5+2 al dosarului transnistrean"

Aţi discutat recent cu ministrul german de externe despre conflictul transnistrean. Cum s-ar putea concretiza interesul declarat al Berlinului în rezolvarea acestui conflict? Care ar fi rolul României?
Este interesul nostru de a face din Republica Moldova o poveste de succes a Parteneriatului Estic şi colaborăm cu partenerii europeni în acest sens. De altfel, aş remarca faptul că, de la Bucureşti, domnul ministru Westerwelle s-a deplasat la Chişinău pentru a discuta cu autorităţile moldovene.

Referitor la iniţiativa germano-rusă suntem deschişi unui dialog aprofundat pe această temă. Dorim ca, urmare Memorandumului, Uniunea Europeană să dobândească un rol sporit în formatul "5+2" al dosarului transnistrean, unica structură aptă să formuleze o soluţie viabilă.

În cadrul dialogului intra-comunitar, România va continua să susţină o implicare mai consistentă a Uniunii Europene în revitalizarea procesului de negocieri şi în obţinerea de progrese cuantificabile. Sperăm ca noua abordare a UE să contribuie la avansarea procesului de reglementare a dosarului transnistrean.

România nu a încheiat un tratat de bază cu R. Moldova. Mai există discuţii pe această temă cu guvernul de la Chişinău?
Vă reamintesc că recent a fost semnat un document foarte important pentru relaţia bilaterală - Preşedintele României şi Preşedintele interimar al Republicii Moldova au semnat la Bucureşti, în data de 27 aprilie 2010, Declaraţia privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Documentul stabileşte cadrul general al cooperării bilaterale şi direcţiile de acţiune pentru perioada următoare, în consecinţă eforturile noastre sunt concentrate în direcţia punerii în aplicare a prevederilor sale, prin încheierea unui Plan de Acţiune.

Totodată, subliniez faptul că nu există discuţii privind încheierea unui tratat politic de bază între România şi Republica Moldova, ci doar negocieri pentru Acordul de Parteneriat European şi Tratatul privind cooperarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră, a căror ultimă rundă de negocieri a avut loc recent, în perioada 4-5 martie 2010.

Există o preocupare a partenerilor europeni în privinţa semnării acestui tratat? Aţi discutat, spre exemplu, cu omologul german despre această chestiune?
Relaţiile dintre România şi Republica Moldova sunt excelente şi nu există nicio raţiune pentru care la nivelul partenerilor europeni să existe vreo preocupare faţă de vreun aspect al relaţiei bilaterale, cum ar fi semnarea unor documente juridice.

România este cel mai ferm susţinător al parcursului european al Republicii Moldova şi ne bucură interesul pe care multe state membre l-au manifestat faţă de Grupul informal de sprijin Acţiunea Europeană pentru Republica Moldova. Acest format este o co-iniţiativă România – Franţa, lansată la Bruxelles, în luna ianuarie a acestui an, cu rolul de a menţine subiectul aderării Republicii Moldova la UE pe agenda europeană. Grupul a avut deja două întâlniri, iar în data de 30 septembrie 2010 se va reuni pentru a treia oară la Chişinău. Acest proiect arată clar că perspectiva europeană a Republicii Moldova este o temă constantă pentru diplomaţia românească în dialogul cu partenerii noştri europeni. Sursa: Evz.ro

Etichete: , , ,

**

0 comentarii

Trackback URL | Comments RSS Feed |

Spune-ţi părerea!

Blog din Moldova Display Pagerank toateBlogurile.ro