Alexandru Moraru „BASARABIA : ADEVĂRUL DESPRE MAREŞAL”
(DOCUMENTE DE ARHIVĂ )
- Partea a 40-a -
1943
Documentul 181
GUVERNĂMÂNTUL BASARABIEI
Cabinet
Confidenţial
Nr.367 din 25 Iunie 1943
Cuprinde:
Constatările şi dispoziţiunile
Făcute de D-l Mareşal Ion Antonescu,
Conducătorul Statului, cu ocazia
Inspecţiunilor făcute în ziua de 16
Iunie crt., în judeţele Cetatea-Albă,
Chilia şi Ismail
Se trimit, constatările şi dispoziţiunile date de D-l Mareşal Ion Antonescu, Conducătorul Statului, cu ocazia inspecţiunilor făcute în ziua de 16 Iunie crt., în judeţele Cetatea Albă, Chilia, Ismail.
Constatările şi dispoziţiunile D-lui Mareşal, vor servi ca îndreptar tuturor organelor de pe teritoriu.
Se vor lua grabnice măsuri de îndreptare.
Organele vizate direct, vor lua imediat măsuri de executarea celor dispuse, raportând de executare.
Se va raporta primirea prezentului ordin.
1) Regimentul 35 Infanterie Cetatea-Albă
Comandant: Colonel Constantinescu
Prima instituţie inspectată de D-l Mareşal, a fost Regimentul 35 Infanterie Cetatea-Albă.
D-l Mareşal şi-a încheiat inspecţiunea amănunţită de la Regimentul 35 Infanterie, cu aceste cuvinte:
„Constat progrese uimitoare faţă de cele văzute în anul trecut”.
„Mulţumesc Comandantului şi ofiţerilor că au făcut din acest Regiment, o unitate care face şi mulţumirea mea şi mulţumirea oricui ar trece pe aici”.
2) Legiunea de jandarmi Cetatea-Albă
Comandant: Maior Bechi
a) Ca aspect legiunea se prezintă foarte bine. Aceasta înseamnă – spune D-l Mareşal – că omul sfinţeşte locul.
b) Portretele familiei regale, al D-lui Mareşal şi al D-lui Prim Ministru, nu se vor pune în fiecare birou al instituţiei, ci numai în sala de festivităţi sau în biroul şefului instituţiei.
c) Jandarmii – subofiţerii – primesc salarii foarte bune, D-l Mareşal a luat măsura de a fi bine plătiţi, pentru a-şi face complect şi corect datoria.
Atunci când se vor constata abateri de la linia cinstei ori abuzuri, cei vinovaţi vor fi destituiţi fără cruţare.
3) Prefectura Cetatea-Alb
Prefect: Lt.Col.rez.Drăghici Iosif
a) Birourile Prefecturei curate. Imobilul însă nu corespunde. O notă slabă pentru d-l prefect că nu şi-a putut amenaja până în prezent, un imobil mai aspectuos.
b) D-l Mareşal se interesează despre evaluarea producţiei agricole la hectar.
S-au dat dispoziţiuni în acest sens, pe care d-l Prefect al judeţului nu le cunoaşte.
Lucrarea trebuia făcută prin Serviciul Statistic, despre organizarea căruia, în judeţ, d-l prefect nu poate să dea nici o relaţie.
Evaluarea producţiei se va face în trei rânduri: prima evaluare se face acuma; a doua când recolta dă în spic; a treia la arie. La fiecare evaluare se va face o medie. Dacă se ţin la comună registre unde fiecare locuitor este trecut cu suprafaţa cultivată şi felul culturii, vom putea avea din timp şi o estimare aproape precisă a întregii recolte şi evidenţa produselor fiecărui agricultor.
c) Trebuie să avem un singur serviciu statistic în judeţ, respectiv în Provincie şi pe Ţară.
Acest serviciu, care are organe la plasă şi la comună, va face statistica în toate domeniile.
d) În legătură cu măsurile luate pentru strângerea recoltei D-l Mareşal remarcă că D-l prefect al judeţului abia acuma a luat măsuri pentru repararea secerătorilor, deşi aceste reparaţiuni trebuiau făcute încă din cursul iernei.
e) Cererile de braţe la muncile agricole ce se fac din Vechiul Regat, nu se vor satisface decât din regiunile cu mijloace suficiente.
f) Este absolut necesar a se face desmiriştiri în ogoare, imediat după recoltare se vor pune plugurile în brazdă, pentru a se realiza suprafeţe cât mai mari de desmiriştiri.
g) Pentru regiunile depopulate se vor face manevre de material şi braţe, din Nordul în Sudul Provinciei.
Pentru material se va lua legătura cu Direcţia Generală CFR, spre a pune la dispoziţia Guvernământului un tren special.
h) Subalternii trebuie să fie disciplinaţi şi reverenţioşi faţă de superiori.
Cazul de la Cetatea Albă, a produs cea mai urâtă impresie.
i) Consiliul de Patronaj nu trebuie să fie înţeles ca un mijloc de încurajare şi promovare a paraziţilor.
Vor fi ajutaţi numai cei ce nu pot munci. Toţi ceilalţi vor fi îndreptaţi spre muncă.
j) În legătură cu sănătatea publică, D-l Mareşal dispune să se folosească cât mai mult cuptoarele de deparatizare. Prin cuptoarele de deparzitare şi prin activitatea educativă trebuie să punem capăt tifosului exantimatic, care în Basarabia a devenit epidemic.
Medicamentele pentru combaterea bolilor sociale – sifilisul şi malaria – se vor da numai gratuit.
Se constată că nu se întocmesc în mod regulat fişe pentru bolnavii de sifilis şi malarie. Aceste fişe trebuie să urmărească pe cel ce a fost în tratament, ori unde ar merge. Bolnavii în tratament trebuie să meargă şi la armată cu fişa respectivă. Se vor lua măsuri în toată Provincia.
D-l Mareşal se interesează dacă au venit studenţii în medicină repartizaţi în judeţ pentru stagiu, dacă au truse de medicamente în instrumentaj, dacă au fost instalaţi şi dacă li s-a arătat toată solicitudinea.
Se constată că în judeţul Cetatea-Albă nu s-au construit deloc dispensare noi.
În natură – spune D-l Mareşal – cu cât cineva este mai ameninţat, cu atât se apără mai mult. Tot astfel, în aceste timpuri, rele pentru neamul nostru, trebuie să creem mai mult.
Să se facă cât mai multe dispensare. Să ajungem a avea un dispensar, în fiecare comună.
Material este. Pentru mâna de lucru, se va folosi munca de folos obştesc. Trebuie însă mai multă energie. Numai cu bani, nu se face mare lucru. Cu bani şi cu energie, se poate realiza mult.
e) D-l Mareşal a găsit oraşul Cetatea-Albă curat şi îngrijit. Aşa trebuie să fie oraşul întotdeauna – spune D-l Mareşal – nu numai după cum am fost informat.
4) Ferma Bicoza
a) Ferma Bicoza în suprafaţă de 556 ha, aparţine şi se administrează de Directoratul Agriculturii.
b) Administraţia fermei este instalată într-un imobil mic, de pământ, cu totul impropriu.
D-l Mareşal dispune să se facă construcţiunile necesare pentru această fermă.
Graficile din biroul administraţiei de diverse forme şi mărimi, urâte şi prost întocmite.
După graficul de inspecţie se constată că din Ianuarie şi până în prezent, ferma nu a fost inspectată decât de 3 ori, de Directorul Camerei agricole.
La legenda graficului de inspecţie nu este trecut medicul veterinar, deşi are circa 500 vite, iar în fapt se constată că medicul veterinar nu a fost niciodată la această fermă.
c) D-l Mareşal se interesează dacă medicul uman a vizitat lucrătorii de la fermă.
d) Grajdul este bine construit şi îngrijit. Să se lipească pe jos cu lut, în locul nisipului.
Geamurile de la grajd murdare. Pe un geam era aruncată o căciulă şi pe o iesle un suman. În grajd să se fixeze un loc anumit pentru hainele îngrijitorilor.
e) Sirele de paie prea îngrămădite şi neuniform construite.
f) Platforma de gunoi nu este bine construită şi nu are o formă regulată.
g) Culturile frumoase.
h) Să se ia măsura generală ca personalului de la fermă să i se dea, pe lângă salariu şi un tain în producte pentru întreţinere.
Să se depună în schimb şi să se ceară muncă făcută cu tragere de inimă, gospodărească şi productivă.
i) Inginerul şef al fermei, nu ştie să se prezinte. S-au prezentat D-lui Mareşal cu pălăria în cap.
5) Comuna Sarata, judeţul Chilia
a) D-l Mareşal a inspectat Centrul 5 de reeducare şi instrucţie, după care a convocat în sala căminului cultural pe toţi ofiţerii centrului, cărora le-a vorbit despre îndatoririle ce le au.
b) D-l Mareşal a mai inspectat biserica şi postul de jandarmi, găsind curăţenie, ordine şi gospodărie.
c) La Primăria Sărata, birourile frumoase şi curate.
D-l Mareşal se interesează de simplificarea formelor birocratice şi reducerea corespondenţei.
Primarul şi notarul vor umbla cât mai mult prin comună pentru a sta de vorbă cu ţărani şi a rezolva pe loc nevoile ce au.
Coloniştii vor fi constituiţi şi vor lucra cât mai mult la obştii agricole pământul pe care l-au primit.
Românii din Crimeia, cărora li s-a aprobat de D-l Mareşal a se stabili în Sărata, au diferite sume – în mărci – care nu le-au fost schimbate.
Se va face raport pentru schimbarea mărcilor ce au.
d) Spitalul Sărata, inspectat, este destul de curat şi bine întreţinut – spune D-l Mareşal.
Medicul şef, Dr. Bâja, vorbeşte prea mult.
e) Atelierul Sărata a fost găsit curat şi bine organizat.
Pe lângă scopul practic imediat, rostul acestor ateliere este de a forma viitoarele cadre tehnice ale satului.
Pentru aceasta vor fi aduşi şi întrebuinţaţi ucenici români.
6) Comune inspectate în judeţul Chilia
a) În drum spre Ismail, D-l Mareşal s-a oprit în comunele Achmanghit, Bacţalia şi Spasca, fiind întâmpinat de autorităţi, elevi şi populaţie.
b) D-l Mareşal dispune ca în toate comunele minoritare, să înveţe populaţia – în special prin şcoală – a vorbi româneşte.
c) D-l Mareşal se interesează prin autorităţi şi vorbind cu populaţia, despre administraţie, agricultură, şcoală şi biserică.
d) Directorul şcolii primare din Achmanghit a raportat că-i lipseşte materialul didactic.
Şcoala nu are atelier. Nu se cultivă viermii de mătase. Lotul şcolar se cultivă în dijmă. Căminul de zi nu a luat fiinţă.
D-l Mareşal dispune să se ia măsuri, pentru îndreptarea acestei stări de lucruri.
7) Comuna Fântâna Zânelor, jud. Ismail
Au fost inspectate primăria, şcoala, cantina şcolară şi atelierul şcolar.
D-l Mareşal a făcut constatările şi a dat dispoziţiunile următoare:
- Primăria foarte curată şi frumos instalată.
- Graficile foarte frumoase. Să se introducă în toată Basarabia, acelaş model de grafice.
b) Şcoala foarte frumoasă şi curată. Cantina şcolară foarte bine organizată şi dotată.
c) Atelierul şcolar bine organizat. Războaiele de ţesut şi ţesăturile de în şi cânepă, să fie introduse şi la atelierele comunale nu numai la atelierile şcolare.
d) O notă foarte frumoasă şi care trebuieşte introdusă în toate părţile, este aceia că fetele de la şcoală sunt îmbrăcate în costume naţionale.
e) Premilitarii să fie întrebuinţaţi în cadrul muncii de folos obştesc şi în ateliere.
Deasemeni, să fie întrebuinţate la munca de folos obştesc şi fetele. Ele vor fi întrebuinţate în special în domeniul gospodăresc şi vor înlocui în gospodării pe femeile plecate la munca câmpului.
8) Comuna I. Gh. Duca, jud. Ismail
a) Primăria foarte frumoasă, curată şi îngrijită.
Colţul eroilor foarte frumos.
Colţul agricol frumos. Să fie introdus în toată Provincia şi să i se dea o dezvoltare mai mare.
b) Şcoala primară de fete, frumoasă şi curată, Curtea şcolii să fie mai îngrijită.
Războaiele de la atelierul şcolar, să fie făcute după modelul celor de la Fântâna Zânelor.
Să se dea o mai mare dezvoltare creşterii viermilor de mătase.
c) Biserica frumoasă şi îngrijită.
d) Baia comunală foarte bună, numai să funcţioneze.
Populaţia, şcolarii, extraşcolarii şi premilitarii trebuie să facă în mod regulat baie.
Baia este gratuită.
Cei ce nu vor veni la baie vor fi citaţi Duminica pentru a primi dispreţul concetăţenilor şi a se îndrepta astfel.
e) Atelierul de frângherie bine organizat şi utilat.
Pentru materia primă adusă de locuitori, să li se dea în schimb obiecte prelucrate.
9) Ismail
D-l Mareşal a fost primit în faţa Catedralei şi a asistat la Te-Deumul oficiat de IPS Policarp.
D-l Mareşal exprimă mulţumiri D-lui Prefect al Judeţului pentru cele constatae în judeţ şi recomandă noului primar al oraşului Ismail muncă şi activitate intensă, pentru a gospodări cât mai bine oraşul, care este frumos şi mai puţin distrus ca alte oraşe din Basarabia.
D-l Mareşal a fost mulţumit de fel în care se prezintă – în câmp – culturile din judeţul Ismail.
10) Alte constatări şi dispoziţiuni date de Domnul Mareşal
a) Şoseaua Cetatea-Albă-Sarata, are şleaul prea mare.
b) Pe toate râpele degradate se vor face plantaţiuni de salcâmi.
c) Plantaţiunile de salcâmi făcute dea lungul şoselei Cetatea-Albă-Sărata, denotă lipsă de conştiinţă în felul cum a fost făcută, căci salcâmii s-au uscat. Vor fi înlocuiţi.
d) Dea lungul şoselei Cetatea Albă- Sărata, sunt o mulţime de gropi, de unde s-a luat pământ şi nisip.
Să fie astupate toate aceste gropi. Să nu se mai ia pământ la întâmplare din toate părţile, căci se degradează astfel suprafeţe mari, ce ar putea servi culturilor.
e) Piaţa din comuna Bairamcea murdară şi urâtă, cu bărăci pentru comerţ făcute la întâmplare şi în fel de fel de chipuri.
Să se pună ordine.
f) Toţi comandanţii dintr-o comună vor fi afişaţi pe viitor la primărie, pentru a fi astfel cunoscuţi.
Dispreţul şi desconsiderarea opiniei publice, dau de multe ori rezultate mai bune decât însăşi pedeapsa.
g) Zona terasamentului CFR Ismail – Arciz, construit terenurile locuitorilor, va fi dată în folosinţă locuitorilor respectivi.
h) Locuitorii Grosu Ion, din com. I.Gh.Duca, jud. Ismail, va fi angajat de Guvernământ ca paznic.
i) Se vor înfiinţa laboratorii la toate spitalele.
j) Să se cultive cât mai mult inul şi cânepa.
l) Să se dezvolte creşterea vitelor. În 1940 eram, în ce priveşte numărul vitelor, cu 30 % sub media normală.
Cu cât vom avea mai multe vite, cu atât vom fi mai bogaţi.
Odată cu dezvoltarea creşterii vitelor să se dezvolte cât mai mult cultura plantelor furajere şi să fie învăţaţi ţăranii a îngriji vitele.
n) Trebuie să avem cultul eroilor. Să se facă această educaţie în şcoală, la căminul cultural, în comună.
Poporul care nu are cultul eroilor, cultul cinstei, cultul disciplinei, nu rezistă ca naţiune.
11) Concluziuni
În urma inspecţiunilor făcute în judeţele Cetatea Albă, Chilia şi Ismail, D-l Mareşal a tras următoarele concluziuni:
a) ”La inspecţiuni trebuie să existe curajul de a se prezenta atât ce este bun, cât şi ce este prost”. „Astfel subalternii judecă pe superiorii lor şi fac ei singuri comparaţia între realitate şi cele prezentate la inspecţiune”.
„Şefii instituţiilor trebuie să lămurească pe cei în subordine că eu nu fac inspecţiuni pentru a găsi prost, ci pentru a lua măsuri de îndreptare şi a da îndrumări”.
b) ”Constat că se dau prea multe ordine în dauna executării lor”. „Ne-am învăţat să repetăm ordinile”. „Eu dau ordine şi Dvs. le repetaţi”. „Să nu se mai repete ordinele, că să se execute, acolo unde se constată că nu se execută, să se aplice sancţiuni”.
c) ”După cele văzute astăzi, am constat că în Basarabia se munceşte”.
„Pot spune că mi-am schimbat impresia pe care mi-o făcusem la Orhei.”
L.Ş.
GUVERNATOR
General de divizie
O.Stavrat (semnătura)
Comunicat:
Secretariatului General - 2
Cabinetului Militar - 2
Oficiului de Studii -2
Serv. presei şi propagandei - 1
Directoratelor – 1-9
Subdirecţiunilor - 1-3
Inspectoratelor:
-Ad-ţiei, Poliţie, Jandarmi - 1-3
Prefecturilor - 1-9
Preturilor – 1-37
Centrul Motoculură Arciz 1
* * *
Documentul 182
GUVERNĂMÂNTUL BASARABIEI
Cabinet
Confidenţial
Nr. 365 din 25 Iunie 1943
Cuprinde:
1. Constatările făcute şi dispoziţiunile
date de D-l Mareşal Ion Antonescu, cu
ocaziunea inspecţiunei făcute în ziua de
10 Iunie 1943 în com. Şoldăneşti,
judeţul Orhei.
2.Dispoziţiuni în urma inspecţiunei
D-lui Mareşal
3.Constatările făcute cu ocazia ispecţiu-
nilor făcute în Judeţul Orhei, în
zilele de 10 şi 11 Iunie 1943
Se trimit: Constatările făcute şi dispoziţiunile date de D-l Mareşal Ion Antonescu, Conducătorul Statului, cu ocaziunea inspecţiunei făcute în com. Şoldăneşti, judeţul Orhei, în ziua de 10 Iunie crt; dispoziţiunile în urma inspecţiunei D-lui Mareşal şi constatările făcute de noi cu ocaizunea inspecţiunilor din zilele de 10 şi 11 Iunie 1943, în judeţul Orhei.
Constatările şi dispoziţiunile D-lui Mareşal vor servi ca îndreptar tuturor organelor similare de pe teritoriu.
Se vor lua grabnice măsuri de îndreptare.
Organele vizate direct vor lua imediat măsuri de executarea celor dispuse, raportând de executare.
Constatările în urma inspecţiunilor ce-am făcut în judeţul Orhei, scot în evidenţă multe lipsuri ce trebuiesc în cel mai scurt timp remediate şi pentru care atât Directoratele, cât şi organele exterioare, vor lua măsuri de remediere pe întreg teritoriul Provinciei.
Se va raporta imediat de primirea prezentului ordin.
I.Constatările făcute şi dispoziţiunile date de
D-l Mareşal Ion Antonescu, în ziua de 10 Iunie crt.
Cu ocazia inspecţiunei comunei Şoldăneşti, judeţul Orhei.
D-l Mareşal Ion Antonescu, Conducătorul Statului, inspectat în ziua de 10 Iunie crt., com.Şoldăneşti, jud. Orhei
Constatările făcute şi dispoziţiunile date de D-l Mareşal, cu ocazia acestei inspecţiuni, sunt următoarele:
1. Baia Comunală
a) Curtea murdară şi plină de crengi. Băncile din curte fără spătar, prost construite şi necorespunztoare.
Uşa de la closet stricată.
În grădina baiei, să se pună flori.
b) În interior:
dulapurile pentru haine trebuiesc curăţate şi vopsite.
Gratarele sunt rupte. Trebuiesc reparate.
Geamurile murdare şi neîngrijite.
Pereţii trebuiesc reparaţi şi vopsiţi.
Camera îngrijitorului murdară şi în dezordine, aer închis. Îngrijitorul murdar şi nespălat. Vorbeşte prea mult.
Pomii plantaţi pe liziera şcoalei sunt puşi, în faţa băiei, chiar în poartă, în perspectiva de a fi rupţi de prima căruţă ce ar intra la baie.
c) Notarul a raportat că populaţia are „puţin” păduchi ceia ce înseamnă lipsa de grijă din partea organelor sanitare şi administrative, respective.
Fiind întrebaţi câţiva locuitori şi copii, se constată că populaţia nu face baie în mod regulat.
Pentru fiecare baie să se perceapă cel mult 10 lei.
d) Din cele constate rezultă:
D-l Prefect al judeţului nu a făcut nici un fel de control.
Banii aruncaţi de pomană şi lipsă se conştiinţă; nu se depune nici o grijă pentru ceea ce s-a făcut cu cheltuiala Statului.
În timp de o săptămînă să se facă complectă ordine la această baie.
2. Căminul Cultural
a) Gardurile dârâmate, pietre împrăştiate prin toată curtea; dezordine şi murdărie. Multe geamuri lipsă.
b) Domnul Mareşal se interesează dacă s-au ţinut cursuri ţărăneşti în cursul iernii.
Deasemenea, dacă Căminul Cultural primeşte Cuvântul Mareşalului, Buletinul Agricol şi Buletinul Oficial.
Toate aceste publicaţiuni trebuiesc citite şi explicate ţăranilor.
c) Cele constate la Căminul Cultural, dovedesc neglijenţă şi lipsă de interese.
O clădire foarte frumoasă dar complect neângrijită. Sunt multe lucruri mici care ar putea fi uşor puse la punct. Dezinteresul pentru aceste lucruri de gospodărie, denotă lipsă de interes şi activitate şi pe planul de activitate al Căminului.
3. Şcoala primară de băieţi
Director: Gh. Ţurcanu
a) Frecvenţa bună. Mai scăzută în primăvară, din cauza că copii sunt luaţi la muncile agricole.
Acesl lucru nu este admisibil. Părinţii copiilor care absentează, vor fi amendaţi şi obligaţi la muncă în folos obştesc suplimentară.
b) Copiilor, în şcoală, trebuie să li se facă şi educaţie, nu numai instrucţiune didactică.
Să li se facă copiilor educaţie cetăţenească, naţională şi patriotică, educaţie agricolă şi meşteşugărească, dându-i-se toate cunoştinţele necesare pentru un bun gospodar.
Copii trebuie să fie vizitaţi de învăţători şi acasă, pentru a vedea mediul şi condiţiunile în care trăiesc şi a interveni cu sfaturi şi îndrumări faţă de părinţi.
c) Copii orfani de războiu şi copiii invalizilor, vor fi aşezaţi la şcoală în prima bancă.
4. Şcoala de copii mici
director D-na Ţurcanu
a) Copiii cursului primar şi chiar cei de la grădinile de copii, să fie întrebuinţaţi la strângerea plantelor medicinale.
D-l Mareşal se interesează dacă s-a primit la şcoli, broşura referitoare la strângerea plantelor medicinale.
b) Copiii de la şcoli, trebuie să fie duşi în mod regulat la baie.
Aceasta nu este numai o necesitate de higienă, ci şi un mijloc educativ. Copiii vor fi obişnuiţi a se îngriji şi spăla, înfluineţând în acelaşi timp şi pe cei de acasă.
c) În fiecare comună trebuie să ia cât mai curând fiinţă căminile de zi, care sunt şi mai necesare acuma, în timpul verii, când părinţii sunt ocupaţi la muncile câmpului.
d) În şcoli trebuie să se dea o deosebită atenţiune acţiunei educative gospodăreşti, prin atelierele comunale.
În acest cadru, să se dezvolte creşterea viermilor de mătase şi albinăritul.
e) Loturile şcolare vor fi cultivate numai în folosul cantinelor şcolare.
5. Atelierul comunal
a) Scările de la atelierul comunal dârâmate.
Aceasta nu este admisibil. Trebuiau să fie reparate cu munca de folos obştesc.
Pentru aceasta a fost instituită munca de folos obştesc.
b) Atelierul modest. Lucrează mai mult împletituri din nuiele.
Este instalat într-o magazie necorespunzătoare.
Obiectele produse sunt depozitate într-un colţ. Trebuiau să fie aranjate mai frumos.
c) Sistemul atelierelor comunale trebuie să fie acesta, de a se da în schimb locuitorilor, în cantitatea materialului brut primit de la fiecare, material prelucrat.
d) Curtea atelierului murdară. Porţile stricate.
6. Şcoala primară de fete
a) Uşile murdare şi nevopsite. În general, neglujenţă şi lipsă de regulă şi curăţenie.
În dulapurile zise de arhivă, cărţi, lăzi şi diferite obiecte, aruncate unele peste altele.
Învăţătoarele vor face ordine.
b) Cărţile elevilor neânvelite, murdare, rupte şi prăfuite erau aruncate pe un dulap.
Elevii trebuie să fie învăţaţi aşi ţine curate şi păstra cărţile. Profesorii sunt datori a le face educaţie în acest sens.
La cooperativa şcolii se vând caiete mari, de câteva pagini, cu 18 lei caietul, în timp ce un abecedar, tipărit de Minister, costă 22 lei. Şcoala nu a primit caiete de la Ministerul Culturii Naţionale.
c) Burlanele de la acoperiş stricate, deşi puteau fi uşor reparate. Curge apa pe pereţi.
Podeţul din faţa şcolii stricat. Şanţul şoselei neângrijit.
d) Şcoala are o crescătorie de viermi de mătase.
Elevele de la cât mai multe şcoli vor fi învăţate meşteşugul creşterii viermilor de mătase. În acelaşi timp vor fi învăţate şi ţărancele din sat.
7. Secţia de jandarmi
Nu este suficientă curăţenie şi îngrijire.
Uşa de la magazie stricată şi murdară.
Bucătăria necorespunzătoare.
Curtea murdară şi neângrijită.
8. Oficiul PTT
a) Clădirea nu corespunde.
b) Oficiul este necesar. Încasările depăşesc cheltuielile.
c) În comună nefiind o bancă, D-l Mareşal se interesează dacă ţăranii îşi depun economiile la CEC.
După relaţiile date de şeful oficiului, depunerea la CEC se face decât într-o foarte mică măsură.
9. Primăria
Primar: Pânzaru Gh.
Notar: Borcea
a) D-l Mareşal se interesează de grafice şi cercetează graficul de inspecţie.
Ultima inspecţie este făcută de Şeful Ocolului Agricol Reina.
Procesul Verbal, bine redactat şi succint.
b) Fiind întrebat de D-l Mareşal, notarul comunei raportează că a însămânţat islazul comunei 11 ha lucernă în anul acesta şi 12 ha în anul trecut.
D-l Mareşal ordonă ca pe toate islazurile comunale şi în suprafeţe cât mai mari să se însămânţeze plante furajere.
c) Notarul raportează că este foarte aglomerat cu procedurile judiciare.
d) În curtea primăriei se găseşte o semănătoare ţinută afară, trebuieşte adăpostită.
Grajdul comunal în construcţie, nepracti proiectat.
e) S-a prezentat D-lui Mareşal, serg. Major invalid Roman Mihail din Rgt. 2 care de luptă, raportând că nu a primit pensia pe 5 luni.
D-l Mareşal ordonă ca D-l Prefect al judeţului să se intereseze îndeaproape pentru a se face dreptate acestui invalid.
D-l Mareşal a constata că terenul arabil al invalidului Roman Mihail, nu a fost arat de comună, după cum sunt ordinile.
Toţi invalizii vor fi ajutaţi, cu muncă de folos obştesc, pentru cultivarea terenurilor lor.
f) Centrul de strângere al armatei şi-a făcut un depozit de paie, chiar în mijlocul satului.
Acest depozit va fi mutat, căci în cazul unui incendiu se poate aprinde tot satul.
10. Compania 4-a Grăniceri-pază
a) Foarte multă curăţenie şi îngrijire.
Directorul şcolii primare şi al căminului culturalm trebuie să ia exemplu de la gospodăria companiei de grăniceri.
b) Compania a primit, de la 1 Aprilie crt. Şi până la 10 Iunie crt., 1549 corespondenţe.
Este o dovadă de birocratism inadmisibilă.
D-l Mareşal a ridicat câteva din corespondenţele primite de companie, în utlima zi.
11. Dispensarul
a) Foarte sărac. Neângrijit şi nedotat.
Lipsit de medicamente.
b) Agentul sanitar respectiv fără halat şi murdar. Nu ştia ce medicamente are în dispensar.
c) Ministerul Sănătăţii a editat o broşură referitoare la modul de îngrijire a copiilor dezinterici.
Această broşură nu a ajuns la comuna şi dispensarul Şoldăneşti. De ce ?
12. Concluziuni
D-l Mareşal a tras următoarele concluziuni în urma inspecţiunei făcute în comuna Şoldăneşti:
„Sunt foarte nemulţumit de cele constate”.
„Faţă de inspecţia de anul trecut, constat că judeţul Orhei în loc să progreseze a dat înapoi”.
„După lucrurile mici şi de jos, judec dacă este bine sau rău”. „După o singură comună judec tot ansamblul”. „Dacă există control şi dirijare, se iau măsuri oride câte ori se constată că e rău”.
„Se va aplica destituirea pentru toţi cei ce nu-şi văd de treabă şi nu-şi execută serviciul în bune condiţiuni”.
„Se vor întrebuinţa şi promova elementele tinere”.
„Trebuie să se muncească cu interes şi cu tragere de inimă”.
„Orice clipă pierdută este pierdută nu numai pentru noi care suntem muritori, dar pentru neamul românesc care este etern”.
II. Dispoziţiuni în urma inspecţiunei
Domnului Mareşal, făcută în comuna Şoldăneşti, jud.Orhei
În ziua de 10 Iunie crt.
1) Funcţionarii serviciilor exterioare şi administraţiilor locale nu ştiu să se prezinte şi să vorbească.
a) Se vor publica în primul număr al Buletinului Oficial instrucţiunile date de Preşedinţia Consiliului de Miniştri – Cabinetul Militar – pentru primirea Domnului Mareşal.
b) Salutul pentru civili la prezentare – este prin descoperire, cu pălăria sub braţul stâng având colota în afară şi cu braţul drept complect întins, în jumătate la dreapta, cu palma deschisă – salutul roman.
c) Salutul – la trecerea D-lui Mareşal – este prin descoperire, cu braţul drept întins şi pălăria în mâna dreaptă.
d) Să nu se mai pronunţe cuvintele de salut „sănătate” sau altele, ci singura formulă „Să trăiţi Domnule Mareşal”.
2) Directorul şcolii primare şi căminului cultural din Şoldăneşti nu a depus nici un fel de activitate şi nici măcar nu vorbeşte destul de bine româneşte. Şcoala murdară şi cu lipsă totală de activitate. Căminul cultural murdar şi neântreţinut.
Directorul va fi mutat la altă şcoală.
3) Atelierul şcolii primare din Şoldăneşti a executat lucruri frumoase, dar îngrămădite şi prost depozitate în loc de a fi prezentate cât mai frumos.
4) Dispensarul Şoldăneşti complect dezorganizat. Oficiantul sanitar murdar şi fără halat. Dispensarul nu are medicamente.
D-l Director Lisievici va lua imediat măsuri.
5) Din nou D-l Mareşal a constatat că se face prea multă corespondenţă.
Se va întrebuinţa cât mai mult telefonul. Până la 30 Iunie crt., Directoratul Afacerilor Administrative va prezenta un studiu pentru întrebuinţarea telefonului – în legătură cu P.T.T. şi SART, arătând şi prevederile bugetare.
6) D-l Mareşal a găsit în mijlocul comunei Şoldăneşti un depozit de furaje al armatei, care în eventualitatea unui incendiu ar aprinde tot satul.
Organele administrative de pe întreg teritoriul, vor lua măsuri ca toate depzitele de furaje din mijlocul satelor să fie mutate în câmp deschis.
7) Potrivit dispoziţiunei D-lui Mareşal, am vizitat cu directorii însoţitori de la Guvernământ, prefectul judeţului Orhei şi prim pretorul plăşii Rezina, oraşul Râbniţa şi satul Molochiş din judeţul Râbniţa.
a) Am constatat că funcţionarii din Transnistria, spre deosebire de cele petrecute la Rezina, ştiu cum trebuie să se prezinte şi să raporteze la inspecţie.
b) Drumurile sunt mult mai îngrijite ca în jud. Orhei. Şanţurile făcute, buruienile de pe liziere plivite, indicatoare puse.
c) La dispensarul vizitat am văzut ordine şi curăţenie. Personalul îmbrăcat în halate. Dispensarul avea o cameră de spitalizare pentru cazurile urgente.
d) Spitalul din Râbniţa curat şi bine întreţinut.
e) Satul Molochiş foarte bine organizat şi cu instituţii model.
În special, am găsit foarte frumoasă şi bine venită ca idee, expoziţia comunală.
f) S-au mai vizitat:
- prefectura Râbniţa
- Fabrica de săpun şi fabrica de unt din oraşul Râbniţa.
Ca urmare a celor văzute în judeţul Râbniţa:
a) Directoratul Agriculturii va lua măsuri şi va da dispoziţiuni tuturor Camerelor de Agricultură, să se întocmească grafice comparative cu producţia agricolă în Provincie şi respectiv în fiecare judeţ, sub ocupaţia bolşevică, în anul 1941 şi în anul 1942, completându-se după strângerea recoltei cu graficul producţiei din anul 1943.
b) Directoratul sănătăţii va lua măsuri, ca la toate dispensarele să se organizeze cel puţin o cameră de primire pentru cazurile urgente.
c) Prin grija organelor administrative se va organiza în toamnă, în fiecare comună, o expoziţie a comunei, cu tot ceea ce comuna are caracteristic.
Aceste expoziţii vor rămâne permanente.
III. Constatările şi dispoziţiunile
Date cu ocazia inspecţiunilor făcute în judeţul Orhei, în
Zilele de 10 şi 11 Iunie a.c.
1) Podul CFR Rezina
Ing.insp.Gh.Zugrăvescu
Sunt întrebuinţaţi 60 lucrători civili şi 1 plot.militar
Lucrările în curs, sunt în faza iniţială.
Este necesară mai multă ordine pe şantier.
2) Pretura Rezina
Prim pretor: Sirlincan Anton
Deşi ocupă imobilul din Noimebrie 1942, nici până în prezent nu este complect şi bine instalată.
Imobilul încăpător; sunt instalate toate serviciile de la plasă.
Peste tot murdărie şi lipsă de îngrijire.
Prim pretorul va fi trimis să vadă cum sunt instalate primăriile din judeţul Ismail.
3) Fabrica de ulei Rezina
Administrator girant: Aflorei Nicolae
Administratorul fabricii: Caftanat
Fabrica nu are materie primă în depozit, întrucât lucrează numai cu uleiniţa ţărănească, cu un uium în bani, de 2 lei la kg.
Lucrează cu 11 lucrători
Rafinăria fabricei nu funcţionează.
Administraţia nu are o evidenţă precisă a încasărilor şi cheltuielilor şi nu ţine registre în regulă.
Nici administratorul şi nici contabilul nu au putu să dea nici un fel de relaţii, asupra gestiunei fabricei pe care o administrează.
După referinţele date de administratorul general al judeţului, veniturile fabricii în luna Aprilie au fost de lei 272.000.
Din partea organelor Directoratului Românizării, nu s-a făcut în ultimile luni nici o inspecţiune la această fabrică.
Fabrica murdară şi neântreţinută.
În curtea uleiniţei şi în imediata apropiere a primăriei murdărie. Un zid dârâmat, pentru care nu s-a îngrijit nimeni să-l repare.
4) Primăria Rezina
Primar: Avocat Simion Constantinescu
Birourile neîngrijite şi murdare.
Gospodăria comunei inexistentă. Târgul murdar.
Primarul nu a creat nimic.
Funcţionarii comunali, sunt mult în restanţă cu salariile.
Directoratul Afacerilor Administrative va lua măsuri, pentru a se da comunei subvenţia de 1 ½ mil. Ce i s-a aprobat.
5) Şcoala de viticultură Saharna
Director: Ing.agr.Ianciu Ştefan
Via frumoasă şi bine îngrijită. Parcela de la vest casa inginerului trebuieşte neapărat complectată, căci aşa cum este această parcelă nu arată deloc a vie model.
Trebuie să fie pusă pe spalier, întreaga vie.
La atelierele de doage este necesară mai multă ordine. Toţi elevii şcoalei trebuie să lucreze la acest atelier, cu rândul, în serii zilnice, nu câte unul pe zi cum au lucrat până acuma.
Crama frumoasă şi curată. Laboratorul trebuie să fie desvoltat şi să servească pentru instruirea elevilor.
În faţa cramei trebuie făcut un drum frumos.
În prezent şcoala are în total numai un număr de 50 elevi. Nu este admisibil să avem şcoli, mai ales din cele foarte necesare cu un număr aşa de mic de elevi.
Chiar în toamna acestui an, numărul elevilor va fi mărit amenajându-se cu posibilităţile pe care le are şcoala dormitoarele necesare.
Trebuie să ajungem în cel mai scurt timp, ca această şcoală să dea cel puţin 40 de absolvenţi pe an.
Se va face propagandă pentru a spori numărul elevilor care trebuie să fie numai români etnici.
6) Mănăstirea Saharna
Mormântul donatorului moşiei Saharna nu este suficient de îngrijit.
Se va pune flori. Este o datorie, atât a mănăstirii, cât şi a şcolii de viticultură.
Biserica şi locuinţele mănăstirii, sunt curate şi îngrijite.
Atelierul corespunde numai nevoielor mănăstirii. Este prea mic, trebuieşte dezvoltat. Şcoala de Viticultură va da ajutor mănăstirii pentru confecţionarea uneltelor de care are nevoie. Mănăstirile nu sunt numai un loc de recreaţie; ele trebuie să fie în acelaşi timp productive.
La mănăstirea Saharna se vor înfiinţa: un atelier de ţesătorie, un atelier de croitorie şi unul de împletituri de lână. Director al Cultelor va lua măsuri.
În aceste ateliere se vor instriu şi fetele din sat.
7) Drumuri
a) La şoseaua Rezina-Floreşti nu se lucrează nimic. Se făceau numai transporturi de piatră.
La şoseaua Rezina-Orhei terasamentele sunt făcute şi piatra transportată, dar nu se lucrează nimic.
Pentru şoseaua Gura-Cameca-Cinişăuţi, nici terasamentele nu sunt făcute.
Aceste şosele trebuiesc terminate cât mai curând, mai ales dat fiind lipsa de comunicaţii a judeţului Orhei. Directoratul Lucrărilor Publice, măsuri.
b) Am constatat o totală lipsă de întreţinere a şoselelor.
Să se pună piatră, în locurile stricate, de pe şoselele existente. Să se facă rigolele şi să se curăţe buruienile.
Directoratul Lucrărilor Publice şi Directoratul Afacerilor Administrative, măsuri.
Tot în vederea întreţinerii şoselelor, Directoratul Lucrărilor Publice va studia şi va prezenta un proiect, pentru înfiinţarea corpului de cantonieri.
Directoratul Lucrărilor Publice, Directoratul Afacerilor Administrative şi Directoratul Românizării vor da dispoziţiuni organelor în subordine, pentru ca piatra rezultată din demolări şi care nu poate fi întrebuinţată la construcţie, să se folosească la pavarea străzilor.
Această piatră se va da gratuit, cu aprobarea Guvernului.
c) Am constata lipsa indicatoarelor pe şosele, precum şi lipsa indicatoarelor la intrarea în comune şi la limita judeţelor.
Directoratul Lucrărilor Publice va da de urgenţă un model de indicatoare pe toată Provincia, iar aparatul administrativ va trece deândată la punerea lor.
Indicatoarele cu denumirea „Kişinew” sau alte denumiri streine, vor fi înlocuite.
8) Comuna şi primăria Cineşeuţi
Primar: Matei Ivănescu
Notar: Lăzărescu Marin
a) Comuna cu aspect de neângrijire.
Se constată lipsa activităţii notarului şi primarului, în a scoate locuitorii la munca de folos obştesc pentru gospodăria comunei.
b) La primărie:
Gardul stricat şi spoit cu puţin var.
Tabla de afişaj murdară şi nevopsită.
Scările de la intrare, trebuiesc reparate.
Colţul eroilor foarte modest; o cruce mică şi un tabel al eroilor, necomplect.
În toate judeţele se va întocmi – după cum s-au mai dat dispoziţiuni – lista eroilor din judeţ.
Această listă se va pune în fiecare instituţie, la colţul eroilor.
Graficele sunt făcute la întâmplare, prea mici şi urte.
Pe graficul de inspecţie nu sunt trecute decât organele administrative de control.
Vor fi trecute şi cele agricole, sanitare, etc.
c) În comună sunt un număr de 91 case intrate în patrimoniul Statului, din care 14 nelocuite.
d) D-l Prefect al judeţului raportează că moara de la Cineşeuţi a fost arendată de plot.rez.Vilărău Nicolae, fost administrator girant, care în această calitate n-a avut o comportare prea bună.
Directoratul Românizării va prezenta dosarul cu referat, până la 26.VI.crt.
9) Biserica Cineşeuţi
Biserica este complect neângrijită la exterior. În interior plouă. Sunt necesare urgente reparaţiuni. Duşmelele murdare.
Curtea neângrijită, fără flori, plină de buruiene.
Peste şanţul din faţa bisericii, chiar vis-a-vis de primărie în loc de podeţ un pietroi.
Casa din curtea bisericii trebuie refăcută. Se va da materialul necesar, din cel provenit din demolări.
Pentru reparaţiunile de făcut bisericii, se acordă o subvenţie de 200.000 lei.
10) Centrul Cineşeuţi
Are 50 ha, teren arabil şi o secţiune de montă.
La centru era prezent numai un grajdar.
Peste tot murdărie, neângrijire şi mizerie.
Casa neterminată şi neângrijită; armăsarii neângrijiţi; uneltele agricole neadăpostite; cereale nepredate.
Vor fi pedepsiţi, pentru cele constatate, şeful centrului şi directorul Camerei Agricole.
11) Spitalul Orhei
Medic şef.: Dr. Bârcă.
Spitalul are 3 medici.
Pavilioanele şi sălile spitalului lasă de dorit în ce priveşte curăţenia.
Trebuiesc făcute tencuieli, văruit şi vopsit.
Spitalul Orhei nu-i comparabil cu alte spitale bune. Se cere mai mult suflet şi mai multă inimă din partea personalului de conducere.
Scara din faţă trebuie complect refăcută.
D-l Prefect va împrumuta cimentul necesar.
Pentru împrejmuirea pavilioanelor, va fi prelungit gardul de piatră, care se va tencui.
Lipseşte lumina şi apa.
D-l Director al Sănătăţii va referi, până la 28.VI.crt, ce sumă poate da din bugetul Directoratului, pentru reparaţiunile necesare la acest spital.
12) Moara în construcţie Orhei
Lucrurile pentru refacerea morii, sistate.
S-a raportat că este oneros pentru Guvernământ contractul făcut cu antrepriza.
Pentru repararea motoarelor, s-au făcut reclamaţiuni de către atelierul Steimnetz.
Nu s-au putut da relaţiuni, cum se lucrează, ce s-a făcut până în prezent şi ce sume s-au investit.
Lucrurile trebuiesc puse la punct, iar moara trebuie să-şi înceapă activitatea în cel mai scurt timp.
D-l Director al Lucrărilor Publice va verifica pe teren întreaga situaţie.
Până la 28.VI.crt., Directoratul Lucrărilor Publice, Directoratul Românizării şi Directoratul Afacerilor Administrative, vor prezenta un referat comun, complect, asupra morii de la Orhei şi lucrărilor de refacerea ei.
13) Prefectura Orhei
a) Birorurile frumoase şi curate.
Funcţionarii români. Ştiu să se prezinte.
Graficile necesare bine întocmite şi frumos executate.
Biroul economic este condus de plot.TR ad-ţie Lugoşeanu Gh., în etate de 31 de ani.
Este prea tânăr pentru a rămîne într-o funcţiune de birou.
b) D-l administrator general al bunurilor, maior rez. Maxim, raportează că a găsit într-un depozit 27 pluguri noi şi 2 semănători, sub paza Cercului Teritorial Orhei.
Aceste bunuri sunt ale Românizării şi necesare pentru agricultură. D-l administrator girant va lua contact cu D-l Comandant al Cercului Teritorial, pentru a lămuri chestiunea şi a primi aceste unelte agricole. La nevoie va raporta Guvernământului.
c) D-l administrator general se va pune în cel mai scurt timp la punct, asupra tuturor chestiunilor privind administrarea bunurilor intrate în patrimoniul Statului, mai ales că în jud. Orhei situaţia pare a nu fi prea clară.
d) D-l director al Camerei Agricole, - Ing. Ceaglâc Ion, - raportează că funcţionează în oraş, cu inventar aparţinând bunurilor intrate în patrimoniul Statului, un atelier mecanic condus şi exploatat de Cooperativa „Meseriaşul Român”. Imobilul în care funcţionează atelierul, este tot al Statului.
Atelierul va trece asupra Camerei Agricole, care îl va organiza şi dezvolta, încadrându-l cu maeştri şi ucenici români.
e) În jud. Orhei şi în oraşul Orhei, deşi într-o regiune pur românească, nu există un cămin de ucenici.
Directoratul Muncii va înfiinţa un cămin de ucenici în oraşul Orhei, folosind imobil din cele intrate în patrimoniul Statului.
Studiu şi propuneri până la 30.VI.crt.
14) Primăria Orhei
Primar: avocat Roşca
Ajutor primar: avocat Petre Guciujna
a) Imobilul primăriei curat şi îngrijit. Birourile frumoase şi curate.
Este de dorit ca primăria să fie instalată într-un imobil mai încăpător şi mai la centrul oraşului.
În faţa primăriei s-au pus flori. Să se pună şi în curte, mai multe flori.
b) Oraşul este curat. Ar putea fi făcut mai frumos, prin demolarea imobilelor deteriorate. Se vor începe imediat aceste demolări, cu îndeplinirea formelor ordonanţei Nr. 88/1943.
Se vor întrebuinţa pentur demolări, premilitarii.
D-l prefect va da ajutor şi cu munca de folos obştesc a locuitorilor din comunele rurale – în special în ce priveşte transporturile.
Materialul bun rezultat din demolări, se va depozita. Resturile, se vor întrebuinţa la pavajul străzilor.
Pentru imobilele ce pot fi reparate, dacă se găsesc amatori, se vor închiria cu condiţia că reparaţiunile să se facă în contul chiriei. În aceste cazuri se vor face contracte pe 4-5 ani.
Pe locul imobilelor demolate, se vor face parcuri de flori şi pomi.
c) În legătură cu imobilul fost al închisorii, d-l primar va face raport scris – amănunţit – direct Guvernământului (Cabinet).
d) Fabrica de săpun din Orhei, se va arenda primăriei, cu normele legale.
15) Şcoala tehnică industrială Orhei
Director: Constanatin Dimitriu
a) Atelierul şcolii este bine organizat şi dotat. Funcţionează cu patru secţiuni: lăcătuşerie, strungărie, fierărie şi tîmplărie.
Şcoala are o uzină proprie.
b) Dormitoarele internatului nu sunt prea frumoase.
Mobilierul din dormitoare trebuie să fie uniform şi vopsit.
Cazarmamentul este adus de elevi. Lasă mult de dorit.
c) D-l director al şcolii raprtează că imobilul în care este instalat îi este absolut insuficient şi că din această cauză nu poate nici să primească un număr mai mare de elevi.
Cere a se afecta şcolii tehnice industriale, clădirea din afara oraşului începută pentru şcoala normală şi a i se acorda fondurile necesare pentru terminarea acestei clădiri.
În principiu sunt de acord. Directoratul Învăţămîntului va studia chestiunea şi va referi.
Terminarea acestei clădiri necesită însă fonduri prea mari de care Guvernământul nu dispune în prezent.
De aceia se va repara deocamndată clădirea ce a servit ca internat al liceului teoretic. În această clădire se va destina o aripă şi pentru internatul şcolii tehnice industriale.
Directorul liceului teoretic şi directorul şcolii tehnice industriale, vor studia împreună această chestiune şi vor înainta, până la 30.VI.crt., direct Guvernământului (Cabinet), un raport cu propuneri.
16) Economatul funcţionarilor Orhei
Ad-tor: Şef de secţie Chirilă Iosif
a) Capital iniţial 5 mil lei. A cumpărat de la înfiinţare şi până în prezent, mărfuri în valoare de 12 mil.lei.
Funcţionează cu 3 secţiuni coloniale, manufactură şi cantină.
b) Trebuie să dea o mare dezvoltare acestui economat, va organiza după modelul economatului de la Chişinău.
17) Biserica catedrală Orhei
Paroh: preot Platon Ioan
a) În interior, se reconstituie o parte din pictură.
Biserica este încăpătoare şi frumoasă.
Se aprobă, pentru terminarea picturii şi reparaţiunile necesare, o subvenţie de 300.000 lei.
b) Grădina bisericei, neângrijită. S-a semănat porumb în loc de flori. Să se semene flori şi să se planteze pomi.
Să se tencuiască gardul de zid.
Prin grija primăriei, să se facă drumul de acces din stradă, la biserică.
18) Mănăstirea Curchi
a) Mănăstirea are în proprietate 50 ha, 10 vaci şi o moară.
b) Am constata curăţenie şi îngrijire. Să se pună mai multe flori în curtea mănăstirii.
c) Atelierul de tâmplărie, este bine dotat cu unelte. Mănăstirea are şi o uzină proprie.
d) Pentru reparaţiunile ce sunt în curs, se acordă o subvenţie de 100.000 lei.
19) Dispoziţiuni diverse
a) Am constatat, în special pe drumuri, o mare lipsă de fântâni.
Se vor face fântâni simple cu cumpănă, model moldovenesc.
Directoratul Lucrărilor Publice, va întocmi o schiţă model, pe care după aprobarea Guvernatorului, o va difuza în toată Provincia.
b) Am constatat că nu se întrebuinţează în toate părţile şi în bune condiţiuni, munca de folos obştesc.
c) D-l Prefect al judeţului Orhei va lua contact cu d-l Prefect al judeţului Râbniţa, pentru a procura din Transnistria – Râbniţa, varul necesar judeţului.
În acest sens, Directoratul Economiei Naţionale va face o intervenire la Guvernământul Transnistriei.
d) Uneltele şi maşinile agricole, după ce se vor strânge potrivit dispoziţiunilor date cu ordinul Nr. 340 confidenţial din 2 iunie 1943, pagina 43, punctul 6, vor fi predate de către organele Directoratului Românizării, cu inventar, Camerelor Agricole.
Camerile Agricole vor folosi, administra şi gestiona inventarul agricol predat, potrivit dispoziţiunilor date cu ordinul Nr. 640/1943.
e) Directoratul Lucrărilor Publice va urgenta aprobarea planurilor de construcţii, ce i s-au trimis spre verificare de către administraţiile locale.
20) Concluziuni
a) Sunt nemulţumit, cu excepţiunile arătate în cuprinsul prezentului ordin, de cele constatate în judeţul Orhei.
Organele administrative inspectate, lasă mult de dorit în ce priveşte activitatea lor gospodărească. Comune murdare. Activitatea pretorului inexistentă. Drumurile comunale neângrijite. Primăriile, în imobile ce lasă de dorit.
În ce priveşte organele sanitare, am găsit instituţii spitaliceşti murdare, personalul fără halate, dispensare fără medicamente şi neorganizate.
Şoselele neântreţinute. Indicatoarele complect lipsă.
Bisericile neângrijite. Şcolile murdare. Atelierele comunale neorganizate. Cărţile şcolare distruse. Grădinile din jurul şcolilor neângrijite.
Căminile de zi nu au luat fiinţă.
Din punct de vedere agricol, câmpul bine lucrat. Nu s-au organizat ateliere pentru reparatul maşinilor agricole.
Centrul agricol Cineşeuţi, în complectă părăsire.
b) Pentru complecta lipsă de gospodărie constatată la Rezina, s-au dispus sancţiuni.
L.Ş.
GUVERNATOR
General de divizie
O.Stavrat (semnătura)
Comunicat:
Secretariatului General - 2
Cabinetului Militar - 2
Oficiului de Studii -2
Serv. presei şi propagandei - 1
Directoratelor – 1-9
Subdirecţiunilor - 1-3
Inspectoratelor:
- Ad-ţiei,- 1
- Jandarmi - 1
Prefecturilor - 1-9
Preturilor – 1-37
– VA URMA –
Sursa: Tribuna Basarabiei (Preluarea textelor este libera, doar cu menţionarea sursei articolului.)
