Se afișează postările cu eticheta Politica. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Politica. Afișați toate postările

duminică, 10 octombrie 2010

Opinii: CU “ VICTORIA” --- ÎNCOTRO ?

    De la sloganul electoral  „ Să ne apărăm Patria” la  mesajul „ Moldova votează Victoria”. Acesta este drumul “victorios” parcurs de către comuniştii din R Moldova  de la alegerile din anul trecut pînă în pragul scrutinului din anul curent. Mesaje caracteristice  partidelor politice care nici acum nu se pot dezice de lupta de clasă, nu pot ieşi din starea de asediu care-i menține mereu pe baricade.
    Acest ultim mesaj electoral al comuniștilor, pe cît  e de confuz, pe atît este aburit  de lăcomia lor pentru victorii. Îmbătaţi de preafericita lor ”victorie” în boicotarea referendumuli, ei se văd deja pe cal alb. În special, tătuca Vova. Acest slogan nu presupune nimic la prima citire, dar are subtilităţi psihologice--un truc electoral, după care se ascunde altceva, despre care noi  putem doar intui. Una este clar din start  - ei pretind la....victorie.
     Pe cît de  entuziasmată era aripa tînără a comuniştilor de pînă acum, în final tot vicleanul şi capriciosul Volodea este învingătorul, dar care o face pe victima pentru a fi şi mai mult  preamărit de popor. La fel, un truc bun pentru alegeri.
Vova a rămas acelaş, adept şi ataşat la valorile tradiţional leninist-staliniste, implantate pe mult timp în subconştientul maselor.
    Extremismul, populismul găunos, părtaşul principiului dezbinării şi stăpînirii autoritare, politicianul fără legi şi  reguli de conduită politică, iată că continuă să se menţină în vărful piramidei comuniste din R Moldova.
    E puţin spus că se menţine. El continuă să dicteze regulile jocului, atît în exterior cît şi în interiorul partidului. Lucruri care se cer analizate cu lupa, deoarece comuniştii nu-şi prea aruncă „oasele” în stradă, comparativ cu alte partide politice. Să obţii „Victoria” cu  „ tinerelul secretar” Muntean pe baricade, iar la Strasburg, pentru a te plînge , să mergi cu Tcaciuc spune ceva...
    Este interesantă şi lista lor preelectorală pentru scrutinul din 28 noiembrie curent. Locomotivele rămîn cele vechi: Voronin şi Greceanîi, dar comparativ cu anul trecut sunt unele schimbări de locuri şi figuri, între candidaţii de pe listă. Astfel, în rândul  primilor zece  au fost plasaţi tocmai acei care, evident pot aduce mai multe voturi partidului şi-l vor menţine pe Vovcic în topul “neînvinșilor”. Spre exemplu, Irina Vlah de la Comrat de pe locul 29 din anul trecut brusc urcată la locul 9, iar Vitiuc de la Bălți  - menținut în continuare în rîndul primilor zece. Mişin de la 21 la locul 7,  Ostapciuc de la şaptele din anul trecut se presupune că-i plasată tocmai pe 60.
     Mai sunt nuanţe, care, de fapt, sunt caracteristice şi pentru alte partide politice, precum includerea unor  “activiştii  ziarişti“ cu voci de soprano  în cîntatul odelor de slavă şi poclon idolului iubit.
   Alta e, că comuniştii, prin sloganul lor electoral, nu aduc nimic nou electoratului . Este şi mai ciudat faptul că tătuca comuniştilor moldoveni nu numai că continuă să ne vadă răstigniţi în stagnarea lor istorică, ci, prin comportamentul său, denotă  şi o deviere psihologică caracteristică bătrîneţii.Să te plîngi la sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei  /APCE/ despre strîmtorarea opoziţiei este  confirmarea celor spuse. Ca atare, această mişcare poate fi tot un truc electoral—victima are nevoie de  multă compasiune, de aia este nevoie de propagandă şi agitaţie.
Precum cunoaştem, Parlamentul este deja nefuncţional. Evenimentele politice la ora actuală sunt altele. Filmul evenimentelor din preajma alegerilor este în desfăşurare şi schimbare, iar Voronin , parcă fiind din tagma celor  cu „ jocul de-a păpuşele”  continuă să se bocească. În centrul civilizaţiei parlamentare, în plină sesiune, se plînge că opoziţia mai că nu este strangulată de  către Alianţa de guvernare.
Pare-mi-se că euforia lor de după „ victoria  , obţinută în „lupta” pentru doborîrea unui referendum plăpînd şi nematurizat, le-a fixat minţile în acest stop-cadru. Mai departe ce urmează? Vor scoate de la naftalină vechile lor deprinderi şi strategii.
La gîndul, că am dreptate, mă duc şi unele acţiuni deja puse pe rol electoral din ultimele zile de către comunişti.
Nu numai că merg în alegeri cu sloganul :„ Moldova votează Victoria” ci au pus pe rol  încă o fantomă: „  Moldova este alături de Voronin „. Vede-ţi unde au ajuns.
Sărmanul de el iar este pe rol de victimă, deja cu ajutorul nemijlocit al Procuraturii, care , tocmai în pragul alegerilor, a încercat ” marea cu degetul “ pentru a obţine scopul scontat.
....„ Locuitori, reprezentanţi ai organizaţiilor de veterani, tineri şi colective de muncă din mai multe localităţi ale ţării au semnat Declaraţii prin care îşi exprimă indignarea şi dezacordul în legătură cu intenţia autorităţilor actuale de a-l aresta pe fostul Preşedinte al Moldovei, Vladimir Voronin. Semnatarii cer încetarea necondiţionată a persecutărilor care se fac la adresa preşedintelui Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, semnînd declaraţii cu cererea “Jos mîinile de pe Vladimir Voronin!”—iată doar un fragment din isteriile comuniste care circulă în mai multe localităţi, cît şi pe paginile organului lor de presă.
     Această „ isterie electorală” a comuniştilor este în plină desfăşurare şi prin implicarea altor mijloace de manipulare a maselor. Prin expunerea de opinii ale unor politicieni şi formatori de opinii atît din R Moldova cît şi din afară şi citate în faţa electoratului.
     Potrivit aceluiaş organ de presă al comuniştilor moldoveni,printre apărătorii lui tătuca sunt Leonid Kravciuc, ex-preşedintele şi Anatolii Kinah, ex-premierul Ucrainei, Zurab Todua, politolog rus, Vitali Dîmarski, observator politic, «Eho Moscvî» etc
.Reeşind din aceaişi sursă şi analizînd unele  din aceste opinii, am senzaţia că cel mai înflăcărat, mai  direct  şi „concret” apărător al lui „ tătuca”, se dovedeşte a fi Bogdan Ţîrdea, politolog, care printre altele zice:-„. Puterea liberală a pierdut catastrofal referendumul care, de fapt, a însemnat votul de neîncredere acordat de populaţie şi, pierzînd acest referendum încearcă acum să se răfuiască cu opoziţia, care, în viziunea ei, este vinovată pentru aceste rezultate.
     Este de fapt, un ultim ţipăt de disperare al liberalilor care şi prin aşa metode demonstrează că întreaga lor guvernare nu respecta nici legea, nici Constituţia şi nici bunul simţ.”.
     Aşa dar,  presupusele “ presiuni asupra liderului opoziţiei moldoveneşti” îl menţine  în  topul victimelor, care are nevoie urgent de susţinerea maselor. De aici şi sloganul  “ Moldova alege victoria” este tocmai binevenit pentru victima în cauză.
     Pur psiholog, ţinta este subconştientul maselor în care se injectează ideea fixă--- victoria este de partea comuniştilor doar votaţi-o. Evident  este o manipulare psihologică  a electoratului întruchipată subtil în acest mesaj confuz la prima vedere.
   Ne putem aştepta şi la alte trucuri  electorale  ale comuniştilor moldoveni, toate scoase din sertarele lor mai vechi :--  revenirea la mesajele de tipul “ statalitatea moldovenească”cu utilizarea chipului lui Ştefan Cel Mare şi sfînt în tema moldovenismului,  R Moldova  --“multietnică ori multinaţională”,moldovenii-basarabeni aflînduse printre ei, iar  cei care se socot romîni, “ au ţara lor” zic ei... Şi tot aşa, continuînd , ne putem întreba:--
 Dar,  pînă unde mergem cu Victoria ?...

MARIA  HERŢA

Sursa: www.tribuna-basarabiei.ro

luni, 26 iulie 2010

ÎNCREMENIREA ÎN PROIECT A LUI MARIAN LUPU

Foto: Associated Press
ÎNCREMENIREA ÎN PROIECT
A LUI MARIAN LUPU
Când eram adolescent şi locuiam în oraşul florilor şi al parcurilor, capitala Banatului, Timişoara, am fost surprins să constat că fetele unui ofiţer de aviaţie, din blocul meu, pe lângă faptul că erau de o frumuseţe răpitoare vorbeau perfect limba rusă.
Asta până în ziua când am văzut-o pe mama lor. O rusoaică elegantă, sobră, demnă, care semăna izbitor de mult cu celebra actriţă Mireille Mathieu.
Chiar dacă viaţa de familie a pilotului respectiv era invidiată de mulţi colocatari, faptul că studiase la academia militară de la Moscova i-a limitat ascensiunea în cariera profesională.
Făcea parte din lotul de generali şi ofiţeri trimişi – majoritatea fără voia lor – să ocupe locurile rezervate de marele aliat de la Răsărit în diferite instituţii de perfecţionare profesională.
Reîntorşi acasă erau priviţi cu multă suspiciune, mai ales că unii dintre ei au fost ulterior dovediţi ca fiind racolaţi şi instruiţi de serviciile de intelligence ale U.R.S.S.
Cunosc chiar un general, acum în rezervă, care a avut neşansa să fie trimis la un curs, la Moscova, imediat după 1990. Chiar dacă a prins apoi şi trenul unui curs comparabil, la Londra, a fost trecut, fără rezerve, pe linie moartă şi cu prima ocazie…pus pe liber.
Teama de forţa malefică a K.G.B.-ului de ieri, F.S.B.-ul de azi a rămas un reper în evaluarea propozabililor la funcţiile înalte, din mai toate statele aflate acum la Vest de Ucraina.
Practic, ultimele două campanii electorale prezidenţiale de la Kiev au demonstrat că, atunci când există o speranţă puternică de schimbare, învinge candidatul care reprezintă o naţiune demnă, iar când rezultatele economice sunt dezastruoase, victoria celui sprijinit de Moscova nu mai este decât o simplă formalitate, pentru a salva aparenţele în faţa comunităţii occidentale. Care are o piaţă de desfacere ce nu poate fi deloc ignorată.
Acum zarurile viitorului vor fi jucate la Chişinău. Dintre candidaţii potenţiali, de data asta mă voi opri la Marian Lupu.
Şi voi afirma, de la bun început, că, dacă Voronin ar fi avut inspiraţia să nu mai fie tentat de ultimul său mandat şi l-ar fi susţinut pe Lupu, iar acesta ar fi fost în ultimii ani preşedintele Republicii Moldova, atunci Prutul, dar mai ales Nistrul ar fi curs azi molcom, fără revărsări, învolburări şi alte neputinţe lumeşti…
Marian Lupu ar fi fost un preşedinte fără enervările lui Vlad Filat, fără vicleniile lui Serafim Urecheanu, fără grandomania, de tip sovietic, a lui Voronin.
L-ar fi dominat pe Putin nu doar prin înălţimea fizică, ci şi prin capacitatea de a-şi controla perfect reacţiile, ceea ce intimidează pe mai toţi interlocutorii săi, colegi de parlament, sau jurnalişti.
Dar, în popasul lui printre sinistraţii ultimelor inundaţii, nu prea s-a simţit în largul său. Îi este peste mână să stea de vorbă cu oamenii simpli. Nu vine cu soluţii. Se documentează, ascultă şi cam atât. Exact cum proceda şi Ion Iliescu!
Pentru el, tehnocratul de mare a(l)titudine spirituală din Chişinău, asemenea popasuri printre conaţionalii loviţi de soartă nu îi regenerează capacitatea de a se adapta la Republica Reală, ci îl rup de Republica Sa. Una cu un preşedint mai presus de nimicurile lumeşti.
A rămas în memorie cu iluzia tatălui său – pe care a avut-o şi Ion Iliescu, în decembrie 1989 –, conform căreia partidul comunist poate fi revigorat.
Când a fost ales deputat în Parlamentul de la Chişinău, la 6 martie 2005, pe lista comuniştilor, deşi nu era membru al partidului lui Voronin a îndrăznit să spere, în sinea sa, la mai mult.
Iar când pe 24 martie, acelaşi an a devenit liderul Parlamentului i s-a părut firesc să mizeze pe condiţia de succesor natural – pe linie de partid, la funcţia supremă în republică -, după cel care l-a dorit şeful parlamentarilor de… protocol din Republica Moldova.
Un vis pe care i l-a ucis Voronin. Ca şi Ion Iliescu, Marian Lupu s-a decis cu greu să se rupă de partidul comuniştilor.
A negociat viitorul său cu aceia care credeau în identitatea, şansa şi viitorul Alianţei pentru Integrare Europeană.
La ora aceea, Mihai Ghimpu considera că parlamentul pe care îl va conduce va fi generatorul reformelor necesare modernizării republicii, Vlad Filat avea multe idei de pus în practică la nivelul guvernului, iar Serafim Urecheanu se bucura că face parte din careul de aşi ai democraţiei ce urma să se afirme între Prut şi Nistru.
Primul care şi-a dat seama că Marian Lupu este încremenit în proiectul unei republici care nu mai există a fost Vlad Filat, atunci când – prost consiliat – prezidenţiabilul Alianţei a declarat că el doreşte rămânerea în Constituţie a limbii…moldoveneşti!
În acel moment, actualul premier de la Chişinău a intuit că Lupu o ia în jos pe toboganul simpatiei opiniei publice şi simţindu-se mai tânăr decât Ghimpu şi mai dinamic decât Urecheanu şi-a acordat prima şansă…
A doua eroare a lui Marian Lupu, generată de convingeri interioare puternice este comentariul său irealist, dar care îl va costa mult în campania prezidenţială, dacă va mai candida, prin care poziţia pro-România a unor lideri politici de la Chişinău distrage atenţia acestora de la soluţionarea problemelor cu adevărat serioase din ex-republica sovietică.
Ce gogoriţă!?…
Un asemenea tip de discurs mergea pe vremea lui Gorbaciov, dar acum ne indică un orator care a uitat că trăieşte în 2010!
Şi a omis că Uniunea Europeană, deşi mimează fragilitate, nu are nici cea mai mică intenţie să permită Rusiei să treacă, cu planurile sale geopolitice, dincolo de Nistru.
Iar pentru NATO, Basarabia poate fi ani buni protejată cu trupele SUA din Dobrogea – care sunt parte a forţelor rapid dislocabile în orice colţ al lumii -, sau, în urma unei evoluţii democratice previzibile, va fi integrată în comunitatea euroatlantică, după modelul croat.
Încremenirea în proiect a lui Marian Lupu a fost confirmată şi de şocanta sa declaraţie, ca să nu scriu umilă, conform căreia defilarea soldaţilor din trupele de la Chişinău, la 9 mai a.c., în Piaţa Roşie este o mândrie pentru Republica Moldova!
Rezon?
Cred că atunci ambasadorul american, cel din capitala landului românesc dintre Nistru şi Prut a tras pe gât un pahar de whisky şi a raportat telefonic că ultima sa iluzie a muri în ceea ce îl priveşte pe ex-prezidenţiabilul Alianţei.
Singura funcţie pe care probabil că o mai poate negocia acum Lupu, cu partenerii săi din A.I.E. este aceea de preşedinte al viitorului Parlament.
Deşi s-ar putea ca şi Vlad Filat, în momentele sale de luciditate şi de calcul real al raporturilor noi de forţe în Alianţă să îşi dorească postul respectiv.
Faptul că Marian Lupu este căsătorit cu o rusoaică va avea sau nu relevanţă, pentru alegătorii din republică, doar în măsura în care va continua sau nu, să dea semnale conservatoare pro-Rusia, precum cele menţionate mai sus.
Au fost atitudini deloc populare în rândul tinerilor, care jinduiesc la condiţia lor de cetăţeni europeni, aşa cum tânjeau junii din Republica Democrată Germană.
*
Poate că, totuşi, soţia sa îl va sfătui cu înţelepciune, în câteva cuvinte:
- Mariane, du-te la Mihai…
Care Mihai?
Evident Ghimpu.

Autor: Colonelul (r.) dr. Ion Petrescu
Sursa: www.tribuna-basarabiei.ro cu referire la ionpetrescu.ro

duminică, 18 iulie 2010

TOP 3 candidaturi ale PCRM pentru funcția de președinte al R. Moldova: Greceanîi, Neguță și Stratan - surse


Cine va fi candidatura PCRM pentru funcția de președinte al R. Moldova? Deși oficial încă nu există un răspuns din partea formațiunii comuniste, UNIMEDIA a obținut informații pe surse din interiorul Partidului Comuniștilor referitor la cele mai cotate candidaturi pentru funcția de șef al statului.

Poziția numărul 1 în acest top este ocupată de Zinaida Greceanîi, fost premier în perioada guvernării comuniste și candidatura oficială a PCRM pentru funcția de președinte al R. Moldova în anul 2009. Calculul PCRM este că Greceanîi este o personalitate cunoscută și, fiind susținută de PCRM, ar avea șanse de trecere în turul doi al prezidențialelor.

Poziția numărul 2 este ocupată de către Andrei Neguță, actualul ambasador al R. Moldova în Federația Rusă și unul dintre fondatorii PCRM. La 28 mai a fost înregistrat în calitate de contracandidat formal pentru Zinaida Greceanîi la funcția de președinte al țării.

Poziția numărul 3 o ocupă Andrei Stratan, fostul ministru de externe în perioada guvernării comuniste. Deși este agreat de către Voronin, Stratan este cunoscut opiniei publice ca un rival personal al lui Mark Tkaciuk. O eventuală nominalizare a lui Stratan pentru prezidențiale, ar putea avea ca urmare izolarea lui Tkaciuk în cadrul PCRM.

Amintim că, anterior, secretarul general al PCRM, Iurii Muntean, a declarat că partidul său ar avea patru candidaturi la funcția de șef al statului. Oficial, în cadrul PCRM nu a fost discutat acest subiect. Formațiunea comunistă intenționează să-și nominalizeze candidatura doar în cazul în care Referendumul de modificare a Constituției va avea succes.
Colaj foto: Unimedia
Sursa: UNIMEDIA

miercuri, 14 iulie 2010

Urechean este în poziția cea mai proastă

Alegerile anticipate se apropie. Chiar dacă comuniștii sunt nemulțumiți că Ghimpu nu semnează decretul de dizolvare a Parlamentului, pînă la alegeri au rămas mai puțin de 5 luni. O perioadă lungă pentru unii, dar foarte, foarte scurtă pentru alții. Alianța Moldova Noastră este componenta cu cele mai mari pierderi din sînul alianței. Riscul de a nu mai intra în viitorul parlament este iminent pentru liderul AMN, Serafim Urechean.
Ultima carte pe care o scoate la bătaie Urechean este că fără el nu ar fi existat Alianța. Adevăr grăiește, prim-vicepreședintele Parlamentului, doar că negocierile pentru formarea alianței s-au dus acum un an și deoarece a votat pentru Guvernul Filat a obținut cel puțin parțial ce și-a dorit iar Alianța pentru Integrare Europeană n-ar fi existat fără oricare din cele 4 componente astfel încît exclusivitatea formării acestei coaliții nu aparține nimănui. continuare ...
Sursa: Tribuna-Basarabiei.ro cu referire la www.desenator.com

duminică, 11 iulie 2010

Ce mai face Iurie Roșca?



Fostul aliat al comuniștilor, Iurie Roșca, se pregătește de alegerile care vor avea loc în toamna lui 2010 în Republica Moldova. Cu toate că după ce l-a votat pe Voronin președinte, și-a pierdut electoratul, Iurie Roșca, se menține pe linia de plutire în politica moldovenească.  Gîndul că ar putea trece pragul electoral, coborît la 4%, este susținut de faptul că PPCD-ul a reușit să îmbine două tehnici de construire a unui partid: partidul de lider cu partidul de structură. continuare ...
Sursa: http://www.desenator.com

sâmbătă, 10 iulie 2010

Rușii își arată disponibilitatea de a discuta cu partenerii moldoveni modalităţile de depăşire a problemelor apărute


Ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Valeri  Kuzmin anunță despre disponibilitatea părţii ruse de a discuta cu partenerii moldoveni modalităţile de  depăşire a  problemelor apărute. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui întrevederi cu vicepremierul Iurie Leancă, Ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

În legătură cu aceasta, ca urmare a dispoziţiei Prim-ministrului Vlad Filat, o delegaţie condusă de Valeriu Cosarciuc, Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, se va deplasa la începutul săptămânii viitoare la Moscova pentru întrevederi cu factori de decizie din instituţiile de profil din Federaţia Rusă în vederea  identificării unor soluţii adecvate pentru situaţia creată.


Potrivit presei ruse, şeful Serviciului Sanitar rus, Ghenadii Onişcenco, a declarat că dialogul privind exportul de vin moldovenesc în Rusia ar putea reîncepe săptămâna viitoare. Totodată, Onişcenco a recomandat conducerii din Moldova "să înceteze cu declaraţiile isterice şi să facă ordine în domeniul producţiei vinului".


UNIMEDIA amintește că peste 40 de camioane moldovenești pline cu vin sunt blocate într-o vamă din apropierea Moscovei, șefului Serviciului sanitar rus Rospotrebnadzor, Ghenadii Oniscenko, acuzând Guvernul Republicii Moldova, în persoana lui Vlad Filat, își demonstrează incapacitatea totală de a face ordine în domeniul vinicol.


Anterior Ambasada Republici Moldova în Federaţia Rusă a recomandat producătorilor de vin din Moldova să stopeze exportul vinului în Rusia, pentru a se clarifica cu pretenţiile înaintate de Serviciul Sanitar rus.


Sursa: UNIMEDIA

miercuri, 5 mai 2010

Ghimpu: Rusia sa-si ia armata si sa plece din Transnistria

Presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat, in cadrul unui interviu acordat publicatiei ruse Kommersant, ca rezolvarea conflictului transnistrean tine de Federatia Rusa.

"Rezolvarea conflictului transnistrean tine 99%, daca nu chiar 100%, de Federatia Rusa. Smirnov are o armata, care este echipata cu armamentul, care i-a apartinut Uniunii Sovietice. Aceasta are conditii mai bune si este mai bine echipata decat armata Republicii Moldova. Rusia trebuie sa-si retraga armata din regiunea Transnistreana, tot armamentul, inclusiv cel transmis armatei separatiste, si sa inceteze sa-l mai sustina pe Smirnov", a declarat Ghimpu, citat de
Unimedia.

"Rusia a recunoscut formal independenta R. Moldova si mentine armata pe teritoriul nostru. E timpul sa o recunoasca si de facto", a mai adaugat Ghimpu.

Intrebat daca ar accepta unirea ambelor maluri intr-un statut de Federatie, presedintele interimar a raspuns: "Acolo problema nu este una in baza de nationalitate, ci una politica. Sa facem o federatie intre doi frati?"
Blog din Moldova Display Pagerank toateBlogurile.ro