Medvedev şi Ianukovici vor adopta o declaraţie despre Transnistria

Dmitri Medvedev şi Viktor Ianukovici vor adopta luni la Kiev o declaraţie despre Transnistria, anunţă şeful administraţiei prezidenţiale ruse, Serghei Narîşkin, relatează RIA Novosti, citat de România Liberă.

Cei doi vor adopta mai multe declaraţii privitoare la securitatea europeană, procesul de pace din Transnistria şi securitatea în regiunea Mării Negre.

"Părţile vor semna numeroase documente bilaterale, printre care o declaraţie despre delimitarea frontierei ruso-ucrainene, un acord pentru utilizarea şi dezvoltarea sistemului rus de navigaţie prin satelit Glonass", a subliniat sursa citată de NewsIn.

"Preşedinţii vor examina perspectivele de dezvoltare a cooperării în sectorul energetic, mai ales nuclearul civil, în transporturi, construcţii mecanice, zboruri spaţiale, precum şi realizarea de programe aeronautice comune", a spus oficialul. Jurnal.md

Angela Merkel: Voi interveni în soluţionarea problemei transnistrene

Cancelarul Federal al Germaniei, Angela Merkel, a declarat că ţara sa va susţine eforturile Republicii Moldova în vederea soluţionării problemei transnistrene şi că va interveni pe lângă Rusia în acest sens.

Această declaraţie a fost făcută de cancelarul Germaniei, astăzi, la Berlin, în cadrul unei întrevederi cu premierul Vlad Filat. „Sunt convinsă că prin voinţă politică poate fi identificată o soluţie pentru această problemă”, a spus Angela Merkel.

Angela Merkel s-a interesat de situaţia politică din Moldova, reforma Constituţiei, propunerile ce există, dar şi despre stadiul dialogului cu Comisia de la Veneţia. Cancelarul federal s-a interesat şi despre evoluţia relaţiilor Republicii Moldova cu Rusia, Ucraina, România şi Uniunea Europeană.

Oficialul german a apreciat faptul că Republica Moldova a început negocierile cu Uniunea Europeană pe marginea Acordului de Asociere. „Ne-am bucurat că aţi început aceste negocieri. Este un proces important”, a menţionat Angela Merkel. În context, Cancelarul Federal al Germaniei s-a referit şi la Parteneriatul Estic, dar şi la poziţia pe care Republica Moldova o ocupă în acest sens. Merkel s-a pronunţat pentru activizarea acestui Parteneriat şi a precizat că Germania va susţine procesul respectiv.

sursa: jurnal.md

foto: gov.md

Chisinaul si Tiraspolul doresc reluarea negocierilor din dosarul transnistrean

Reprezentantii Republicii Moldova si ai regimului separatist de la Tiraspol au anuntat marti, la reniunea OSCE de la Viena, ca doresc sa reia in 2010 negocierile formale privind reglementarea dosarului transnistrean.
"Obiectivul a fost fixat pentru reluarea negocierilor in formatul 5+2 in cursul acestui an", mentioneaza un comunicat al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), relateaza AFP.

Chisinaul si Tiraspolul, cele doua parti aflate in conflict, alaturi de cei trei mediatori (Rusia, Ucraina, OSCE) si cei doi observatori (UE si Statele Unite) au decis, de asemenea, sa se intalneasca "cu regularitate, frecvent".

Negocierile in formatul 5+2 au fost intrerupte la sfarsitul lunii februarie 2006, cand Republica Moldova si Ucraina au conditionat exportul produselor transnistrene de inregistrarea intreprinderilor la Camera Inregistrarii de Stat a Republicii Moldova. Masura a fost calificata de Tiraspol drept blocada economica. Discutiile privind statutul Transnistriei au fost reluate in 2008, sub medierea Moscovei.

De altfel, presa de la Chisinau a scris luni ca partea transnistreana spera ca la reuniunea de la Viena sa ia cunostinta de pozitia Chisinaului oficial fata de declaratia comuna a presedintilor Rusiei, R. Moldova si Transnistriei, din 2009.

"La sfirsitul saptaminii trecute am trimis o adresare partii moldovene cu solicitarea de a explica oficial pozitia sa referitor la declaratia de la Moscova in privinta principiilor in baza carora delegatia moldoveana doreste sa edifice procesul de negocieri, in special in operatiunea pacificatoare", a afirmat ministrul de externe al regimului separatist de la Tiraspol, Vladimir Iastrebceac, citat de INFOTAG.

Tiraspolul pledeaza pentru mentinerea in regiune a "pacificatorilor" Rusiei si chiar pentru majorarea contingentului. Chisinaul considera ca faza militara a conflictului s-a incheiat demult si pledeaza pentru inlocuirea contingentului de pacificatori cu o misiune internationala de observatori civili.

Transnistria si-a declarat independenta fata de Republica Moldova la 2 septembrie 1990, dar aceasta nu este recunoscuta pe plan international. Rusia are in Transnistria trupe despre care afirma ca sunt de mentinere a pacii, iar Moscova sustine economic regimul separatist de la Tiraspol.

ISTORII TRANSNISTRENE

Bogdan Petriceicu Hasdeu arãta cã pe la 1230 exista o populatie româneascâ compactã în Podolia Volnîi, numitã si Tara Bolohovenilor. Aceastã populatie se mai regãsea încã si in 1849 compact, in numãr de aproximativ 500.000. Acestã ramurã nord esticã a fost in cea mai mare parte asimilatã, dar mai la sud altul a fost destinul bãstinasilor.

 Pînã în secolul al XVI-lea, Lituania stãpânea regiunea din estul Nistrului la nord de Dubãsari, iar la sud stãpîneau tãtarii nohai, populatia era însã româneascã… De altfel, o serie de cãlãtori, geografi si prelati care au strãbãtut zona, ca Gian Lorenzo D’Anania, Giovani Botero, Nicolo Barsi au depus mãrturii asupra caracterului etnic românesc al aestui teritoriu, in cãrti publicate cu mult înainte ca împãrãtia rusilor sã treacã Bugul, in 1792. In aceea vreme, ucrainienii locuiau la coturile Niprului, dar unul din coturile cele mai importante ale Niprului se numeste “Voloschi ” care înseamnã “moldovenesc”.

In 1455 cetatea Lerici, de la gura Niprului, arbora capul de zimbru, iar negustorii plãteau vama domnitorilor Moldovei. Nu este deci surprinzãtor ca in 1679 Duca Vodã sã fie Domn al Moldovei si Hatman al cazacilor. O serie de acte medievale atestã daniile pe care le fãceau domnitorii Moldovei supusilor lor pentru serviciile aduse, in acastã parte a Tãrii Moldovei de dincolo de Nistru.

Dupã rãzboiul ruso-turc din 1735-1739, tratatul de pace dintre cele douã puteri se intitula: “Statutul pentru stabilirea de cãtre Rusia si Turcia, a granitei Moldovei pe Bug” tratat incheiat la 12 septembrie 1740. In 1766, guvernul rus trimite pe cazacul Andrei Constantinov dincolo de Bug în recunoastere.

Acesta arãta cã nu a gãsit nici un supus rus si nu a uzit decît vorbã moldoveneascã si tãtãrascã… Cînd Imperiul Tarist trece Bugul in 1792, tîrgurile din Transnistria erau Balta, Nani, Ocna, Bîrzu, Movilãu, Moldovca, Dubãsari, Suclea, Rîmnita, Moldovanca, Oceac etc. Protoereul rus Lebentiev in lucrarea sa “Ucraina Hanului”, apãrutã la Cherson in 1860, recunoaste si el cã moldovenii sunt cei mai vechi pe acele locuri.

Acelasi lucru este recunoscut si in Marea Enciclopedie Rusã din secolul trecut. Lingvistul sovietic Serghieski recunoaste, in 1936, cã românii si ucrainienii au ocupat deodatã acele locuri,”dacã nu mai repede românii”. Odatã cu miscãrile revolutionare din 1917, moldovenii transnistreni încep sã se organizeze: la congresul lor in 17/18 dec.1917, tinut la Odesa, cer “lichirea Transnistriei de Basarabia”.

Ce s-a mai cerut la acel congres? S-a mai cerut  la Chisinãu: scoala, liturghia si judecãtile sã se facã in limba românã, sã se foloseascã alfabetul latin… Dovada cea mai de netãgãduit a caracterului românesc al tinutului dintre Nistru si Bug este crearea de cãtre soviete la 12 octombrie 1924 a Republicii Sovietice Socialiste Autonome Moldovenesti, cu capitala la Balta. Aceastã republicã cuprindea in granitele sale jumãtate din cei peste un milion de români dintre Nistru si Bug.

Suprafata acestei republici era de 7516 kmp si era organizatã in 11 raioane. Este foarte interesant ca in acea perioadã acestor români li se accepta grafia latina. La un congres al Sovietelor din republicã s-a cerut ocuparea Moldovei si formarea unui stat moldovenesc cu capitala la Balta, ceea ce atestã , de fapt, o datã in plus caracterul etnic românesc al acestei provincii.

 Dupã 1940, Stalin dezmembreazã atât Basarabia care pierde judetele Bolgrad, Izmail, Cetatea Albã, Hotin cât si RASS Moldoveneascã care pierde raioanele Cruti, Balta, Bîrzu, Ocna si Nani in favoarea RSS Ucraina.

GENOCID IN ANII 1931-1933

In Republica Sovieticã Socialistã Autonomã Moldovenescã populatia a refuzat colectivizarea. Drept care in iarna 1932/1933 Stalin a trimis in republicã bandele criminale ale G.P.U.-ului care au asasinat si batjocorit dincolo de orice chipuire pe tãrani.

Acestia, nesupunându-se colectivizãrii, parte an fost împuscati, parte au fost deportati in Siberia. Multi au încercat sã se salveze in România trecând Nistrul. Iatã câteva cazuri care întregesc imaginea genocidului:

• In data de 23 Februarie, pe la miezul noptii, pe malul sovietic din fata comunei Olãnesti – Romãnia s-au auzit impuscãturi puternice care au durat 20 de minute. Tipetele de groazã, rãcnetele celor muribunzi sau rãniti se îtretãiau cu tãcãnitul armelor rusesti. Dupã un timp pe malul românesc au început sã aparã grupuri de refugiati.

Privelilistea lor era înspãimântãtoare: groaza li se citea pe fatã, erau plini de sânge, aveau hainele sfâsiate. Din peste 60 câti s-au pornit au mai ajuns 20. 8 fiind grav rãniti, erau sustinuti de ceilalti. Printre victime fiind femei, copii, femei însãrcinate. O altã subunitate a armatei rosii urmãrea, un alt grup de tãrani care fugeau spre malul românesc.

 Un grup s-a rupt de grupul mare care a fost prins de focul mitralierelor si a scãpat ca prin minune. Cei mai multi au murit in ceea ce a fost denumit Masacrul de la Olãnesti.

• Prin punctul Poiana, judetul Orhei, în data de 25 Februarie, au trecut 6 familii de moldoveni din satele Ecaterinovca si Molovata, din tinutul Dubãsarului. Cinci familii, 22 de suflete, au fost împuscate de grãnicerii sovietici.

 • La 4 Martie la ora 3 dupã amiaza pe malul Nistrului, in fata Tighinei, Teodor Crãianov din satul Caragaci cu sotia si 2 fiice, au trecut cu sania pe malul românesc. Peste 2 ore din acelasi sat Nichita Bucovanu cu sotia, fiul sãu Mihail si cu un copil mic de 5 luni s-a hotãrât sã facã la fel.

O ploaie de gloante s-a abãtut asupra saniei. Calul a fost omorât si sania a rãmas in mijlocul fluviului. Bãrbatul a luat copilul cel mare in brate si a început sã fugã înspre malul românesc. Aici l-a nimerit un glonte. Sotia lui cu copilul cel mic au întepenit in sania rãmasã in mijlocul Nistrului. A doua zi sania a fost luatã de soldatii sovietici iar trupurile inghetate an fost aruncate pe gheatã.

 • In ziua de 5 Martie, la ora 10 dimineata, in apropriere de punctul Rezina, judetu1 Orhei, incercand sã fugã peste Nistru din Republica Moldova in Romania a o familie compusa din sot, sotie, un fiu de 7 ani si fetita de 8 luni a avut un deznodãmânt tragic. Grãnicerii sovietici au deschis focul imediat ce familia s-a îndepãrtat de mal.

Bãrbatul a fost omorât pe loc; mama cu fetita in brate a fost rãnitã, iar bãietasul de 7 ani a început sã fugã spre malul românesc, strigând “ajutor!”. A cãzut rãpus de gloantele sovietice la 10 pasi de malul sperantei. Mama rãnitã cu copilita in brate de abia s-a putut târî pânã la malul românesc unde a fost internatã in spitalul din satul Ciorna.

• La punctul  de frontierã Ciucat (Romania) s-au prezentat 2 copii, care au comunicat cã familia Zenhan: mama – Dominica cu 5 fiice (Maria de 19 ani, Daria de 17 ani, Natalia de 14 ani, Tatiana de 12 ani si Serafina de 10 ani ) s-a pornit sã treacã Nistrul pe gheatã. Maria care mergea in fatã a nimerit într-o spãrturã in gheatã. La strigãtele ei a alergat Daria, pe care Maria a tras-o dupã ea sub gheatã. Mama cu fiica ei Natalia au avut aceiasi soartã. Din întrega familie au scãpat numai cele mici: Tatiana si Serafina, pe care le-au luat grãnicerii români.

 • La orele 1 noaptea, in 22 Martie, populatia din comuna Sucleia a fost trezitã din somn si îndreptatã spre Tiraspol spre a fi deportatã in Siberia. 60 de tineri au fugit de sub escortã spre Nistru. In Romania au ajuns doar 45, multi dintre ei rãniti grav.

A fost un macel caracteristic pentru puterea comunista asiaticã moscovita.
Sursa : Pagina romaniei Nationaliste blog

 

Articol recomandat de ȘTEFĂNIȚĂ

Cer și pământ romanesc

MARTURII DESPRE TRANSNISTRIA

Harta tinuturilor locuite de romani dincolo de Nistru.
 

A venit vorba si despre întrebarea cea mare a moldovenilor de peste Nistru: vor ei sã facã parte din Ucraina sau vor sã se alãture la Moldova? La întrebarea aceasta tãranii au rãspuns: “Sã ne soiudinim cu fratii nostri din Moldova! Oamenii de la tarã sunt trimisi cu aceastã vorbã, sã fim cu dumneavoastrã împreunã. Cu aceasta ne asteaptã pe noi la sate”.
 

Din lucrãrile Crongresului “cinstitului neam românesc” de la Tiraspol din 17 Dec. 1917
 

“Fratii nostri si neamurile noastre cari suntem moldoveni dintr-un sânge, cui ne lãsati pe noi moldovenii cei ce suntem rupti din coasta Basarabiei si trãim pe celãlalt mal al Nistrului? Fratilor nu ne lãsati, nu ne uitati! Iar dacã ne veti uita, noi vom sãpa malul Nistrului si vom Îndrepta apa pe dincolo de pamântul nostru. cãci mai bine sã-si schimbe râul mersul, decât sã rãmânem noi moldovenii despãrtiti unii de altii.”
Au ajuns o vremi, in cari toate natiunili sau scos drepturili sale, iar noi moldovenii am rãmas mai pe urmã al toatelor neamuri- ca cum ar fi rãtãcit un cârdisor de oi de la toatã turma. Noi, fratilor, am dormit si nu a avut cine ne trezi, pân ci nu o mers alte neamuri pe lângã noi, bucurându-se sub steagurile sale. Iatã noi, ceia ci ne-am trezit si, înfierbântându-se sângele cel frãtesc in noi ne-am pornit ca sa trezim pãrintii, fratii si surorile, ca împreunã cu totîi sã tie arãtãm- ca se stii toate natiunile cã si noi suntem un neam bogat, delicat si foarte cult. Pentru aceea noi fierbinte vã poftim pãrintilor, fratilor si surorilor moldoveni ca sã ne adunãm cu totii astãzi si împreunã sã ne ridicãm steagul natiunii (nãrodului) nostru. Foarte fierbinte vã poftim ca sa va adunti alesi frati câti doi oameni din tot satu moldovenesc cari trãim pi malul stâng al Nistrului, la întâiul congres moldovenesc unde au sã si deslege toate dreptetele cinstitului Neam Moldovenesc in orasul Tiraspol la 17 Decabre 1917 an în Ispoln. Comiteta Soveta R., S.i Cr. Dep.
“Cap.l. Ni trebui nou scola sã fii în limba narodului moldovenesc. Ca fii ste care moldovan sã stii cel învatî pi dînsu.
 Cap.2. Invãtãtura afarî de scoli (adicã) biblioteca sã fie pi limba moldoveneascã ca sã putem noi Moldoveni a ne lumena mai bine in lume de cum am fost pãn amu.
Cap.3. Rugãciunea in sfînta Bisericã sã fii pi limba Narodului Moldovenesc, ca fiisticare Bãtrîn sau Tînãr sãn-taleag, cu ci fel di rugãciune merge preutul pentru dînsii în – naintea lui Dumnezeu.
Cap.4. Trebui ca sã fii judecãtori curat moldoveni, ca judecata sã fii întaleaptã pintru Moldovanu nostru, si ca sã puatã fiistecare cu gura lui a spune tuatã durerea sa la judecatã.
Cap.5. Doftorii trebui sã fii cu stirea limbii moldovenesc. Ca sã puat el, întaleje ceea ci ia spune bolnavul moldovan.
Cap.6. Deci noi moldovanii nam fost învatatî pîn amu, pentru cã ni au fost opritî disteptarea sî lumenarea Neamului Nostru in limba Nuastrî Moldoveneasc.”
Din cuvântarea soldatului TOMA JALBA din Transnistria la adunarea ostasilor moldoveni tinutã la 21 octombrie 1917 la Chisinãu.
“O comisiune strãinã a fost însãrcinatã sã facã in Transnistria o anchetã, originalã pe timp de rãzboi. Surprinsi cã din toate provinciile din EUROPA, aflate sub arme, singurã Tara de dincolo de Nistru, administratã in regim românesc, nu se prezintã cu anumite stãri si incidente si cã tui temperament într-adevãr pacific o caracterizeazã, în contrast ca de la alb la negru, fatã de toate celelalte tãri, admnistratia statului, care conduce rãzboiul continental, a trimis încoa o seamã de specialisti, alesi dintre cei inai documentati, ca sã se informeze. Tara de peste Nistru cuprinde si fosta republicã Moldoveneascã, masa românilor e compactã si amestecul de douã educatii si de mai multe neamuri de oameni, era cât se poste de propice pentru tot felul de conflicte, care , in timpul luptelor pe front, puteau sã stinghereascã si operatiile militare. Dacã se tine seama si de ciocnirea intereselor particulare ale fiecãruia cu ale celorlalti, urzeala obisnuitã a fondului pe care se înfiripeazã evenimentele de ordin colectiv, linistea valahã din teritoriile examinate era si mai greu de explicat. Intr-o tarã cu viatã normalã se analizeazã cauzele de conflict; cu atât era mai interesant ca in timpul unei vieti de conflict permanent sã fie cunoscutã cauza de liniste dovedita pretutindeni si egalã. Ofiterul de stat major, care mi-a povestit amanuntele împrejurarii, un distins ingininer, obiectiv si observator subtil, in confuzii, al punctului psihologic, a urmãrit la fata locului ancheta, întreprinsã de comisiunea stãinã cu scopul sã aplice, dacã era ceva de aplicat, metodele românesti in restul Europei, unde agitatia si harababura dau de gândit. Orientarea care a dus la stabilirea cauzei de pace in rãzboi, a venit de la un înalt magistrat, consilier sau prezident al unei curti de apel din Bucuresti, in contact cu numita comisiune. Rãspunsul dat din partea unui magistrat superior a uimit. …

Consilierul sau prezidentul a spus in uimirea tuturor color de fatã, ca linistea Transnistriei se datoreste lipsei de Justitie… Mai multe pricini, din care una fortuitã si celelalte temperamentale, concureazã, de fapt, la calmul tãrii dintre fluvii. Statul românesc n-a avut o magistaturã pregãtitã pentru a fi dislocatã si însãrcinatã sã împartã dreptatea între populatiile eterogene ale Provinciei noi si poate cã a voit sã si experimenteze firea româneascã, cea mai lipsitã de sovinism din câte se cunosc… Moldovenii sunt, ca si muntenii, blajini milostivi si înainte de a vedea un strãin ei vãd in el un om si se împacã bucuros cu particularitãtile lui. Intoleranta nu intrã in compozitia naturii românesti, cãci n-a fãcut parte din ea niciodatã. Românii din Transnistria îsi încheie socotelile singuri. Ei improvizeazã judecãtori dintre ei, pentru nentelegerile fie dintre romani, fie ale românilor cu oamenii de alte natii, cad la pace si îsi strâng mâinile cu omenie. Românii se gãsesc solidari aci cu traditia lor veche si se întorc la legile nescrise, ale inimii si ale constiintei. Fãrã sã ne lãudãm, asta se cheamã civilizatie româneascã. In vreo 45 de ani, de când ne referim la ea, din timp in timp, si la o sensibilitate proprie si unicã a poporului nostru, am înregistrat uneori ironia facilã a celor care iau peste picior sfintele si prea curatele naivitãti, generatoare de atitudine si inocentã. Cornisiunea, consternatã, a pãrãsit tara cu un oftat, afirmând cã metodele românesti sunt inaplicabile într-alte pãrti – ceea ce stiam de mult si noi… Se poate traduce un fel de lege si un fel de limbã; nu se poate traduce un fel de om.”

Articol recomandat de Stefanita

Cer si pamant romanesc

Ambasadorul Rusiei in Republica Moldova: Moscova nu suplimenteaza fortele armate din Transnistria

Moscova respinge cererea liderului regiunii separatiste Transnistria, Igor Smirnov, de a reintregi la 2.400 de persoane contingentul rus de pace din zona. Nu se pune problema suplimentarii fortelor armate ruse de pe teritoriul Transnistriei, a declarat ambasadorul Rusiei in Republica Moldova, Valeri Kuzmin, informeaza Jurnal de Chisinau.

Diplomatul rus a precizat, insa, ca prezenta militara rusa in Transnistria nu este in contradictie cu obligatiile internationale ale Rusiei si nu prezinta nici o amenintare la adresa securitatii regionale. In ceea ce priveste amplasarea unor elemente ale scutului antiracheta in Romania, Valeri Kuzmin a afirmat ca Rusia percepe apropierea structurilor NATO in apropierea frontierei sale ca un risc pentru securitatea sa nationala.

Declaratiile ambasadorul Rusiei in Republica Moldova vin dupa ce liderul regiunii separatiste Transnistria, Igor Smirnov, a cerut Moscovei sa reintregeasca la 2.400 de persoane contingentul rus de pace din zona si sa trimita peste Nistru o escadrila de elicoptere. "Am propus Moscovei sa restabileasca contingentul la 2.400 de persoane si sa amplaseze o escadrila de elicoptere" in Transnistria, a afirmat el, intr-o conferinta de presa sustinuta la Tiraspol.

In 1992, in momentul dezangajarii trupelor in Transnistria, contingentul rus numara 2.400 de persoane. In 1997, a fost redus la jumatate, fiind format din doar doua batalioane, iar in 1998 Rusia a redus numarul 'castilor albastre' la 500 de persoane, in conformitate cu Acordul de la Odessa.

La ora actuala, Forta comuna de mentinere a pacii in regiune este formata din 335 militari rusi, 490 soldati transnistreni, 435 moldoveni si zece observatori ucraineni..

Republica Moldova exclude orice prezenta militara pe teritoriul ei

Vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Victor Osipov, a declarat, luni, ca Republica Moldova este o tara neutra, statut ce exclude prezenta militara straina sau amplasarea de rachete.

Acesta a precizat ca neutru va ramane si teritoriul Transnistriei deoarece este parte integranta a teritoriului R.Moldova, informeaza Jurnalul de Chisinau.

Vicepremierul Republicii Moldova pentru reintegrare, Victor Osipov, a facut aceste declaratii dupa ce liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov, si-a aratat disponibilitatea de a amplasa rachete Iskander in stanga Nistrului.

"Ar fi bine sa evitam declaratiile de militarizare, care sperie fara temei si inutil locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului.Oamenii obisnuiti asteapta cu totul altceva - sa consolidam pacea in regiune si sa-i ajutam in rezolvarea gravelor probleme cu care se confrunta, iar ele n-au nici o legatura cu rachetele sau cu scuturile antiracheta", a declarat Osipov.

Voronin: Romania nu accepta ca exista statul Republica Moldova

Vladimir Voronin, ex-presedintele moldovean, a declarat joi ca Romania nu accepta ca exista statul Republica Moldova.

"Romania nu poate sa se resemneze ca a aparut statul Republica Moldova. Nu a semnat Tratatul de baza si Tratatul de frontiera. Relatiile dintre Moldova si Romania vor fi si mai rele. Rele au fost, dar mai rele vor fi", a declarat Voronin in cadrul unor discutii cu politologul Bogdan Tardea si cu specialisti din Rusia, despre problema amplasarii sistemului antiracheta in Romania, informeaza Jurnal.md.

Voronin a mai spus ca Romania nu este interesata de rezolvarea situatiei din Transnistria.

"Romanii urmaresc sa fie cat mai rau in Transnistria. Asta le da apa la moara lor. Ei nu-s interesati de reglementarea conflictului, deoarece nu au recunoscut niciodata partea stanga a Nistrului. Ei vor partea dreapta a Nistrului", a mai spus fostul presedinte moldovean.

Opinii: Transnistria - falimentul unei enclave

Cand a fost creata, acum 20 de ani, enclava ruseasca din Moldova, Uniunea Sovietica nu disparuse si Moscova credea ca mai poate sustine economic, cu politica sovietelor, enclave separatiste pe teritoriul uniunii in scopul controlului asupra fostelor republici componente. La doua decenii de atunci, Rusia nu mai are nici suflu si nici resurse financiare pentru sustinerea regimului de la Tiraspol.
Declansata in septembrie 1990, sub pretextul rusilor din estul Moldovei de a face parte dintr-un stat roman unit, criza transnistreana avea toate sansele sa se permanentizeze si sa se solidifice urmand traseul deja patentat in Kosovo. La baza acestui act de secesionism a stat mentalitatea imperiala cu care au fost obisnuiti rusii, dorinta lor de nu fi sub "stapanirea" nimanui, dar sa stapaneasca pe toti. In plus, rusii transnistreni au identificat cu corectitudine ceea ce Voronin (el insusi transnistrean) nu ar recunoaste in ruptul capului: ca moldovenii sunt romani.

Plecati la drum cu sprijinul direct si fatis al Mosccovei, folosindu-se de bratul inarmat al Armatei a XIV-a, transnistrenii aveau toate atuurile pentru a-si consolida o statalitate nerecunoscuta de nimeni "de jure" dar foarte activa "de facto". Ca Rusia nu avea nici un gand de a anexa sau de a "elibera" regiunea transnistreana era clar. De asemenea, era clar ca aceasta constructie nu avea cum sa fie sustenabila din punct de vedere economic ci era doar o enclava politica incropita pentru aducerea la ordine a Moldovei si determinarea unui comportament identic cu cel al Armeniei sau Belarusului. Un fel de cui al lui Pepelea folosit cu mare arta de Moscova.

Ce se schimba la est de Nistru?

Evolutia politicii de la Tiraspol dublata de efectele vizibile ale crizei, arata ca lucrurile incep sa se modifice la est de Nistru. Nucleul dur al separatistilor, in exclusivitate cetateni ai Federatiei Ruse si majoritatea originari din Rusia sau din alte republici ex-sovietice (nicidecum din regiunea transnistreana) nu mai au acelasi spirit combativ de acum 20 de ani. Pana si societatea transnistreana s-a modificat, beneficiile apropierii de Vest fiind in evidenta contradictie cu ceea ce le promit liderii lor cetatenilor.

Cetatenii prefera un pasaport moldovenesc care le-ar putea deschide calea catre Europa in locul unui rusesc cu care nu pot face mai nimic. Tineretul prefera sa studieze fie la Moscova, fie la Chisinau iar forta de munca emigreaza masic in toata Europa. Astfel, falia creata intre nomenclatura sovietica aflata la conducere si populatia autohotna imbatranita se adanceste.

Transnistria continua sa ramana o regiune fragila din punct de vedere economic: nu poate exporta nimic in mod legal fara "acordul" autoritatilor legale ale Moldovei caci firmele trebuie sa fie inregistrate la Chisinau. Asta inseamna taxe si impozite platite la Tiraspol dar numai cu acordul Chisinaului. Daca autoritatile legale moldovene vor decide intrarea in completa legalitate a firmelor transnistrene atunci ar putea aparea blocaje majore in economia "transnistreana" si asa greu lovita de criza (80% din PIB-ul autoproclamatei republici este format din exporturi).

Cu un potential industrial relativ invechit, cu un caracter energofag si in cea mai mare parte nerestructurat Transnistria se indreapta spre un faliment anuntat. Caci, izolarea autoimpusa a Tiraspolului fata de Chisinau pare sa se fi intors impotriva rusofonilor. Exporturile se fac prin intermediul Chisinaului iar faptul ca jumatate dintre ele merg catre Europa impune adoptarea anumitor standarde, lucru care nu are cum sa nu se transfere si asupra societatii.

Republica Moldova a reusit cateva acorduri cu Ucraina care incearca sa limiteze traficul ilegal in si dinspre Transnistria iar transportul terestru pe caile ferate este intrerupt.

Cat sa mai ajute si rusii?

Rusia a obosit sa-i mai tot ajute pe separatisti, mai ales ca incearca sa-si croiasca o noua haina democratica si europeana. Sprijinul Moscovei nu mai este atat de puternic, valizele cu bani nu mai alimenteaza periodic bancile de la Odessa (folosind filialele unor mari banci occidentale !) iar Gazpromul nu mai are rabdare cu zecile de milioane de euro pe care Tiraspolul ai datoreaza pentru consumul enorm de gaze.
Citeste tot articolul AICI

Şcolile româneşti din Transnistria - sub patronatul Primăriei Chişinău

Primăria municipiului Chişinău ar putea institui un patronat asupra şcolilor cu predare în limba română din Transnistria.

Primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, a menţionat, în cadrul şedinţei operative a serviciilor municipale, că situaţia şcolilor române din regiunea transnistreană este una critică. "Am fost de mai multe ori în şcolile române din Transnistria şi ştiu că se confuntă cu mari probleme, cum ar fi lipsa acută de cărţi şi alt material didactic”, a menţionat Dorin Chirtoacă.

La acest moment, în regiunea transnistreană sunt 8 licee cu predare în limba română.
jurnal.md / tribuna-basarabiei.blogspot.com/

Scolile romanesti din regiunea transnistreana continua sa aiba probleme

„Nu s-a întâmplat nimic bun în anul 2009 pentru şcolile cu predare în limba română care activează în regiunea transnistreană. A trecut la fel ca şi ceilalţi, cu probleme şi stres. Nu suntem oameni. Suntem nimeni aici", a declarat pentru Info-Prim Neo directorul Liceului „Ştefan cel Mare" din Grigoriopol, cu sediul la Doroţcaia, Eleonora Cercavschi, transmite Info Prim Neo, preluata de Romanian Global News


„Aşteptăm un răspuns pozitiv de la CEDO şi sperăm că cei care vor fi responsabili de executarea deciziei, o vor executa", a adăugat Cercavschi.

La rândul său, directorul Liceului „Evrica" din Râbniţa, Eugenia Halus, a spus că au fost şi lucruri bune în anul 2009, un an jubiliar, când liceul a împlinit 20 de ani. „Pe parcursul anului, am avut parte de linişte din partea administraţiei locale. Nu am fost deranjaţi şi nu ni s-au făcut zile fripte cum ni se făceau anii trecuţi", a spus ea.

„Dar am avut şi probleme destule. În urma „războiului", din anul 2004, dintre şcolile din Transnistria subordonate ministerului Educaţiei de la Chişinău şi autorităţile nerecunoscute de la Tiraspol, instituţia noastră a fost lipsită de clădirea construită de ministerul Educaţiei. Nici în 2009 nu a fost rezolvată această problemă. Continuăm să facem lecţii într-o grădiniţă pe care Ministerul Educaţiei o arendează de la Uzina Metalurgică. În fiecare an, contractul de arendă trebuie reînnoit", a subliniat Halus. În opinia ei, rezolvarea tuturor problemelor şcolilor cu predare în limba română din Transnistria depinde de soluţionarea conflictului transnistrean, iar „acei care trăiesc în această regiune acum, trăiesc ca într-o rezervaţie".

„Vrem ca atitudinea binevoitoare a Ministerului Educaţiei să se transforme în fapte în anul 2010. Suntem în aşteptarea publicării deciziei CEDO. Aşteptăm să se confirme faptul că am fost maltrataţi, că ni s-au încălcat drepturile, că a fost o atitudine neomenească faţă de noi", a conchis Eugenia Halus.

Chisinau, (Basarabia)/Romanian Global News
vineri, 08 ianuarie 2010

Vladimir Iastrebceak a acuzat autorităţile Republicii Moldova

Ministrul de Externe al autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene, Vladimir Iastrebceak a acuzat autorităţile Republicii Moldova că ar încălca drepturile cetăţenilor străini „care intră pe teritoriul Republicii Moldova tranzitând teritoriul Transnistriei”.

„Pe teritoriul Transnistriei sunt trei puncte internaţionale de trecere. Sunt cazuri când autorităţile moldovene îi obligă pe cetăţenii străini să treacă repetat prin punctele de trecere controlate de Chişinău”, a spus dl Iastreri cbceak în cadrul unui briefing. Autorităţile de la Chişinău nu au comentat deocamdată aceste acuzaţii.

Şeful adjunct al Misiunii OSCE la Chişinău Claus Neukirch a declarat că în nici un caz legat de tragerea la răspundere de către autorităţile moldovene a unor persoane pentru lipsa permisului de şedere nu a fost vorba de confiscarea paşapoartelor ruse sau ucrainene. El a răspuns astfel unor acuzaţii ale autorităţilor transnistrene care au susţinut că autorităţile moldovene ar confisca paşapoartele ruse sau ucrainene unor locuitori din regiunea transnistreană care nu au permis de şedere în Republica Moldova.
HotNews.md Sursa: Imedia.md

Igor Smirnov ameninta Republica Moldova cu armata rusa

Presedintele autoproclamatei republici nistrene, Igor Smirnov, a declarat ca fortele militare rusesti din regiunea transnistreana vor fi intarite, "daca situatia o va cere".

Smirnov, care sustine ca apararea drepturilor cetatenilor rusi din regiune este o prioritate, a declarat, in cadrul unui interviu acordat Nezavisimaia Gazeta, citat de Unimedia, ca "soldatii rusi ar putea ajunge peste hotare daca aceasta va cere interesul national".

"Pe asta si mizeaza Tiraspolul - cu cat Chisinaul va avea o retorica mai dura cu privire la scoaterea armatei rusesti, cu atat Tiraspolul va insista mai mult ca aceasta sa ramana", se mai precizeaza in stirea aceleasi surse.

Unimedia aminteste ca recent, liderul separatist a declarat ca regimul de vize pentru moldoveni ar putea fi introdus deoarece politia moldoveneasca cere de la locuitorii transnistreni, detinatori ai cetateniei Ucrainei si Rusiei, sa prezinte permise de sedere in timpul deplasarii pe teritoriul R. Moldova.

OSCE susţine ca liderii transnistreni să poată merge în UE

OSCE susţine toate acţiunile tuturor părţilor întru depăşirea obstacolelor în calea liberii circulaţii, au menţionat astăzi într-o declaraţie comună în Chişinău Reprezentantul Special al Preşedintelui în Exerciţiu al OSCE, Ambasadorul Charalampos Christopoulos, şi Şeful Misiunii OSCE în Moldova, Ambasadorul Philip Remler.

Declaraţia vine să susţină poziţia exprimată vinerea trecută de către Guvernul Republicii Moldova cu privire la interdicţiile de călătorie în UE impuse unor membri ai autorităţilor de facto ale regiunii transnistrene. Guvernul Republicii Moldova a îndemnat UE să suspende interdicţiile cu privire la eliberarea vizelor impuse acestor persoane în speranţa îmbunătăţirii climatului de negocieri între cele două părţi implicate în conflictul transnistrean.

“OSCE sprijină poziţia exprimată de către Guvernul Moldovei şi Misiunea noastră susţine toate acţiunile tuturor părţilor întru depăşirea obstacolelor în calea liberii circulaţii – fie aceasta între cele două maluri ale râului Nistru sau peste hotare; cât şi dacă călătoria este efectuată de către oficiali, locuitori sau diplomaţi străini”, a declarat Remler.

El a mai adăugat: „Misiunea OSCE în Moldova de asemenea salută disponibilitatea autorităţilor transnistrene de a extinde mecanismul conform căruia locuitorii satului Doroţcaia, aflat sub jurisdicţia Chişinăului, pot să-şi prelucreze loturile de pământ aflate pe teritoriul controlat de către autorităţile transnistrene.”

Ambasadorul Christopoulos a menţionat că, conflictul transnistrean poate fi soluţionat doar prin intermediul unui angajament perseverent şi prin eforturi persistente şi sistematice. Dumnealui a salutat dorinţa ambelor părţi de a lucra asupra unor paşi reciproci şi pozitivi pentru a rezolva probleme stringente şi a lărgi contactele reciproce.

“Noi îndemnăm ambele părţi să întreprindă paşi reali, evitând politizarea. Comunitatea internaţională, inclusiv mediatorii şi observatorii în procesul de reglementare transnistreană, pot doar să aplaude asemenea paşi”, a declarat Christopoulos.

OSCE este mediator în procesul de reglementare transnistreană alături de Federaţia Rusă şi Ucraina. Uniunea Europeană şi Statele Unite sunt observatori. Împreună cu Moldova şi partea transnistreană, acestea formează aşa-numitul format 5+2, ce are drept scop găsirea unei reglementări politice finale şi cuprinzătoare a conflictului transnistrean.

Smirnov ameninţă că va introduce vizele pentru moldoveni

Liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Igor Smirnov ameninţă că va introduce sistemul de vize pentru cetăţenii moldoveni care vor călători în Transnistria.

Smirnov a făcut marţi această declaraţie în cadrul unei întrevederi cu Charalambos Cristopolous, Reprezentant special al Preşedintelui în Exerciţiu al OSCE. El a spus că aceasta ar fi o măsură de răspuns la faptul că unor cetăţeni transnistreni, în Moldova, le-au fost confiscate paşapoaretele ucrainene şi ruseşti, potrivit Olvia-press.

“De asemenea nu insuflă optimism declaraţiile conducerii de la Chişinău referitor la faptul că de la 1 ianuarie va intra în vigoare legea prin care agenţii economici transnistreni vor trebuie să achite în bugetul de stat al Moldovei. Aceasta este deja o destabilizare a situaţiei, care şi aşa este destul de complicată”, a declarat Smirnov.

El a spus că nu s-a reuşit să fie întreprinse acţiuni importante în domeniul procesului de reglementare transnistreană, iar principala cauză fiind procesele politice interne din R. Moldova.
Sursa: Jurnal.md