România a “trădat” Nabucco în schimbul Basarabiei

Anunţul privind invitarea României în South Stream, rivalul proiectului european Nabucco, oferă analiştilor de la Chişinău cheia în care trebuie citită istoria prăbuşirii regimului Voronin şi chiar al unei posibile uniri.

Recenta înţelegere dintre guvernul român şi Gazprom vizează direct Chişinăul, susţine analistul moldovean Petru Bogatu, într-un editorial publicat marţi de “Jurnal de Chişinău” sub titlul “South Stream în schimbul Republicii Moldova”. “Există o singură explicaţie plauzibilă a surprinzătoarei atitudini favorabile luată de autorităţile române faţă de gazoductul rusesc. La orizont, îndărătul calculelor economice, se întrezăreşte o tranzacţie politică. Se pare că preşedintele Traian Băsescu acceptă proiectul South Stream pentru a-şi realiza “proiectul de suflet”, care nu este altceva decât integrarea Republicii Moldova în UE şi evadarea ei din sfera de influenţă rusească”, susţine Petru Bogatu.

Evoluţiile recente din regiune au adus României mai multe atuuri în jocul energetic, motiv pentru care Moscova a început sa curteze Bucureştiul: noul guvern bulgar este reticent faţă de participarea la South Stream şi acceptarea scutului antirachetă pe teritoriul Romaniei întăreşte poziţia geostrategică a ţării.

O viziune similară a exprimat şi analistul Victor Gurău, intervievat de Vlad Cubreacov pentru publicaţia “Flux”, cu o orientare diferită de cea a “Jurnalului de Chisinau”. 

Malul Stang vs. Malul Drept

MALUL STÂNG

Moş Mihăiţă Butnaru ar vrea să se scalde în Prut
Pentru ca moş Mihăiţă Butnaru să-ţi zică povestea promisă, trebuie să te ia cu binişorul din grădină, acolo unde te minunezi de stupii lui pictaţi cu berze şi flori. Vei intra în bucătărie, iar tanti Zena îţi va lua încălţările şi le va pune lângă plita fierbinte, la uscat. Cât Mihăiţă Butnaru îţi va zice povestea lui, tanti Zena va învârti în mâncare. Bătrânul va opri mai întâi radioul portabil de pe raft - la care nişte oameni tocmai zic că dărâmarea gardului de sârmă era inevitabilă -, apoi se va aşeza pe un scaun, aproape de geam.

Îţi va zice mai întâi că mama lui e din dreapta Prutului, că ştie de la ea şi de la alţii mai bătrâni că înainte de război viaţa era bună, că oamenii cărau sacii la moară în Iaşi, că se duceau şi se scăldau în Prut după o zi de muncă şi iarna treceau chiar râul de pe un sloi pe altul, după lemne, făceau din ele plute.

Istoria lui Mihăiţă Butnaru trebuie zisă, dar nu mai trebuie trăită niciodată. „După ce au pus ruşii graniţa, umblau grănicerii călare pe cai. Nu era încă sârmă, nu era nimic. Şi-apoi ţin minte că la marginea satului, pe malurile Prutului, erau case. O fată de pe aici s-a căsătorit şi s-a dus pe partea cealaltă. Şi când au venit ruşii şi au pus graniţa, neamurile vorbeau peste Prut. O întreba mama pe fată: «Ce mâncare faci?». «Iaca nişte fasole, că n-am ce». Dar oamenii din partea asta erau mai gospodari, aveau vacă, aveau oi. Şi lui maică-sa îi era jale de ea: «Ţi-aş da o căldare de lapte pentru copii. Dar cum să-ţi dau?». Istoria asta mi-a rămas în inimă de atunci”.

O aşteptare cam lungă
Aşa au fost vremurile: podurile au căzut, ruşii au zis apoi că Prutul se umflă, că e pericol de inundaţii şi că, prin urmare, casele de lângă apă trebuie demolate, iar ghimpii au împânzit Prutul. Însă lumea a continuat să se strângă lângă mal, fie şi pentru o vorbă din partea cealaltă. „Mai tare ne interesa dacă cel de dincolo de Prut ştia neamuri. Se ducea omul şi-i anunţa: «Vezi că o să vină Mihai de pe partea cealaltă». Dar dacă ne auzeau grănicerii, era gata, nu mai aveai ce căuta acolo”, povesteşte bătrânul.

Neamurile i s-au împrăştiat prin toată România, are chiar un văr drept pe care nu l-a văzut niciodată. Şi totuşi au trecut dincolo: prin ’72, la o înmormântare, în ’88, când au luat maşina şi s-au întâlnit cu nişte verişori, sau în ’90, când s-au împrietenit cu familia unui ofiţer ieşean la Podul de Flori şi au fost în vizită la ei. Cam pe-atunci au văzut şi mănăstirile din nordul Moldovei, Curtea de Argeş şi s-au minunat de munţi.

Au trecut 20 de ani, şi moş Butnaru îi mulţumeşte lui Dumnezeu că a ajuns să vadă cum dispare sârma: „Am 66 de ani şi am trecut peste toate, dintr-un veac în altul. Ne bucurăm mult. Parcă aşteptăm din zi în zi să ne putem duce la Prut să ne scăldăm, să prindem un peşte acolo”.

Tanti Zena îi taie puţin din avânt: „Cred că tot o să fie vreo regulă, ceva, n-o să dea voie aşa, care cum vrea”. Moş Mihai: „O să fie pe ore, de exemplu. E greu de spus, dar eu parcă văd că o să se limpezească treburile”. Pe scaunul din faţa ta, Mihăiţă Butnaru întinereşte întruna, până ajunge la vârsta unui băiat care, la vremea lui, n-avea voie să se scalde în Prut.

MALUL DREPT

O profesoară se pregăteşte pentru o vizită istorică
Profesoara Valeria Popa (60 de ani) ajunge la primărie într-un suflet, foarte emoţionată, cu monografia comunei sub braţ. A scris lucrarea în 1990, a obţinut atunci punctajul maxim. N-are însă nevoie de vreun document ca să-ţi povestească istoria localităţii aşa cum e, de la prima moşie ridicată pe aceste locuri până la prezenta situare a suflării de-a lungul Drumului Naţional 28 Iaşi-Albiţa.

„Moşia Costuleni datează de pe la 1605, de pe vremea lui Ieremia Movilă. Ca sat - de pe timpul lui Ştefăniţă Vodă Lupu. Satul era mai jos, între Prut şi Jijia”, povesteşte Valeria Popa. Inundaţiile i-au mutat pe oameni mai departe de râu - unii şi-au făcut alte case pe malul drept, pe dealul Marcociu, alţii în stânga apei. Aşa ar fi luat naştere Costuleniul basarabean: pe cale naturală, cum ar veni.

Legături au existat mereu. Astăzi însă cei mai mulţi dintre cei care se ştiau de acelaşi sânge au murit, fiecare pe câte-un mal. Mai sunt doar câţiva bătrâni care-şi amintesc că vinul venea mereu de la basarabeni, în butoaie mari, rostogolite cu răbdare până prin beciurile gospodarilor locului. În anii ăştia s-au strigat unul pe altul lângă apă, fără să îndrăznească mai mult.

La vreme de îngheţ politic şi iernatic, alţii au continuat să treacă dincolo, chiar şi fără intenţie. „Ştiam un morar, prieten cu tatăl meu. Era o persoană căreia îi plăceau femeile, mai bea şi un pahar... Şi, într-o noapte, voia să se ducă la mândra lui. Fără să-şi dea seama, euforic fiind, a trecut Prutul îngheţat şi a intrat într-o casă din Basarabia. Era chiar pe vremea lui Ceauşescu, dar n-a fost incidentul mare, nu s-a făcut multă vâlvă. S-a întors tiptil, pe unde trecuse”, îşi aminteşte profesoara. Ştie că prin comune vecine sunt încă oameni care au fundul grădinii spre Prut, aproape de vreo gospodărie de dincolo. Şi vorbesc, ca nişte vecini cumsecade.

„Nu suntem la fel de buni”
Avem multe de învăţat de la basarabeni, consideră Valeria Popa: „Parcă sunt mai patrioţi ca noi. Parcă sunt mai umani, mai cu suflet. Când am fost acolo, am întâlnit un profesor de istorie care era o inimă de român. Cred că nu suntem la fel de buni ca ei. Ar trebui să fim mai aproape, că nu suntem aşa aproape în momentul de faţă, şi să răspundem cu aceeaşi dragoste pe care ne-o arată ei”.

Şi asta nu e deloc greu: pentru comuna Costuleni din dreapta Prutului asta înseamnă, pentru început, întoarcerea vizitei de acum trei ani, sigur o să se aranjeze. Ar fi vorba în special de bătrâni care au apucat vremea unei Românii mai mari şi de copii care vor prinde zile cu mai multe poduri. Ar fi cândva, după Paşti, profesoara ar intitula evenimentul „O zi de şcoală: Costuleni la Costuleni”, dar asta mai rămâne de văzut.

Trebuie să fie neapărat o zi cu soare, să se urce cu toţii pe deal şi cei de acolo să-şi vadă comuna cum nu şi-au văzut-o niciodată, un pic mai de la Vest. Chiar nu e mare lucru să se facă asta.

DEŞTEPTAREA

„Nu suntem o turmă de animale închise în ţarc”

E ceasul victoriei pentru preşedintele Consiliului raional Ungheni, Ion Harea. Din 2007 încoace se chinuieşte, împreună cu ceilalţi reprezentanţi ai partidelor pro-europene, să scoată putreziciunea şi rugina de pe malul Prutului. A fost mai întâi o hotărâre a Consiliului Raional, cu privire la „facilitarea accesului cetăţenilor din Republica Moldova la Prut, prin lichidarea gardului de sârmă ghimpată”.

La acea vreme, Voronin s-a făcut foc şi pară, i-a ameninţat pe toţi cu puşcăria şi le-a zis că graniţa nu le aparţine. Nu era însă vorba de graniţă - care e bine-mersi pe Prut -, ci de acel gard al ruşinii, o întindere de 360 de kilometri de lemn şi de sârmă. Într-o primă fază, iniţiatorii proiectului au câştigat în instanţă, însă au pierdut runda următoare, după ce rotiţele sistemului controlat de comunişti s-au pus în mişcare.

Între timp, s-a schimbat aerul la Chişinău şi a venit un ordin de la noul premier Vlad Filat: „Purcedeţi la lucru fără tăieri de panglici! Important este ca procesul să fie dus la bun sfârşit în timp util”. Concret, şeful guvernului a cerut ca întregul gard să fie pus la pământ până la finalul lunii viitoare.

„Nu suntem o turmă de animale, închisă într-un ţarc. Şi apoi, ne mai interesează şi pe noi ce face lumea civilizată. Închişi aici, eram aşa de bine îndoctrinaţi că ajunsesem să credem că suntem cei mai buni. Foarte multă lume a pătimit din cauza sârmei ăsteia. (...) Lumea se uită la noi de peste gard, ce impresie poate să-şi facă? Zic: «Ăştia ori nu vor, ori aşa vor să trăiască». Însă noi n-am vrut să trăim aşa, şi-o s-o scoatem frumuşel”, explică acum Ion Harea. Lemnul va ajunge pe foc, sârma prin muzee. Harea îşi aminteşte că, la un moment dat, un ţăran a venit cu o altă idee: „Cu sârma ghimpată să fie învelită statuia lui Lenin. Când o să meargă la el, comuniştii o să-şi zgârâie frunţile şi minţile şi poate o să-şi mai revină la viaţă”.

„Foarte multă lume a pătimit din cauza sârmei ăsteia. Lumea se uită la noi de peste gard şi zice: «Ăştia aşa vor să trăiască». Însă noi n-am vrut să trăim aşa, şi-o să scoatem sârma frumuşel.” 

MISIUNE

Nepotul unui deportat întoarce istoria

Acum multă vreme, un tânăr traversa Prutul înot, de pe malul drept spre cel stâng. Căuta în Basarabia scăparea de cătănie şi nu-şi luase cu el decât un fluier. Avea să muncească apoi ca argat şi să înceapă de jos o avere frumoasă.

Când s-au înfiinţat colhozurile sovietice, a avea o mie de oi nu putea fi decât lucru necurat, aşa că omul a fost deportat în Siberia, unde a şi murit. Familia i-a rămas însă aici, aşa că nepotul său, maiorul Viorel Ionescu, spune această istorie din biroul său de şef al Direcţiei de Grăniceri Ungheni.

E omul care conduce operaţiunea de scoatere a sârmei ghimpate din zonă. „Termenul de finalizare e stabilit la sfârşitul lui martie. Dar depinde de vreme şi de altele”, spune el. E de părere că, în secolul al XXI-lea, lumea se apropie şi n-are nevoie de garduri primitive din sârmă ghimpată. În uniforma sa de maior, Viorel Ionescu gestionează ruperea de un trecut.

OBIŞNUINŢĂ

„Oamenii sunt crescuţi după gardul acesta”

Lemnul cade uşor: înfigi toporul în el, îl împingi, se aude o trosnitură înfundată şi, gata, e jos. Tai sârma cu nişte cleşti imenşi şi o strângi apoi în valuri mari. Mai greu e cu noroiul, fâşia din dreptul gardului e arată proaspăt, pare clei. Pe kilometri întregi, din lemnul vechi au rămas doar cioturi de două degete.

Oamenii se uită aiuriţi spre fundul curţii ce dă către Prut: gardul nu mai e, şi câinii se reped în toate părţile, nebuni de atâta libertate. Câţiva copii cu beţe lungi pe umăr - puştile lor cu baionetă - au pornit într-o expediţie cum nu s-a mai văzut în aceste locuri. Doi dintre ei urcă îmbujoraţi malul Prutului, chiar în faţa şefului Direcţiei de Grăniceri Ungheni. Pe moment îngheaţă de frică, dar le trece repejor. Maiorul Viorel Ionescu are să le zică doar: „Ce faceţi aici? Voiaţi să faceţi cumva vreo baie?”, aşa că puştanii fug şi chiuie de se aude în toată valea. Maiorul porneşte înainte netulburat, cu mâinile la spate.

„Oamenii sunt crescuţi după gardul acesta”, explică grănicerul. „Şi mai ales generaţia asta de acum, cei de vârsta mea sau încă mai tineri, cei care - atunci când s-au născut, aveau gardul. De-acum o să se deprindă: nu suntem la închisoare”.

Deocamdată, lumea de prin Ungheni e împărţită: cei din margine sunt mai degrabă împotrivă, pentru că de acum trebuie să-şi facă singuri gard. E însă o problemă trecătoare, se rezolvă cu nişte scânduri şi o mână de cuie. 

 TERMEN. Grănicerii trebuie să termine de dat jos gardul până la sfârşitul lunii viitoare

Presa rusa a dezinformat in ceeea ce priveste declaratia lui Mihai Ghimpu

O ştire, difuzată de mai multe agenţii si publicatii de presa de pe ambele maluri ale Prutului, care facea referire la un interviu dat de preşedintele Parlamentului de la Chisinau, Mihai Ghimpu, tot el preşedinte interimar al Republicii Moldova, ziarului moscovit „Komsomolskaia Pravda", a facut ca multi romani de pe ambele maluri ale Prutului sa se gandeasca ca, iata, si Ghimpu, ca si altii inaintea sa, a renuntat la unul din proiectele esentiale ale romanilor - reunirea. Conform ziarului rus, în interviu Mihai Ghimpu ar fi declarat ca : „Moldova nu se va uni cu România nicodată".

Deziluzia ar fi fost mare cu atat mai mult cu cat la Chisinau exista o anumita jena sau chiar frica fata de recunoasterea ilegalitatii unui act arbitrar, savarsit de doi criminali de razboi notorii, Hitler si Stalin, care a rupt o parte a poporului roman de Tara Mama. De acest lucru, de pronuntarea cuvantului „Reunire" sau chiar „Unire", le este teama chiar si celor care au pretentia ca pot fi liberi sa spuna adevarul. Iar acest lucru il stie si Moscova. Si atunci profita, intretinand confuzia.

Asa a facut si cu declaratia lui Ghimpu. A „adaptat-o" nevoilor sale geopolitice, dezinformand. Numai ca minciuna are picioare scurte. In Basarabia toate minciunile antiromanesti vor avea picioare din ce in ce mai scurte de aici incolo. Si acest lucru ar trebui sa-l stie toti cei care mai joaca la doua capete. Si sunt multi. Unii din ei colorati in democrati, liberali sau ambele, si europeni pe deasupra.

Cu totii ar trebui sa stie ca in cativa ani Bucurestiul va avea mult mai multe resurse si aliati pentru a indeplini obiectivele  nationale romanesti, decat va avea Moscova pentru a le distruge. Iar atunci vor conta cu adevarat doar cei care si-au ajutat neamul sa iasa din saracie si din incertitudine. Acum, repede. Nu peste 12, 15 sau 20 de ani! Pentru ca nu ne mai permiteam sa sacrificam sute de mii de tineri romani, rusi, gagauzi si ucrainieni in tranzitii interminabile. Iar solutia o stiu cu totii. Este una singura si este cea de care se tem cel mai mult cei care-i servesc pe rusi in Basarabia. Reunirea!

 

Contactat de radio Vocea Basarabiei, să precizeze dacă cele scrise de ziarul moscovit corespund adevarului, serviciul de presă al preşedinţiei de la Chisinau a precizat că ziarul „a interpretat eronat" afirmaţia dlui Ghimpu, acesta spunand in interviu că Alianţa pentru Integrare Europeană nu are drept obiectiv unirea cu România, ceea ce este cu totul altceva. Si are dreptate. Este evident ca unii din AIE joaca cu Moscova. Ramane de vazut ce viitor vor avea.

Romanian Global News

Mihai Ghimpu: "Republica Moldova nu se va uni niciodată cu România"

Republica Moldova nu se va uni niciodată cu România, a declarat miercuri şeful interimar al statului şi preşedinte al Parlamentului moldovean, Mihai Ghimpu, într-o discuţie cu cititorii unui cotidian moldovean, relatează agenţia rusă RIA Novosti, în pagina electronică.

"Atunci când vorbim despre limba română, nu înseamnă că Republica Moldova trebuie să se unească neapărat cu România. Este o cacealma. Nu va exista niciodată o fuziune cu România. Faptul că noi vorbim limba română nu înseamnă neapărat şi o unire cu această ţară", a spus Ghimpu pentru ediţia online a cotidianului Komsomolvskaia Pravda.

Anumite forţe politice din Republica Moldova susţin unirea cu România, sub pretextul asemănării etnice şi lingvistice între cele două naţiuni. Pe de altă parte, există, totodată, o opoziţie puternică faţă de ideile susceptibile să conducă la o pierdere a suveranităţii moldovene.

Moldova va beneficia de susţinere să devină membră UE

Comitetul de Cooperare Parlamentară Uniunea Europeană - Republica Moldova, a adoptat în unanimitate, astăzi, o Declaraţie în rezultatul celei dea 12-lea reuniuni, în care se arată că ţara noastră va beneficia de toată susţinerea pentru ca să devină membră a Uniunii Europene.

Copreşedintele Comitetului de Cooperare Parlamentară UE - Republica Moldova, Monica Macovei, a declarat că această Declaraţie este extrem de ambiţioasă pentru Republica Moldova, în sensul bun al cuvântului. „Este vorba de lansarea în 2010 a dialogului privind liberalizarea regimului de vize pentru accesul cetăţenilor Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi obţinerea libertăţii de mişcare a acestora în UE, cât mai curând posibil. Cred că la mijlocul anului va începe dialogul dintre UE şi Moldova în rezolvarea acestei probleme. Sunt ţări în Europa care au introdus paşapoarte biometrice şi alte chestiuni tehnice, iar la puţin timp au obţinut dreptul de a călători fără vize”, a spus europarlamentarul.
Citeste mai mult AICI

Presa rusa: Unirea Republicii Moldova cu Romania ar destabiliza Europa de Est

Intrarea in vigoare la data de 31 martie a acordului privind micul trafic de frontiera intre Romania si Republica Moldova este vazuta in presa rusa ca un prim pas in realizarea proiectului unionist, prilej de destabilizare a Europei de Est.

Potrivit cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta, citat de Agerpres, sarma ghimpata va fi inlaturata pe o distanta de 360 kilometri de frontiera, ceea ce le va permite locuitorilor din satele apropiate sa viziteze nestingherit Romania. In acelasi timp, cetatenii romani trec demult fara vize granita moldoveana.

Inainte, fostul presedinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin respingea o asemenea unire, afirmand ca realizarea proiectului unionist va afecta suveranitatea si integritatea republicii, aminteste ziarul rus, scrie Romania Libera.

Potrivit Nezavisimaia Gazeta, initiatorul unor asemenea pasi este presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. In acest sens, publicatia mentioneaza initiativele lui Ghimpu privind scoaterea din Constitutia tarii a sintagmei "limba moldoveneasca" si noile sale reforme administrativ-teritoriale prin care se doreste renuntarea la impartirea republicii pe "raioane" si revenirea la "vechea impartire, cea pe judete". De asemenea, se intentioneaza acordarea dreptului de vot nu de la 18, ci de la 16 ani.

Toate aceste initiative sunt contestate de Partidul Comunistilor din Republica Moldova (PCRM) care avertizeaza ca schimbarile constitutionale propuse ar duce la unirea Republicii Moldova cu Romania. "Daca in Constitutie va fi introdusa sintagma "limba romana", acesta va fi primul pas pe calea unirii Republicii Moldova cu Romania. Pentru unionistii din republica, acest gest simbolic este foarte important", a declarat deputatul comunist Mark Tkaciuk.

De altfel, aceasta este doar partea vizibila a integrarii Republicii Moldova in Romania, subliniaza cotidianul rus, amintind de decizia autoritatilor moldovene de a introduce in scoli si universitati cursul de "Istorie a Romanei", unde Moldova este denumita Basarabia si considerata parte integranta a teritoriului romanesc.

De asemenea, Romania a majorat de la 4.000 la 5.000 numarul de locuri pentru cetatenii moldoveni in institutiile de invatamant superior, 700 din care sunt fara plata. De curand, pentru cetatenii Republicii Moldova a fost implementata o procedura inlesnita de obtinere a cetateniei romane. Potrivit ziarului rus, "cotropirea" republicii de catre Bucuresti a continuat prin deschiderea a doua noi posturi de televiziune romanesti: Jurnal TV si Publika TV.

In schimb, politologul rus Zurab Todua considera ca va fi dificil sa se forteze realizarea acestui proiect al unificarii Romaniei cu Republica Moldova.

"In pofida impresionantelor sume investite de Romania de la inceputul anilor "90 ai secolului trecut, ideea unirii nu stapaneste masele largi, ci doar 15-20% din populatia republicii. Cea mai mare parte, inclusiv minoritatile nationale, respinge in mod categoric unirea, chiar si in 'ambalaj european'", a declarat Todua pentru ziarul rus.

Cotidianul rus rus reaminteste ca aproximativ 15% - 20% dintre moldoveni sustin proiectul unionist, care ar provoca nemultumiri in societate, in special in orasul Balti, in Gagauzia si in raionul Taraclia, informeaza si agentia moldoveana Unimedia.

"Daca vor fi formulate pretentii teritoriale fata de Republica Moldova si Ucraina, Romania va avea probleme la hotarul cu Ungaria (Transilvania) si Bulgaria (Dobrogea de Sud). In timp ce Romania lucreaza sa pregateasca opinia publica pentru proiectul unionist, Rusia urmareste in tacere evenimentele, care au loc", conchide Nezavisimaia Gazeta, citata de Newsin.

Voronin: Romania nu accepta ca exista statul Republica Moldova

Vladimir Voronin, ex-presedintele moldovean, a declarat joi ca Romania nu accepta ca exista statul Republica Moldova.

"Romania nu poate sa se resemneze ca a aparut statul Republica Moldova. Nu a semnat Tratatul de baza si Tratatul de frontiera. Relatiile dintre Moldova si Romania vor fi si mai rele. Rele au fost, dar mai rele vor fi", a declarat Voronin in cadrul unor discutii cu politologul Bogdan Tardea si cu specialisti din Rusia, despre problema amplasarii sistemului antiracheta in Romania, informeaza Jurnal.md.

Voronin a mai spus ca Romania nu este interesata de rezolvarea situatiei din Transnistria.

"Romanii urmaresc sa fie cat mai rau in Transnistria. Asta le da apa la moara lor. Ei nu-s interesati de reglementarea conflictului, deoarece nu au recunoscut niciodata partea stanga a Nistrului. Ei vor partea dreapta a Nistrului", a mai spus fostul presedinte moldovean.

România împrumută R. Moldova cu 100 de milioane de euro nerambursabili

România va acorda R. Moldova un sprijin financiar de 100 milioane de euro nerambursabili. Declaraţia aparţine preşedintelui român Traian Băsescu, care a precizat că este vorba despre un program derulabil în 4 ani, iar banii for fi alocaţi în 4 tranşe anuale, câte 25 milioane euro. "Banii sunt destinaţi proiectelor pentru educaţie, modernizarea şcolilor, dar şi pentru proiecte de infrastructură locală".

Preşedintele român a precizat că finanţarea se va face în baza unui acord care urmează să fie negociat în zilele următoare şi care va respecta standardele europene.

UNIMEDIA aminteşte că R. Moldova va mai primi 262 milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internaţional şi 150 milioane dolari din partea Federaţiei Ruse.

Momente unice la Chisinau - Imaginile vorbesc

Traian Basescu: Baie de multime la Chisinau


Traian Basescu: Depunere de coroane la statuia lui Stefan cel Mare






Flori şi lacrimi în memoria lui Grigore Vieru

Băsescu, baie de mulţime la Chişinău

Basarabenii au scandat "Băsescu" şi "Unire"

Peste 1000 de moldoveni l-au aşteptat pe şeful statului român în centrul Chişinăului. Preşedintele României, însoţit de delegaţia română şi cea moldovenească, a depus flori la monumentul lui Ştefan cel Mare, după care a mers în mulţime.

Unirea Basarabiei cu România ar putea declanşa un război civil

Ideea unirii Moldovei cu România poate avea consecinţe foarte serioase, inclusiv declanşarea unui război civil în Moldova, care ar implica mai multe forţe din exterior, susţine preşedintele Congresului comunităţilor ruse din Moldova, preşedintele mişcării social-politice 'Ravnopravie' Valeri Klimenko, care comentează astfel declaraţiile fostului premier moldovean Mircea Druc despre o posibilă unire a Moldovei cu România, publicate într-un articol din presa rusă.

'Unirea României cu Moldova este posibilă doar în rezultatul unui război civil', a declarat Klimenko agenţiei de ştiri Omega, specificând că în cazul realizării ideilor unioniste, în Moldova va apărea 'un număr impunător de oameni care se vor opune acestui lucru şi care vor fi gata inclusiv să apere statalitatea Moldovei cu arma în mână'.

Klimenko consideră că în cazul unei confruntări civile, în conflict va fi implicată nu doar Federaţia Rusă, care 'va onora angajamentele luate în privinţa apărării cetăţenilor săi de peste hotare', dar şi alte state prezente în Moldova prin intermediul etniilor minoritare din această ţară. 'Sunt mai mult decât sigur că în cazul unei confruntări civile, care ar fi provocată de dorinţele unora de a alipi Moldova la România, în acest proces s-ar fi implica şi Ucraina, şi Bulgaria, şi Turcia. Şi atunci, va fi foarte grav', a subliniat politicianul moldovean.

Exprimându-şi disponibilitatea de a susţine pretenţiile legale ale Rusiei legate de Crimeea în schimbul returnării Moldovei României, Bucureştiul propune, practic, revizuirea rezultatelor celui de-al doilea război mondial, care au fost acceptate de întreaga comunitate mondială, a mai spus el.

'Druc nu va obţine nimic, şi România inclusiv, pentru că Druc nu înţelege cel mai important lucru, probabil a învăţat foarte prost la şcoală, mai ales la istorie şi este absolut analfabet din punct de vedere al dreptului internaţional', spune Kilimenko. 'Problema este că Crimeea şi Basarabia sunt situaţii absolut diferite', explică el, adăugând că 'Crimeea este rezultatul unei decizii voluntariste a unei persoane, care pe atunci conducea Uniunea Sovietică - Nikita Hruşciov', iar 'împărţirea teritoriului în Basarabia este rezultatul celui de-al doilea război mondial'.

Potrivit lui Klimenko, 'modificarea rezultatelor războiului mondial însemnă modificarea condamnărilor în procesul de la Nürnberg, schimbarea întregii baze legislative, care a fost ridicată după război'. 'Dacă Druc consideră că astăzi este posibilă modificarea acestei rânduieli, atunci ia asupra sa prea multe', a accentuat Klimenko, concluzionând că 'a vorbi astăzi despre această schimbare echivalentă sau despre premize juridice egale este o adevărată prostie, asta nu ar însemna altceva decât necunoaşterea de către Druc a bazelor istorice şi ale dreptului'.

Ex-premierul Moldovei Mircea Druc a declarat în cadrul unui interviu pentru publicaţia rusească 'Komsomolskaia Pravda', că 'în România există forţe politice care ar putea susţine intenţiile legale ale ruşilor de a-şi întoarce Crimeea în schimbul recunoaşterii de către Rusia a divizării ilegale a României în anul 1940 în Moldova şi România'.

Potrivit Omega, fostul premier moldovean, care trăieşte actualmente în România şi a fost deputat în Senatul României, a remarcat de asemenea că 'pentru Rusia, România este un inamic subiectiv şi un partener obiectiv'. Druc a concretizat în context că, ignorând România, Rusia nu poate accede pe piaţa europeană cu producţia sa petrolieră. Potrivit lui Druc, deşi au fost rataţi 20 de ani care au urmat după 'perestroika', 'unirea (Moldovei cu România - n.n.) va avea loc'. 'În următorii ani acest lucru se va întâmpla. Este inevitabil', a conchis fostul premier al Moldovei Mircea Druc, citat de Omega.

preluat din Adevarul.ro

Realegerea lui Basescu inseamna ca Romania se va uni cu Basarabia

Strategul rus Stanislav Belkovski crede ca odata cu realegerea lui Traian Basescu s-a deschis calea catre unirea Romaniei cu Republica Moldova.

Belkovski, care lucreaza la Institutul de Studii Strategice de la Moscova, il considera pe Traian Basescu "omul politic al anului", deoarece a reusit sa faca "imposibilul", invingandu-l pe Mircea Geoana, considerat un adversar de temut.

"Vreau sa-l felicit pe Traian Basescu, presedintele Romaniei. Politicianul care, in anul 2009, a reusit impsobilul - a castigat alegerile prezidentiale in fata unui adversar foarte puternic, Mircea Geoana. Trebuie sa adaugam ca unirea Romaniei cu Republica Moldova intr-o perspectiva previzibila este posibila. Insasi realegerea lui Basescu a confirmat ca unirea poporului roman in limitele aceluiasi stat corespunde vointei istoriei, acelor uriase forte tainice, care misca istoria inainte.

Cand aceasta vointa se va implini, Republica Moldoveneasca Transnistreana va fi recunoscuta ca stat si ca subiect de drept international. De aceea victoria lui Basescu este impotriva tuturor. Traian Basescu si-a dobandit dreptul de a fi desemnat omul anului 2009 in politica din sudul Europei", sustine Stanislav Belkovski, conform Gardianul.

Belkovski indeamna la realizarea unirii pentru ca si Transnistria sa scape de toate problemele sale politice. La prima vedere, un asemenea pas ar putea avea loc in urma unui compromis politic intre Bucuresti, Chisinau si Moscova, pas ce are drept urmare faptul ca Transnistria ar deveni independenta.

Este clar insa ca Rusia accepta reunificarea romanilor daca Bucurestiul admite ramanerea Transnistriei sub controlul Moscovei. Daca la Bruxelles orice aranjament, aprobat de Moscova, ar fi salutat ca pe-o usurare, nu toti politicienii de la Chisinau ar accepta jocul in doi, cu toate ca stiu ca Rusia nu va pleca niciodata de pe Nistru.

In afara tuturor acestor presupuneri, cert este ca Traian Basescu si-a amanat vizita la Chisinau pentru luna februarie. Opiniile lui Belkovski seamana izbitor cu parerile lui Mihail Gusman de la ITAR TASS, care reaminteste ca "politica lui Putin vede totul in alb si negru, dar negrul predomina: Basescu este un dusman, Ghimpu e dusman, Iuscenko e dusman, Timosenko e dusman, Saakasvili e dusman, chiar si Lukasenko este un dusman. Iubitorii independentei obtinute cu tancurile rusesti nu recunosc nimic. Ce ne asteapa pe noi? Ce asteapta Moldova? Divizarea, eliberea voroniniana, ocupatia sau un vesnic protectorat al Rusiei?".
Sursa: Ziare.com

Analist rus: Moldova va intra in UE doar prin unirea cu Romania

Moldova poate deveni membru UE doar prin filiera Romaniei si dupa unirea cu Romania, considera analistul politic rus, Stanislav Belkovsky .

Intr-un interviu acordat pentru radio Europa Libera, Belkovsky spune ca Rusia si-a pierdut din influenta pe care o avea asupra acestei regiuni si a celei transnistrene in urma cu cativa ani, informeaza Unimedia.

"Eu nu consider ca Moscova poate exercita o influenta serioasa asupra alegerii presedintelui Moldovei. Dupa experienta de sustinerea sau blamare a lui Vladimir Voronin in campaniile precedente care nu intotdeauna au avut rezultate previzibile, nu-mi imaginez cu ce anume l-ar putea ajuta Moscova pe Marian Lupu ca sa fie ales", mai opineaza expertul rus.

Belkovsky a explicat ca el nu sustine ca Moldova va intra curand in componenta Romaniei: "Eu am spus ca evenimentele din aprilie au facut ireversibil acest proces. Eu cred ca Moldova nu are cum sa intre in Uniunea Europeana de sine statator. Prin urmare Moldova poate deveni membru al Uniunii Europene doar prin filiera Romaniei si dupa unirea cu Romania".

"Actualmente exista doua state romanesti - Romania si Moldova. Si eu pornesc de la premiza ca unirea lor era si ramane logica. La fel cum logica a fost unirea celor doua state germane in urma cu doua decenii, chiar daca s-a produs in alte conditii istorice. Dar sunt convins ca o extindere formala a UE in urmatorul deceniu nu se va produce", a mai precizat acesta.