DW : Dan Dungaciu „Moldova trebuie să aibă un destin european separat, nu la pachet”

O Misiune a Uniunii Europene evaluează, începând de luni, timp de trei zile, performanţele înregistrate de Republica Moldova în domeniul liberalizării regimului de vize cu UE. 

Experţii europeni vor analiza situaţia pe segmentele asigurarea ordinii publice şi securitate, precum şi rezultatele dialogului referitor la regimul de vize purtat de autorităţile moldovene cu statele membre.

Corespondentul nostru din Chişinău, Vitalie Călugăreanu, a discutat despre şansele europene ale Republicii Moldova cu consilierul preşedintelui moldovean pe probleme de integrare europeană, Dan Dungaciu.

Sociologul român Dan Dungaciu a devenit consilier al preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, în iulie anul curent, după ce şi-a luat cetăţenie moldovenească. El susţine că la finalul negocierilor privind liberalizarea regimului de vize Moldova trebuie să poată demonstra că este un stat pe care Uniunea Europeană se poate baza la marginea frontierei:

Dan Dungaciu: „Chestiunea cu vizele nu e o treabă uşoară şi are două aspecte. Unul este aspectul strict tehnic, care nu trebuie în nici un caz neglijat, iar al doilea este aspectul de imagine. Tema emigraţiei, tema străinilor în UE devine tot mai importantă politic. Şi atunci orice acord de genul acesta, inclusiv facilitarea regimului de vize, presupune un OK politic din partea fiecărui stat membru al UE. În momentul în care Republica Moldova este percepută ca un soi de „ameninţare” pentru UE, iar asta s-a sugerat în anumite ziare din UE, chiar într-un prestigios „Le Figaro” – în momentul acela apare riscul ca politicienii să nu fie de acord cu un asemenea consimţământ, pentru că cetăţenii lor i-ar putea sancţiona politic. De aceea, Republica Moldova trebuie să fie atentă cu siguranţă şi la aspectele tehnice, dar şi la aspectele de imagine. Instituţiile trebuie să funcţioneze şi să garanteze partenerilor occidentali că Republica Moldova va putea fi un stat pe care UE se poate baza la marginea frontierei. Ulterior vine discursul politic. Republica Moldova are nevoie de prieteni în UE, are nevoie de voci care să spună permanent: „Republica Moldova este un stat european!”. Moldova are nevoie de voci politice care să indice faptul că Republica Moldova nu trebuie amestecată în nici un pachet, că Republica Moldova trebuie să aubă un destin separat de al unor state care sunt mult mai departe de UE. Acesta este aspectul politic. Şi la acest aspect politic, în acelaşi timp cu aspectul tehnic, Chişinăul trebuie să lucreze. Senzaţia mea este că în ultima perioadă s-au făcut lucruri foarte bune.

Vitalie Călugăreanu: - Au venit foarte mulţi bani în Republica Moldova şi ni s-au promis foarte mulţi bani pentru anii următori, pentru dezvoltarea Moldovei. Ce interes au partenerii noştri externi să finanţeze atât de mult Moldova acum?

Dan Dungaciu: - Faptul că au venit bani e un lucru foarte bun, pentru că banii centrali creează şi obligaţii, dar creează şi un tip de disponibilitate. Adică atunci când primeşti nişte bani din Occident cam ştii ce ai de făcut cu ei şi ştii că cineva te şi supraveghează. Faţeta pozitivă este că Republica Moldova este în „cărţile europene”. Faţeta negativă este că ea poate să nu rămână obligatoriu în aceste cărţi. Acum nu se mai întâmplă aşa cum se întâmpla în vremea guvernării Voronin – indiferent ce se spunea, cetăţenii Republicii Moldova aveau senzaţia că Republica Moldova se află pe drumul integrării europene. Populaţia a trăit în această confuzie. Astăzi lucrurile se schimbă şi am senzaţia că Bruxelles-ul nu va mai avea atâta răbdare cu Republica Moldova. Eu cred că dacă se va schimba..., fac o paranteză şi spun că nu e întâmplător că alianţa acum la guvernare se numeşte „pentru integrare europeană” şi ea a primit fonduri foarte multe – pentru că Bruxelles-ul şi-a dat seama după 2009 că are la Chişinău într-adevăr un partener credibil. Dar eu mă întreb: dacă această alianţă nu va mai fi pe scena guvernării, care va fi senzaţia la Bruxelles? Ar fi o mare lovitură şi încă o dată spun, mă îndoiesc că politicienii de la Bruxelles vor avea încă o dată răbdare. Acum, Republica Moldova are un context favorabil. Acest context favorabil nu şi l-a creat ea neapărat. O parte a contextului favorabil l-a creat ea schimbând puterea după 2009, a doua parte a contextului nu l-a creat ea şi contextul se numeşte „cvasi-eşecul ucrainean”. Uniunea Europeană, care s-a trezit la frontierele sale cu o Ucraină care a intrat în derivă, cu o Republică Moldovă care e singura practic care mai menţine apăsat, răspicat discursul european pe agendă... UE este într-un fel obligată să ia Republica Moldova în braţe, dar nu cred că i-ar cădea foarte bine ca şi Moldova să intre pe scenariul ucrainean.

Vitalie Călugăreanu: - Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a anunţat că liderii Alianţei pentru Integrare Europeană vor semna un protocol de neagresiune în campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din noiembrie şi care, de asemenea, va interzice o alianţă post-electorală cu Partidul Comuniştilor....

Dan Dungaciu: - Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) încă mai este necesară Republicii Moldova. Fără această alianţă cu siguranţă că Republica Moldova va avea mult de furcă în a convinge Bruxelles-ul sau a cere Bruxelles-ului încă o şansă. În al doilea rând cred că percepţia pe care cetăţenii Republicii Moldova trebuie să o aibă este a unei forţe politice, chiar aşa diversă cum este ea acum, dar capabilă să le reprezinte interesele. În acest sens, un tip de relaţionare între membrii Alianţei s-ar cuveni făcut. Pentru că este un semn pe care îl transmiţi electoratului că lucrurile merg mai departe. Adică e vorba de un tip de formalizare care să arate electoratului că există acea unitate, dar este păstrată şi acea diversitate. Acesta ar fi un semnal transmis electoratului că, totuşi, Alianţa îşi menţine definiţia ei constitutivă: Alianţa s-a constituit nu neapărat ca fiind anticomunistă, dar oricum necomunistă. Deci o integrare europeană pe partea pozitivă şi pe cealaltă parte un vector foarte clar necomunist, ca să nu spun anticomunist. Dacă îi dăm electoratului aceste două mesaje s-ar putea ca nivelul de încredere în AIE să nu scadă, ci chiar să crească. Teoretic, capacitatea de creştere a AIE, oricât de paradoxal ar suna, este mai mare decât capacitatea de creştere a Partidului Comuniştilor în acest moment. Dar depinde de înţelepciunea liderilor Alianţei pentru Integrare Europeană.

Vitalie Călugăreanu: - Cum s-a întâmplat că în sondaje am avut 73% disponibilitate pentru alegerea directă a şefului statului, iar referendumul din 5 septembrie, care urma să consfinţească acest deziderat, a eşuat?

Dan Dungaciu: - Realmente şi mie mi se pare că s-a mers prea departe! Dacă dai filmul înapoi, în Republica Moldova de obicei, la întrebările legate de dezirabilitate populaţia e foarte generoasă şi răspunde „DA!”. Deci dacă o întrebi despre participare trebuie să faci o marjă de ponderare cam de 20%. Sociologii cu experienţă din Republica Moldova ar fi trebuit să ştie aceste lucruri şi în momentul în care au făcut publice aceste rezultate, trebuiau să facă aceste precizări. Nu te poţi juca! Cine a făcut asta şi a aruncat pe piaţă un 70% disponibilitate de vot – a anesteziat într-un fel electoratul AIE. Aici ar trebui să fie o discuţie mai serioasă şi oamenii aceştia, într-un fel, ar trebui nu neapărat apucaţi de guler, dar întrebaţi un pic mai apăsat ce s-a întâmplat de fapt?

Autor: Vitalie Călugăreanu, Sursa: Deutsche Welle Chişinău