Se afișează postările cu eticheta Uniunea Europeana. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Uniunea Europeana. Afișați toate postările

vineri, 27 iunie 2014

"Moldova revine acasa, in Europa!" Zi istorica pentru Chisinau




Premierul Republicii Moldova, Iurie Leanca, a subliniat in discursul tinut la Bruxelles cu prilejul semnarii acordului de asociere la UE, ca integrarea europeana va face tara sa mai puternica si ca astfel ea se va intoarce "acasa, in Europa".

Premierul moldovean a vorbit mai intai in limba franceza, subliniind inca de la inceput ca este o zi istorica, foarte importanta pentru viitorul Republicii Moldova, care "a facut o alegere, inca din 2009, iar aceasta alegere este definitiva", informeazaUnimedia.

"Este vorba despre integrarea europeana, iar aceasta alegere ne obliga. Ne da forta de a merge inainte! De-a lungul acestui parcurs strategic nu avem dreptul sa facem nici compromisuri, nici sa ezitam pentru a indeplini un obiectiv primordial, acela de a deveni membru cu drepturi depline in marea familie a Uniunii Europene", a mai declarat Iurie Leanca.

Acesta s-a aratat hotarat in ceea ce priveste reformarea si modernizarea Republicii Moldova si a multumit pentru sprijinul oferit tarii sale pana acum, sprijin care va fi necesar si de acum inainte, pana la incheierea procesului.

Limba romana, limba Republicii Moldova

"Voi continua acest discurs intr-o alta limba oficiala a Uniunii Europene, limba romana, care este si limba tarii mele", si-a incheiat premierul moldovean prima parte a discursului, tinuta in franceza.


Citeste continuarea pe Ziare.com

duminică, 18 noiembrie 2012

Uniunea Europeană transmite mesaje încurajatoare pentru Republica Moldova


Şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Schuebel, a declarat că „obținerea, până la finele anului 2013, a regimului liberalizat de vize cu UE este dificilă, dar nu imposibilă”.
Mai mult, el şi-a revizuit o declaraţie pesimistă mai veche referitoare la şansele de aderare a Moldovei la UE. Miercuri, ambasadorul european a apreciat că „Moldova are șanse reale de aderare la UE. (…) Acum câțiva ani, când am venit în Moldova nu eram sigur. Acum cred sincer în aceasta și vreau să vă spun că şi alții cred la fel. Doar astfel ar putea fi explicat mesajul foarte clar şi optimist din ultimul discurs despre Moldova ţinut de Comisarul pentru extindere și politica europeană de vecinătate, Štefan Füle”, a menţionat Dirk Schuebel. În cadrul forului UE - Moldova, care a avut loc recent la Berlin, Štefan Füle a insistat că “răspunsul UE la reformele întreprinse de Republica Moldova trebuie să fie unul adecvat, pe măsura eforturilor depuse, şi anume, acordarea unei perspective clare de aderare la UE”.
 
UE vrea o ţară stabilă

Potrivit lui Schuebel, în perioada imediat următoare, "UE va continua să susţină Republica Moldova în realizarea reformelor începute”. O dovadă în acest sens este şi ajutorul financiar în valoare de 122 milioane de euro pe care UE îl va acorda Moldovei în 2013 pentru a continua reformele începute în domeniul justiţiei şi dezvoltării rurale. Ambasadorul UE a menţionat că după alegerea şefului statului, situaţia în Moldova s-a stabilizat şi a apreciat faptul că recent au fost numiţi şefii Serviciului de Informaţii şi Securitate, ai Centrului Naţional Anticorupţie şi ai Comisiei Naţionale pentru Integritate. „Susţinerea de care se bucură acum Moldova în procesul de apropiere de UE nu a fost niciodată atât de mare. Trebuie să folosim această şansă, care poate fi unică", a accentuat ambasadorul UE la Chişinău.

El a făcut declaraţiile cu două săptămâni înainte de vizita la Chişinău a preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, care va fi însoţit de unul dintre cei mai înflăcăraţi prieteni europeni ai Moldovei - Comisarul pentru extindere și politica europeană de vecinătate, Štefan Füle. Ca şi în cadrul recentei vizite la Chişinău a cancelarului german, Angela Merkel, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso va ţine un discurs public, cel mai probabil în Parlamentul Republicii Moldova, iar analiştii politici se aşteaptă ca înaltul oficial european să facă referire la articolul 49 al Tratatului UE, care se referă la obţinerea calităţii de membru al Uniunii. Mai multe, pe Deutsche Welle
 

vineri, 30 septembrie 2011

Deutsche Welle: Moldova face un pas imens spre Uniunea Europeana

Moldova a venit cu temele facute la summit-ul Parteneriatului Estic de la Varsovia si a cerut sa fie tratata diferentiat in cadrul UE. Mai exact, Chisinaul vrea un regim comercial liberalizat cu UE si abolirea regimului de vize pentru cetatenii moldoveni.

Diplomatia moldoveneasca a obtinut excluderea din proiectul declaratiei finale a reuniunii a prevederii traditionale despre oferirea unei perspective europene indepartate pentru Moldova, scrie Deutsche Welle.

24 de sefi de state din UE participa la summit-ul Parteneriatului Estic de la Varsovia. Parteneriatul Estic este un acord de asociere incheiat de Bruxelles, in 2009, cu Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Ucraina si Belarus, prin care se urmareste apropierea acestor tari de UE.

Citeste mai mult despre Moldova face un pas imens spre Uniunea Europeana pe Deutsche Welle.

luni, 27 iunie 2011

Marian Lupu ii cere socoteala lui Basescu

Presedintele interimar din Republica Moldova, Marian Lupu, si-a exprimat intentia de a-i telefona presedintelui roman, Traian Basescu, si de a-i convoca pe ambasadorii UE in Republica Moldova, pentru a afla despre ce mandat a vorbit Vlad Filat atunci cand s-a intors de la Bruxelles.

"Voi convoca o sedinta cu toti ambasadorii statelor membre UE, cu seful delegatiei UE, al Comisiei UE la Chisinau pentru a solicita anumite raspunsuri la intrebarile pe care le avem", a declarat Marian Lupu in cadrul unei emisiuni TV, citat de Jurnal de Chisinau.

"Ceea ce face domnul prim-ministru inseamna mandat de peste hotare. Urmeaza intrebarea a cui este blagoslovenia si al cui este mandatul pentru asemenea actiuni?" se intreaba liderul democratilor.

Marian Lupu a spus ca-l va intreba si pe presedintele Romaniei, Traian Basescu, despre ce a discutat cu Vlad Filat. "Sa stiti ca voi da telefon ca sa vorbesc cu domnul presedinte Basescu sa vad ce s-a discutat si sa discutam situatia creata aici la Chisinau", a spus Lupu.

"Conflictul initiat de catre PLDM nu-mi pare unul intamplator. Se face tocmai in preajma primelor sedinte ale consiliilor raionale. Situatia va fi una foarte clara dupa sedinta. Am invitat colegii mei la sedinta, dar nu am certitudinea ca vor veni", a mai spus Lupu, anuntand convocarea iminenta a consiliului AIE.

Vlad Filat a declarat, vineri, ca prim-vicepresedintele PD, Vlad Plahotniuc, ar manevra din umbra "multe lucruri urate care se intampla in tara". Premierul a facut aceste declaratii in cadrul unui briefing in care a vorbit despre vizita pe care a intreprins-o joi la Bruxelles. Tot saptamana trecuta, Filat s-a intalnit cu Traian Basescu.

Competitie intre premier (PLDM) si presedintele interimar (PD)

Luptele interne din alianta de guvernare din Moldova au atins punctul critic dupa ce Filat l-a numit pe Plahotniuc "papusarul" scenei politice moldovene, care a "iesit prea mult in fata". Filat si Lupu, doi lideri importanti ai aliantei de guvernare, AIE, sunt inclestati, zilele acestea, intr-o lupta pentru reforma justitiei.

Profitand de plecarea lui Filat la Bruxelles, Lupu a semnat un decret cu privire la infiintarea unui consiliu pentru reformarea organelor de drept si a justitiei, organ despre crearea caruia la Guvern se discuta de mai mult timp. Unul dintre conducatorii noului organism este chiar controversatul politician Vladimir Plahotniuc.

Membri ai consiliului lui Lupu mai sunt presedintele Curtii Supreme de Justitie, Ion Muruianu, acuzat de degradarea situatiei din sistemul judecatoresc, si deputatul PD Alexandru Stoianoglo, care a votat anul trecut impotriva lichidarii judecatoriilor economice.

Din cei 30 de membri ai consiliului, cinci sunt deputati, dintre care doi de la PCRM (Maria Postoico si Sergiu Sarbu), doi de la PD (Aurel Baiesu si Alexandru Stoianoglo) si un deputat PL (Victor Popa). Deputati PLDM nu fac parte din componenta consiliului.

PLDM este reprezentat in aceasta structura de ministrul Justitiei, Oleg Efrim, si ministrul de Interne, Alexei Roibu. Ambii insa au aflat din presa ca au fost inclusi in componenta consiliului.

Decretul lui Lupu l-a surprins neplacut pe Filat, facandu-l initial sa declare ca in spatele acestei initiative sta acelasi "papusar" din PD. Ulterior, a decis sa renunte la initiativa guvernamentala de a crea acelasi consiliu, pentru a evita un nou "show dezgustator" in alianta.

Potrivit analistilor moldoveni, noul razboi dintre PLDM si PD pentru intaietate in promovarea reformelor in justitie nu este altceva decat o lupta intre cei care vor sa taie tentaculele controlului asupra justitiei si cei care vor sa pastreze acest control. Vicepresedintele Consiliului Baroului Avocatilor, Ion Paduraru, crede ca Marian Lupu si cei care stau in spatele lui sunt interesati sa pastreze controlul asupra justitiei. 
Sursa: Ziare.com

vineri, 31 decembrie 2010

Presedintele PE: E o zi buna pentru poporul moldovean si pentru UE

Presedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, care l-a felicitat joi, intr-o convorbire telefonica, pe premierul Vlad Filat pentru reinnoirea Aliantei pentru Integrare Europeana, declara intr-un comunicat ca "este o zi buna pentru poporul Moldovei si pentru Uniunea Europeana".

"Salut acest mult asteptat acord al fortelor politice din Moldova. Aceasta este preconditia de care era atat de multa nevoie pentru stabilitatea politica a tarii si continuitatea importantelor reforme democratice", spune presedintele Parlamentului European, care adauga: "Este o zi buna pentru poporul Moldovei si pentru Uniunea Europeana".

Jerzy Buzek aminteste ca in decembrie a fost in vizita oficiala in Moldova si i-a incurajat pe toti liderii politici sa conlucreze si sa depuna eforturi pentru a da poporului din Moldova perspectiva unui viitor luminos. "Astazi, ei o facut un pas foarte important pe acest drum. Le doresc noroc tuturor celor trei parteneri de coalitie in numeroasele provocari importante care ii asteapta", spune Jerzy Buzek, aratand ca o prima provocare va fi rezolvarea blocajului constitutional si alegerea presedintelui republicii. continuare ...

duminică, 19 decembrie 2010

Republica Moldova: Un nou miting in favoarea refacerii aliantei pro-europene

Membrii forumului Pro-Europa au organizat duminica un nou miting, la Chisinau, in care au pledat pentru refacerea Aliantei pentru Integrare Europeana si continuarea guvernarii pro-europene.
"Apelul nostru nu este doar pentru PD, dar pentru toate formatiunile democratice, care au acces in Parlament. Facem apel in special catre dl Lupu si Partidul Democrat sa nu mai cocheteze cu Partidul Comunistilor si sa declare in public ca va face o alianta democratica", a declarat presedintele forumului, Val Butnaru, informeaza Unimedia.

Participantii au spus ca nu isi doresc ca Republica Moldova sa mai fie "o gubernie ruseasca".

La sfarsitul mitingului organizatorii au indemnat oamenii sa participe peste o saptamana, pe 26 decembrie, la o Mare Adunare Nationala.

Partidul Democrat, aflat in negocieri pentru a intra la guvernare si cu proeuropenii, si cu comunistii, a declarat ca nu se va lasa influentat de presiunile care se fac prin "diferite metode".

PD a anuntat ca intrerupe temporar discutiile cu PCRM, in timp ce o noua runda de discutii cu actualii parteneri de guvernare - PLDM si PL - ar putea avea loc chiar luni. Ziare.com

duminică, 17 octombrie 2010

Opinii: Republica Moldova intre est si vest

Dupa ce, in data de 28 septembrie 2010, presedintele intermiar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului, alegerile anticipate au devenit o certitudine.

La data de 28 noiembrie, cetatenii moldoveni vor merge la urne pentru a-si alege noua conducere statala sperand intr-o limpezire a situatiei politice din tara, situatie care, de mai bine de un an se scalda in apele tulburi ale imposibilitatii alegerii presedintelui de stat.

Pericolul iminent in Republica Moldova il reprezinta posibilitatea revenirii la putere a partidului comunist condus de Vladimir Voronin, partid ce are in continuare o puternica sustinere electorala. Daca "revolutia twitter", care a zgudit tara in aprilie 2009, a facut ca balanta puterii sa se incline, la acel moment, catre partidele de opozitei, in clipa de fata este cunoscut turul de forta pe care Vladimir Voronin l-a efectuat in diferite zone ale tarii in sprijinul partidului care il reprezinta.

Liderul, cu puternice afinitati spre Kremlin, este in momentul de fata un adversar de temut, tinand cont si de ultimele disensiuni aparute intre membrii Aliantei pentru Integrare Europeana, alianta ce sa afla in momentul de fata la putere.

Mhiai Ghimpu, Vlad Filat, Marian Lupu si Serafim Urechean, liderii politici ai celor patru partide membre AIE, au ajuns sa se sicaneze reciproc, creand astfel un culoar favorabil partidului comunist, chiar daca Mihai Ghimpu sustine ca "nu este o cearta, este expunerea unor puncte de vedere".

"Dupa 28 noiembrie, noi ne vom intalni si ne vom aseza din noua la masa. Nimeni nu poate duce la bun sfarsit programul pe care ni le-am asumat noi, toti patru", a precizat presedintele interimar al Republicii Moldova, citat de unimedia.md.

Ramane de vazut care va fi, pana la urma, rezultatul acestor tensiuni de natura politica si cat de mult vor conta ele in deciderea rezultatului alegerilor din noiembrie. Cert este ca, atat Marea Britanie, cat si Germania sustin continuarea drumului de integrare europeana al Republicii Moldova, drum ce pare mult mai aproape de ideologia politica a actualei coalitii de guvernare. Sursa: Ziare.com

duminică, 19 septembrie 2010

DW : Dan Dungaciu „Moldova trebuie să aibă un destin european separat, nu la pachet”

O Misiune a Uniunii Europene evaluează, începând de luni, timp de trei zile, performanţele înregistrate de Republica Moldova în domeniul liberalizării regimului de vize cu UE. 

Experţii europeni vor analiza situaţia pe segmentele asigurarea ordinii publice şi securitate, precum şi rezultatele dialogului referitor la regimul de vize purtat de autorităţile moldovene cu statele membre.

Corespondentul nostru din Chişinău, Vitalie Călugăreanu, a discutat despre şansele europene ale Republicii Moldova cu consilierul preşedintelui moldovean pe probleme de integrare europeană, Dan Dungaciu.

Sociologul român Dan Dungaciu a devenit consilier al preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, în iulie anul curent, după ce şi-a luat cetăţenie moldovenească. El susţine că la finalul negocierilor privind liberalizarea regimului de vize Moldova trebuie să poată demonstra că este un stat pe care Uniunea Europeană se poate baza la marginea frontierei:

Dan Dungaciu: „Chestiunea cu vizele nu e o treabă uşoară şi are două aspecte. Unul este aspectul strict tehnic, care nu trebuie în nici un caz neglijat, iar al doilea este aspectul de imagine. Tema emigraţiei, tema străinilor în UE devine tot mai importantă politic. Şi atunci orice acord de genul acesta, inclusiv facilitarea regimului de vize, presupune un OK politic din partea fiecărui stat membru al UE. În momentul în care Republica Moldova este percepută ca un soi de „ameninţare” pentru UE, iar asta s-a sugerat în anumite ziare din UE, chiar într-un prestigios „Le Figaro” – în momentul acela apare riscul ca politicienii să nu fie de acord cu un asemenea consimţământ, pentru că cetăţenii lor i-ar putea sancţiona politic. De aceea, Republica Moldova trebuie să fie atentă cu siguranţă şi la aspectele tehnice, dar şi la aspectele de imagine. Instituţiile trebuie să funcţioneze şi să garanteze partenerilor occidentali că Republica Moldova va putea fi un stat pe care UE se poate baza la marginea frontierei. Ulterior vine discursul politic. Republica Moldova are nevoie de prieteni în UE, are nevoie de voci care să spună permanent: „Republica Moldova este un stat european!”. Moldova are nevoie de voci politice care să indice faptul că Republica Moldova nu trebuie amestecată în nici un pachet, că Republica Moldova trebuie să aubă un destin separat de al unor state care sunt mult mai departe de UE. Acesta este aspectul politic. Şi la acest aspect politic, în acelaşi timp cu aspectul tehnic, Chişinăul trebuie să lucreze. Senzaţia mea este că în ultima perioadă s-au făcut lucruri foarte bune.

Vitalie Călugăreanu: - Au venit foarte mulţi bani în Republica Moldova şi ni s-au promis foarte mulţi bani pentru anii următori, pentru dezvoltarea Moldovei. Ce interes au partenerii noştri externi să finanţeze atât de mult Moldova acum?

Dan Dungaciu: - Faptul că au venit bani e un lucru foarte bun, pentru că banii centrali creează şi obligaţii, dar creează şi un tip de disponibilitate. Adică atunci când primeşti nişte bani din Occident cam ştii ce ai de făcut cu ei şi ştii că cineva te şi supraveghează. Faţeta pozitivă este că Republica Moldova este în „cărţile europene”. Faţeta negativă este că ea poate să nu rămână obligatoriu în aceste cărţi. Acum nu se mai întâmplă aşa cum se întâmpla în vremea guvernării Voronin – indiferent ce se spunea, cetăţenii Republicii Moldova aveau senzaţia că Republica Moldova se află pe drumul integrării europene. Populaţia a trăit în această confuzie. Astăzi lucrurile se schimbă şi am senzaţia că Bruxelles-ul nu va mai avea atâta răbdare cu Republica Moldova. Eu cred că dacă se va schimba..., fac o paranteză şi spun că nu e întâmplător că alianţa acum la guvernare se numeşte „pentru integrare europeană” şi ea a primit fonduri foarte multe – pentru că Bruxelles-ul şi-a dat seama după 2009 că are la Chişinău într-adevăr un partener credibil. Dar eu mă întreb: dacă această alianţă nu va mai fi pe scena guvernării, care va fi senzaţia la Bruxelles? Ar fi o mare lovitură şi încă o dată spun, mă îndoiesc că politicienii de la Bruxelles vor avea încă o dată răbdare. Acum, Republica Moldova are un context favorabil. Acest context favorabil nu şi l-a creat ea neapărat. O parte a contextului favorabil l-a creat ea schimbând puterea după 2009, a doua parte a contextului nu l-a creat ea şi contextul se numeşte „cvasi-eşecul ucrainean”. Uniunea Europeană, care s-a trezit la frontierele sale cu o Ucraină care a intrat în derivă, cu o Republică Moldovă care e singura practic care mai menţine apăsat, răspicat discursul european pe agendă... UE este într-un fel obligată să ia Republica Moldova în braţe, dar nu cred că i-ar cădea foarte bine ca şi Moldova să intre pe scenariul ucrainean.

Vitalie Călugăreanu: - Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a anunţat că liderii Alianţei pentru Integrare Europeană vor semna un protocol de neagresiune în campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din noiembrie şi care, de asemenea, va interzice o alianţă post-electorală cu Partidul Comuniştilor....

Dan Dungaciu: - Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) încă mai este necesară Republicii Moldova. Fără această alianţă cu siguranţă că Republica Moldova va avea mult de furcă în a convinge Bruxelles-ul sau a cere Bruxelles-ului încă o şansă. În al doilea rând cred că percepţia pe care cetăţenii Republicii Moldova trebuie să o aibă este a unei forţe politice, chiar aşa diversă cum este ea acum, dar capabilă să le reprezinte interesele. În acest sens, un tip de relaţionare între membrii Alianţei s-ar cuveni făcut. Pentru că este un semn pe care îl transmiţi electoratului că lucrurile merg mai departe. Adică e vorba de un tip de formalizare care să arate electoratului că există acea unitate, dar este păstrată şi acea diversitate. Acesta ar fi un semnal transmis electoratului că, totuşi, Alianţa îşi menţine definiţia ei constitutivă: Alianţa s-a constituit nu neapărat ca fiind anticomunistă, dar oricum necomunistă. Deci o integrare europeană pe partea pozitivă şi pe cealaltă parte un vector foarte clar necomunist, ca să nu spun anticomunist. Dacă îi dăm electoratului aceste două mesaje s-ar putea ca nivelul de încredere în AIE să nu scadă, ci chiar să crească. Teoretic, capacitatea de creştere a AIE, oricât de paradoxal ar suna, este mai mare decât capacitatea de creştere a Partidului Comuniştilor în acest moment. Dar depinde de înţelepciunea liderilor Alianţei pentru Integrare Europeană.

Vitalie Călugăreanu: - Cum s-a întâmplat că în sondaje am avut 73% disponibilitate pentru alegerea directă a şefului statului, iar referendumul din 5 septembrie, care urma să consfinţească acest deziderat, a eşuat?

Dan Dungaciu: - Realmente şi mie mi se pare că s-a mers prea departe! Dacă dai filmul înapoi, în Republica Moldova de obicei, la întrebările legate de dezirabilitate populaţia e foarte generoasă şi răspunde „DA!”. Deci dacă o întrebi despre participare trebuie să faci o marjă de ponderare cam de 20%. Sociologii cu experienţă din Republica Moldova ar fi trebuit să ştie aceste lucruri şi în momentul în care au făcut publice aceste rezultate, trebuiau să facă aceste precizări. Nu te poţi juca! Cine a făcut asta şi a aruncat pe piaţă un 70% disponibilitate de vot – a anesteziat într-un fel electoratul AIE. Aici ar trebui să fie o discuţie mai serioasă şi oamenii aceştia, într-un fel, ar trebui nu neapărat apucaţi de guler, dar întrebaţi un pic mai apăsat ce s-a întâmplat de fapt?

Autor: Vitalie Călugăreanu, Sursa: Deutsche Welle Chişinău

marți, 3 august 2010

DW: UE îşi deschide piaţa pentru vinurile moldoveneşti

Prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, a primit ieri garanţii din partea Bruxelles-ului privind dublarea cotei acordate vinurilor moldoveneşti pe piaţa UE. La numai câteva ore, pe site-ul Serviciului Sanitar rus a apărut un anunţ despre interzicerea importului de către Rusia a vinurilor de la mai multe companii vinicole moldoveneşti. 

După întrevederea avută ieri la Bruxelles cu premierul moldovean, Vlad Filat, Comisarul european pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate, Stefan Füle, şi Comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, au anunţat că UE va dubla cota de piaţă acordată vinurilor moldoveneşti. Dacian Cioloş a precizat că „toate demersurile necesare în acest sens au fost deja făcute, urmând ca în scurt timp să demareze procedurile specifice unor astfel de situaţii”.
La numai câteva ore de la anunţul Bruxelles-ului, pe site-ul Serviciului Sanitar rus a apărut un comunicat în care se menţionează că „Rosspotrebnadzor” va interzice mai multor companii din Republica Moldova să exporte vin în Rusia, deoarece marfa conţine ftalaţi şi metalaxil.

Nu este pentru prima dată când Federaţia Rusă refuză să mai primească vinuri moldoveneşti. Prima dată, Rusia a interzis, sub acelaşi pretext, importul vinurilor moldoveneşti în 2006, imediat după ce Republica Moldova şi Ucraina au convenit să blocheze contrabanda prin segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. De data aceasta, Rusia a început să aibă obiecţii la calitatea vinurilor moldoveneşti după ce preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a semnat decretul de instituire a Zilei ocupaţiei sovietice (28 iunie 1940).

După primele semnale venite de la Moscova, specialiştii moldoveni au început verificările la fabricile de vinuri autohtone. Potrivit lor, „concentraţia medie de reziduuri în vinurile moldoveneşti este nesemnificativă, iar cantitatea de ftalaţi depistată în produsele vinicole poate fi găsită în orice produs alimentar”. Directorul Centrului de verificare a alcoolului din Republica Moldova, Rodica Sturza, susţine că vinurile moldoveneşti nu prezintă nici un pericol, iar pesticidele pe care „Rosspotrebnadzor” pretinde că le-a depistat nu apar în lista produselor dăunătore.

Academia de Ştiinţe a Moldovei a anunţat că nici o ţară din lume şi nici o organizaţie mondială de sănătate nu a stabilit limita de utilizare a ftalaţilor în produsele alimentare, inclusiv în vinuri. Totuşi, o directivă europeană, în vigoare de la 1 iulie 2008, recomandă statelor-membre ale Uniunii Europene să interzică utilizarea materialelor plastice şi a cauciucului care conţin ftalaţi şi pot să vină în contact cu apa potabilă sau cu alimentele.

Ftalaţii reprezintă o clasă de substanţe chimice care se folosesc, în special, în calitate de adaosuri în materiale plastice, cauciucuri, în vopsele, în produse cosmetice şi în jucării. Potrivit medicilor, ftalaţii atacă în primul rând aparatul reproductiv la copii şi sunt consideraţi cancerigeni. Producţia mondială de ftalaţi constituie, în medie, trei milioane de tone anual.
Autor: Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău

miercuri, 21 iulie 2010

Băsescu: "Avem o obligaţie de sânge"


Traian Băsescu a promis de curând celor aproape 3,6 milioane de cetăţeni ai Republicii Moldova, care se simt români, că vor putea călători liber în România şi în ţările Uniunii Europene.
 
Ieri 20.07.2010, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni, pe tema raportului Comisiei Europene asupra Justiţiei, Traian Băsescu a fost întrebat ce mesaj ar da ţărilor din UE cu privire la îngrijoarea că mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova să primească cetăţenia română. Şeful statului s-a întrebat retoric "un guvern, un şef de stat şi-a manifestat îngrijorarea?". Băsescu a ţinut să calmeze starea de tensiune raportată în presa internaţională şi a precizat "să nu aibă grijă, pentru că moldovenii care primesc cetăţenie stau, în cea mai mare parte, în România. În UE sunt un milion de moldoveni care lucrează ilegal. Poate îi ajută cineva să se legalizeze. Noi avem o obligaţie de sânge", a mai declarat Traian Băsescu.

sâmbătă, 19 iunie 2010

Relațiile UE cu Moscova nu trebuiesc construite în detrimentul R. Moldova, declară Ministrul de Externe al Poloniei în New York Times


Relația UE cu Federația Rusă nu trebuie dezvoltată în detrimentul relațiilor cu alți parteneri. Totodată, relațiile cu Moscova nu ar trebui construite în detrimentul Ucrainei sau R. Moldova. Aceste țări nu sunt în "sfera privelegiată de interes" pentru nimeni. Uniunea Europeană ar trebui să pună în stand by valorile și normele de conduită internațională. Afirmațiile aparțin ministrului de externe polonez, Radoslaw Sirkorski, publicate miercuri în cotidianul american The New York Times.

Totodată, acesta este de părere că UE ar trebui să trimită un mesaj clar Rusiei despre ce își dorește. "Europenii ar trebui să comunice clar care sunt principiile de care se guvernează în relațiile cu Moscova. Mult timp, Uniunea a crezut că autoritățile ruse vor îmbrățișa reformele fundamentale, vor dezvolta societatea civilă și transformarea economică. Drept răspuns, Bruxelles ar fi întins o mână de ajutor. Din păcate, dorința de cooperare a Federației Ruse rămâne limitată. Este în interesul UE ca Federația Rusă să se îmbogățească, să pompeze în continuare gaz și produse petroliere", mai scrie Sikorski, citat de publicația americană.
Într-un final, ministrul polonez precizează că Rusia și UE au probleme, dar și priorități comune, care trebuiesc depășite împreună. "Ceea ce știm este că UE are o politică haotică față de Rusia. Vorbind despre aspectul demografic, până în 2030, populația Rusiei va scădea cu 20%, la fel ca și în unele țări europene. La fel suntem într-o competitivitate economică permanentă cu China și India. În acest moment, în care viitorul este inpredictibil, este important ca Rusia și UE să devină parteneri reali. Din păcate, unii membri ai Uniunii acționează unilateral, fapt care diminuează din mesaj și consistența lui", se mai precizează în articol.

Sursa: UNIMEDIA cu referire la New York Times

marți, 15 iunie 2010

DW: Victor Osipov: "Moldovean sau ardelean înseamnă tot român"

Care sunt strategiile pentru soluţionarea conflictului transnistrean? Există perspective pentru ameliorarea tensiunilor din zonă, sau se confruntă Tiraspolul şi Chişinăul cu aceleaşi probleme vechi de 20 de ani? Victor Osipov, vicepremierul Republicii Moldova şi Vladimir Iastrebciak, reprezentantul Transnistriei în procesul de negociere au dezbătut aceste subiecte la Berlin, la o conferinţă organizată la Academia Europeană.

Poziţiile Tiraspolului şi Chişinăului sunt înca divergente, iar planul de acţiuni, pe termen lung, nu e încă foarte clar, au admis atât Victor Osipov, cât şi Vladimir Iastrebciak la Berlin. În schimb, Uniunea Europeana - consideră Manfred Grund, deputat german creştin-democrat, preşedintele Forumului Germano-Moldovean, unul dintre organizatorii conferinţei - trebuie să ofere şanse reale, necesare integrării teritoriale a Transnistriei.

Noua guvernare de la Chişinău n-a făcut minuni

"Trebuie să recunoaştem că autorităţile moldoveneşti nu au avut o strategie de lungă durată clară, pentru reintegrarea teritorială a ţării", a declarat Victor Osipov. "Iar lipsa ei duce la o serie de efecte negative, pentru întregul proces. Nu ştim foarte bine cum să ne orientăm eforturile, ne este greu să calculăm resursele necesare pentru procesele de reintegrare, pentru că, dincolo de aspectele politice, acest proces mai şi costă. Există o serie întreagă de probleme foarte complexe. După cum ştim, avem problema şcolilor, mai larg vorbind - problema sistemului educaţional, dar la fel, a sistemului bancar, a sistemului fiscal sau vamal. Toate trebuie luate în calcul, dincolo de problemele militare sau de securitate, de asemenea foarte complicate. Noua guvernare de la Chişinău n-a făcut minuni, în ultimele nouă luni de zile, dar am lucrat conştiincios în interesul ţarii noastre, pe toate planurile: şi la nivel diplomatic, internaţional, şi în dialogul bilateral dintre Chişinău şi Tiraspol, şi sectorial, pe anumite domenii, iar rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. După cum se vede, atenţia faţă de problema transnistreană a crescut în cadrul comunităţii internaţionale, Uniunea Europeană se angajează tot mai plenar în această soluţie. Iată, că şi ţări ca Germania, în dialogul lor bilateral cu Rusia, încearcă şi reusesc să obţină o apropiere a poziţiilor. Fără falsă modestie şi fără a ne atribui doar nouă meritul, constatăm că dacă se munceşte temeinic, metodic, insistent, consecvent, atunci apar şi rezultatele. "

Obligaţii faţă de populaţia din zonă

Deşi controversele politice între Chişinău şi Tiraspol sunt foarte clare de ambele părti, există acorduri care au fost semnate în perioada 1994-2001, cu scopul de a rezolva problemele sociale, acorduri care sunt încă respectate şi viabile, a declarat Vladimir Iastrebciak pentru Deutsche Welle.

"Aceste probleme nu ne scutesc de obligaţiile pe care le avem faţă de populaţie, de a oferi un nivel de trai acceptabil în zona. Pentru libertatea de mişcare, dezvoltarea comerţului, a sistemului de sănătate, a transporturilor şi aşa mai departe, sunt responsabili atât oficialii moldoveni, cât şi cei transnistrieni şi s-au făcut într-adevăr progrese, spre beneficiul populaţiei."


Relaţia specială a României cu Moldova, atâta timp cât este bine înţeleasă şi pragmatic aplicată, reprezintă o valoare foarte importantă pentru Republica Moldova în strategia pro-europeană, a declarat vicepremierul Victor Osipov.

"Problema identitară este una artificial creată de fostul regim sovietic, pentru a justifica controlul asupra teritoriului de până la Prut. E regretabil faptul că mai sunt în Republica Moldova politicieni care încearcă să speculeze această falsă contradicţie între termenii 'moldovean' şi 'român'. Pentru mine, bunaoară, e clar că dacă spui moldovean, înseamnă că e român, ca şi cum dacă spui ardelean, înseamnă că e român. Cred că pentru societatea moldovenească, cu cât mai devreme va intelege, işi va recunoaşte şi fructifica apartenenţa la spaţiul cultural, lingvistic şi istoric românesc, cu atât mai repede vom scăpa de problemele artificiale din acest domeniu, pe care le speculează de obicei politicienii de extremă", a adăugat Victor Osipov.

O relaţie specială

"In ceea ce priveşte rolul României în contextul procesului de integrare europeană, acesta este indiscutabil. Înainte de toate, România este vecinul nostru imediat, membru al Uniunii Europene. Putem prelua, asimila o sumedenie de practici: tot felul de acte aparţinând Uniunii Europene sunt în România deja traduse în limba noastră şi, spre deosebire de alte ţări care au avut acelaşi parcurs, nu mai este necesar să repetăm traducerea. Chiar şi acest simplu fapt ar necesita resurse financiare şi de timp enorme."

Vicepremierul moldovean a subliniat că "dincolo de toate, relaţia specială, frăţească dacă vreţi, care există - atâta doar să fie bine înţeleasă şi pragmatic aplicată - este o plusvaloare extraordinară pentru Republica Moldova pe calea sa europeană."

miercuri, 17 februarie 2010

Moldova va beneficia de susţinere să devină membră UE

Comitetul de Cooperare Parlamentară Uniunea Europeană - Republica Moldova, a adoptat în unanimitate, astăzi, o Declaraţie în rezultatul celei dea 12-lea reuniuni, în care se arată că ţara noastră va beneficia de toată susţinerea pentru ca să devină membră a Uniunii Europene.

Copreşedintele Comitetului de Cooperare Parlamentară UE - Republica Moldova, Monica Macovei, a declarat că această Declaraţie este extrem de ambiţioasă pentru Republica Moldova, în sensul bun al cuvântului. „Este vorba de lansarea în 2010 a dialogului privind liberalizarea regimului de vize pentru accesul cetăţenilor Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi obţinerea libertăţii de mişcare a acestora în UE, cât mai curând posibil. Cred că la mijlocul anului va începe dialogul dintre UE şi Moldova în rezolvarea acestei probleme. Sunt ţări în Europa care au introdus paşapoarte biometrice şi alte chestiuni tehnice, iar la puţin timp au obţinut dreptul de a călători fără vize”, a spus europarlamentarul.
Citeste mai mult AICI

joi, 21 ianuarie 2010

Moldova: admirată de Occident, privită cu gelozie de Moscova


Republica Moldova păşeşte tot mai hotărât spre Uniunea Europeană, atrăgându-şi simpatia Occidentului, dar şi gelozia Moscovei. Premierul Vlad Filat şi ministrul de Externe Iurie Leancă negociază, la Washington,un important credit nerambursabil. Moscova şi-a trimis la Chişinău un emisar care, în lipsa celor doi, s-a întâlnit cu preşedintele interimar Mihai Ghimpu, deşi critică viziunile proromâneşti ale acestuia.

Delegaţia guvernamentală de la Chişinău s-a dus în SUA nu doar după bani, dar şi cu un mesaj foarte clar exprimat în faţa jurnaliştilor de către şeful diplomaţiei moldovene Iurie Leancă: "Să atragem un interes politic mai mare, să atragem investitori americani în Republica Moldova, să fim convinşi că subiectul nostru este prezent pe agenda politicii externe a SUA".

La Washington, primul-ministru al Republicii Moldova va semna cu secretarul de stat, Hillary Clinton, acordul "Compact" care prevede alocarea unui credit nerambursabil în valoare de 262 milioane de dolari pentru proiecte de infrastructură şi irigaţii. Vlad Filat, care a avut o întrevedere cu secretarul general al ONU, Ban Ban Ki-Moon, a anunţat că Republica Moldova şi-a înaintat candidatura pentru a deveni membru al Consiliului ONU pentru Drepturile omului ca dovadă a interesului manifestat de noua conducere de la Chişinău faţă de consolidarea instituţiilor democratice.
Citeste tot articolul AICI, un articol deosebit de interesant.

Sondaj: UE? Da. NATO? "Niet, niet i niet!"

Basarabenii se pronunta majoritar pentru integrarea tarii in Uniunea Europeana, dar resping o posibila aderare la NATO, potrivit unui sondaj realizat de Asociatia Sociologilor si Demografilor din Moldova (ASDM) si citat de HotNews.md.

Astfel, in cazul in care duminica viitoare ar fi pusi in situatia sa se pronunte asupra aderarii R. Moldova la UE, cea mai mare parte din respondenti - 61%, ar vota pentru.

Opiniile sunt insa diferite in ceea ce priveste Organizatia Nord-Atlantica. In cazul unui eventual referendum privind aderarea R. Moldova la NATO, doar 21% din respondenti se pronunta pentru, in timp ce 44% resping aceasta idee.

Si perceptia relatiilor cu Romania s-a schimbat, in comparatie cu anul trecut. Astfel, in prezent, 76% din populatie este optimista in privinta relatiilor bune cu Romania, in conditiile in care, la inceputul anului 2009, despre astfel de relatii vorbeau doar 22% dintre moldoveni.

Victor Mocanu, presedintele ASDM, spune ca un rol important in acest sens l-a avut semnarea Conventiei micului trafic de frontiera intre R. Moldova si Romania, care, potrivit intervievatilor, a fost evenimentul politic numarul unu in 2009.

Sondajul ASDM a fost realizat in perioada 2-10 ianuarie 2010, pe un esantion de 1.592 de cetateni din 79 de localitati din R. Moldova, cu exceptia regiunii transnistrene. Marja de eroare este de 2,6%.

miercuri, 23 decembrie 2009

Declaratie comuna a UE cu Basarabia

Declaratie comuna a UE cu Basarabia, in care este sustinuta integrarea europeana

Pentru prima dată în istoria relaţiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană a fost adoptată o Declaraţie comună, în care sunt susţinute eforturile Moldovei de integrare europeană şi menţionate acţiuni în vederea apropierii ei de UE, transmite Info-Prim Neo.

Declaraţia a fost semnată în cadrul reuniunii XI a Consiliului de Cooperare Republica Moldova - Uniunea Europeană, desfîşurată luni, 21 decembrie, la Bruxelles.

Printre acţiunile convenite în Declaraţie se numără lansarea negocierilor privind Acordul de Asociere şi, în acest context, determinarea părţilor de a face paşi concreţi în vederea creării zonei de liber schimb cuprinzător şi aprofundat. Părţile au declarat intenţia de a lansa în anul 2010 dialogul cu privire la liberalizarea regimului de vize. UE va detaşa la începutul anului viitor o misiune de evaluare a condiţiilor necesare pentru iniţierea dialogului în acest sens.


Delegaţia basarabeana a fost condusă de premierul Vlad Filat, care, după reuniunea Consiliului, a ţinut o conferinţă de presă împreună cu secretarul de stat pentru afaceri externe al Suediei, Frank Belfrage, ţara căruia deţine preşedinţia UE.

„Declaraţia semnată astăzi este un nou punct de pornire în relaţia dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, care va fi una ambiţioasă şi constructivă", a afirmat Frank Belfrage.

Vlad Filat a declarat că, în cadrul Reuniunii, Republica Moldova a obţinut ce şi-a dorit cel mai mult: o nouă relaţie cu Uniunea Europeană. „Republica Moldova şi Uniunea Europeană vor iniţia în 2010 negocierile pe marginea unui nou Acord de asociere şi privind liberalizarea regimului de vize, ceea ce pentru noi este foarte important", a spus premierul.

Vlad Filat s-a arătat convins de faptul că, într-un viitor previzibil, cetăţenii Republicii Moldova vor beneficia de toate drepturile cetăţenilor europeni.

Pe parcursul vizitei la Bruxelles, Filat Vlad a semnat cu Comisarul pentru Comerţ şi Politica Europeană de Vecinătate, Benita Ferrero-Waldner, un Memorandum de înţelegere cu privire la acordarea de către UE a asistenţei consultative Guvernului Republicii Moldova. În acest scop, UE va delega un grup de consilieri de rang înalt în instituţiile-cheie ale Republicii Moldova, care vor ajuta autorităţilor moldoveneşti să elaboreze şi să implementeze politici sectoriale în domeniul integrării europene.

preluata de Romanian Global News.
Blog din Moldova Display Pagerank toateBlogurile.ro