Se afișează postările cu eticheta Basarabia pământ românesc. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Basarabia pământ românesc. Afișați toate postările

vineri, 24 septembrie 2010

Presa rusa: Romania refuza sa recunoasca granita cu R. Moldova

Romania refuza sa recunoasca granita cu R. Moldova, scrie agentia rusa RIA Novosti, care preia o declaratie facuta de premierul roman Emil Boc la New York, unde a spus ca Pactul Ribbentrop-Molotov a insemnat momentul separarii unei parti a tarii.

Seful Guvernului de la Bucuresti a declarat, miercuri seara, la New York, ca Romania nu recunoaste frontiera stabilita in urma Pactului Ribbentrop-Molotov, in urma caruia a pierdut Basarabia, comenteaza RIA Novosti.

"Stiu ca Pactul Ribbentrop-Molotov a insemnat momentul separarii unei parti a tarii si nu il recunoastem. Ceea ce putem face in prezent este sa-i sustinem pe romani acolo unde se afla, mai ales ca este vorba despre fratii nostri care traiesc de cealalta parte a granitei, care va disparea intr-o zi, odata cu aderarea R. Moldova la Uniunea Europeana", a afirmat premierul Emil Boc.

RIA Novosti precizeaza ca si anul trecut presedintele Traian Basescu a confirmat in mai multe randuri pozitia Romaniei de a nu recunoaste granita cu Republica Moldova si de a refuza semnarea unui tratat comun de frontiera.

marți, 22 iunie 2010

69 de ani de neuitare. Maresalul Antonescu : „Ostasi, va ordon treceti Prutul!”


69 de ani de neuitare. Mareșalul Antonescu : „Ostași, va ordon treceți Prutul!”

Acum 69 de ani, în noaptea de 21 - 22 iunie, ora 24.00, pe o ploaie torențiala, Armata Română a declanșat operațiunile militare pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord de sub ocupația sovietică criminala care a survenit în urma semnării pactului Ribbentrop-Molotov, transmite Romanian Global News.

"OSTAȘI, Va ordon: treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașii din răsărit și miazănoapte. Dezrobiți din jugul rosu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți. Reîmpliniți în trupul tarii glia străbună a Basarabilor și codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre. [...]
Sa luptați pentru dezrobirea fraților noștri, a Basarabiei și Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieții și a caminurilor batjocorite de păgâni cotropitori.
Sa luptați pentru a ne răzbuna umilirea și nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele și Generalul Vostru.
OSTAȘI, Izbânda va fi a noastră. La lupta. Cu Dumnezeu înainte!"
Proclamația către romanii basarabeni

Basarabeni,
Cu vrerea Domnului, prin sângele Eroilor noștri am izgonit de pe pământul strămoșesc pe dușmanii Neamului, redându-vă libertatea și credința, onoarea și drepturile.
Am prăvălit stăpânirea întunericului care a pustiit bisericile, casele, avutul nostru.
Am spulberat cu vitejia ostașilor, cotropirea sălbatică a celor ce v-au ținut în robie și au răspândit, pe pământul nostru, moartea și focul.
Ne întoarcem răzbunători în glia moldovenească a lui Ștefan cel Mare reașezând de a pururi temeliile Neamului românesc.
Basarabeni,
Anul zbuciumat de umilire și nedreptate, de cotropire și vrajbă a luat sfârșit.
Ați simţit prin propria voastră suferință, prin sărăcia și umilirea în care ați trăit ce înseamnă comunismul.
Ați putut judeca singuri că viața fără libertate și proprietate, fără dreptate și familie, fără biserică și lumină este mai cumplită decât moartea.
Eroii și bravii ostași ai armatei noastre v-au eliberat!
Cinstiți-le jertfa și lupta prin fapta voastră!
Din încercarea și jertfa noastră, să luăm învățătură.
Un neam trăiește și se înalță prin fapta de credință și luptă, prin munca și zbuciumul fiecăruia din fiii lui.
Din cenușa robiei și din rănile încercării, să ridicăm azi noi temeiuri de viață.
Trecutul s-a stins , să întemeiem viitorul.
Trebuie să ștergem toate urmele prădătorilor și să distrugem toate uneltele lor.
Voi conduce eu însumi organizarea Basarabiei și Bucovinei și voi reface toate așezările.
În popasul acestui an de prăbușire, Ţara noastră, vechea voastră Patrie, s-a schimbat.
O domnie nouă și curată, o nouă ordine întemeiată pe cinste și muncă, pe dreptate și adevăr, stă chezășie a viitorului.
Vom duce lupta și înnoirea mai departe, prăvălind în țăndări tot ce a împiedicat Neamul nostru să se înalțe.
Românii vor fi cu adevărat stăpâni în Ţara lor, iar țăranii vor simți cu adevărat bucuria muncii și rodul pământului lor.
Voi veghea până la moarte ca drepturile voastre să fie sfințite, ca viața nouă ce întemeiem să șteargă toate amintirile păcatelor noastre din trecut.
Prindeți-vă, dar, cu încredere în roiul de muncă pe care îl începem astăzi.
Basarabeni,
Prin disciplină, prin ordine, prin muncă, pășiți în marșul învierii naționale.
Sub scutul armatei dezrobitoare, porniți la faptă nouă.
Am plătit scump blestemul greșelilor trecutului.
Să răzbunăm, prin vrednicia noastră de azi, uitarea de ieri.
Meritați-vă morții, meritați-vă Patria!
Trăiască România!
7 iulie 1941
Ion Antonescu


Peste 71.000 de militari români au căzut în Razboiul de Reintregire a Ţării, pornit in zorii zilei de 22 iunie 1941 si sfârsit tragic la 23 august 1944, act ce a trimis in lagarele de exterminare sovietice 114.000 militari romani, facuti prizonieri de razboi ai Armatei Rosii.
De la 22 iunie 1941, - concomitent cu operatiunile Armatei a 3-a Româna în partea de nord a Bucovinei si ale Armatei a 11-a germana în nordul si centrul Basarabiei - în partea de sud a Basarabiei si în masivul Cornesti, a actionat Armata a 4-a Româna, cu misiunea, initiala, de retinere a inamicului, urmand sa forteze, ulterior, Prutul. Conform arhivelor militare, numai în perioada 22 iunie-15 iulie 1941, s-au înregistrat 2.320 morti, 7.962 raniti si 3.492 dispăruti. Dupa 33 zile de razboi, intreaga Basarabie si Bucovina de nord erau eliberate.  
Comunicatul nr. 6 din 25 iulie 1941 al Comandantului frontului romano-german avea urmatorul continut: "Lupta pentru dezrobirea brazdei romanesti de la Rasarit s-a terminat. Din Carpati si pana la mare suntem din nou stăpâni peste hotarele strabune".

Bucuresti, Romania/Romanian Global News
/ Tribuna Basarabiei
marţi, 22 iunie 2010

duminică, 30 mai 2010

Istoria dezvaluita: COMPORTAMENTUL OCUPANŢILOR SOVIETICI

Dedicat omagiatului istoric român Ion Calafeteanu
În articolul  documentar” Cadrele bolşevicilor 1-2-3” apărut la Chişinău în anul 2006, care între timp a devenit de referinţă scriam despre miile de aventurieri, rătăciţi, desfrânaţi, borfaşi şi beţivani  aduşi din Rusia şi Ucraina in Basarabia de ocupanţii sovietici mai întai in 1940, apoi in 1944. Infracţiunile şi crimele săvârşite de aceştea nici azi n-au fost pedepsite...

O  trăsătură de caracter a noilor stăpîni era vigilenţa şi credinţa oarbă în dogma stalinistă, căutarea în permanenţă a „duşmanilor poporului-servitori ai imperialismului mondial”. În viziunea lor în şcoala sovietică căutau să se infiltreze oameni cu concepţii burgheze pentru a influenţa tînăra generaţie.

Multor oameni din Basarabia, pentru a căpăta o funcţie de la noile autorităţi, le era foarte dificil să se coboare la nivelul "cărturarilor" cu 2-3 clase sovietice şi să înveţe limba „moldovenească”  . Cei care deja primiseră o funcţie, indiferent care: medic, agronom, zootehnician, educator sau învăţător, erau trecuţi printr-un filtru nkvd-ist, pentru a se verifica dacă sunt credincioşi puterii. Cei care nu treceau acest test erau eliberaţi imediat şi ţinuţi în vizorul miliţiei (un fel de poliţie care era supusă nu numai organelor de profil, ci şi tuturor structurilor de partid-Al. M) sau şi mai grav - luaţi la evidenţă de organele NKVD-ului.

Propun un document  întru susţinerea celor expuse:
23 septembrie1948
Secretarului CC al PC(b) al Moldovei tov. Covali
SCRISOARE INFORMATIVĂ
„Privind completarea cu cadre didactice a raionului Leova pentru anul de învăţămînt 1948-1949.
Pe parcursul anului 1948, din motiv că nu inspiră încredere politică, din funcţia de învăţător au fost eliberaţi 7 oameni şi mai este necesar din aceleaşi motive să fie eliberaţi încă 8 oameni.
Ţinînd cont, că Leova este un raion de frontieră, Comitetul raional de partid solicită CC al PC(b)M să influenţeze Ministerul Învăţămîntului, ca acesta să completeze cu cadre didactice întregul raion, în deosebi şcolile medii şi cele cu 7 clase. Din considerente politice, rugăm să fie înlocuiţi cei 8 învăţători.
Secretarul CR Leova al PC(b)M Mihailov"

Tot despre grija faţă de tânăra generaţie vorbeşte şi fragmentul din documentul de mai jos. De la tribuna unei şedinţe importante de partid din 1946 au fost rostite următoarele cuvinte:
"Iată numai un exemplu din Niciujeni, raionul Răspopeni (probabil că denumirea localităţii este schimonosită – Al. M.). Acolo o adolescentă de 15 ani a furat ceva. Ea a fost bătută cu bestialitate şi purtată prin tot satul, iar secretarul sovietului cu o sulă pentru ciubotărie i-a spart gurguii de la pieptul fetiţei încă neformat a băgat o sîrmă prin ei de care a agăţat tăbliţa cu inscripţia „Sînt tîlhăriţă” .

Este greu de imaginat o asemenea cruzime, o atitudine antiumană împotriva copiilor de către autorităţile sovietice. Asemenea pedepse erau caracteristice numai perioadelor sclavagiste şi medievale. Mulţi dintre demnitarii sovietici aveau proprietăţile unui cameleon, o jivină care îşi schimbă culoarea după anturaj, punînd de fiecare dată interesele meschine, setoase de putere şi facilităţi în prim plan.

Dar să nu ne abatem de la perioada propusă. Vă propunem un fragment al unui document, care demonstrează cum, un prim - secretar al CR al ULCTM, membru al partidului lui Lenin-Stalin a ajuns în armata sovietică, cum după prima bătălie, sortită cu înfrîngere, cînd este luat prizonier colaborează cu nemţii, căpătuindu-se şi cu un grad şi funcţie. Cînd au venit americanii, a trecut în serviciul lor. Aceştia însă nu s-au folosit mult de serviciile lui, fiind predat ruşilor, adică armatei sovietice. Dar nici de data aceasta nu se pierde, în scurt timp izbuteşte să fie numit în funcţie de prim-secretar al CR al comsomolului  din Moldova:

30 noiembrie 1950
Şefului-adjunct al secţiei organelor comsomolului al CC
al ULCT din URSS tov. Meseaţev N.N.
CERTIFICAT
„Despre motivele eliberării lui Belous P. Ia. din funcţia de prim-secretar al CR Slobozia al ULCTM.
Belous I. Ia s-a născut în anul 1923, ucrainean, studii medii. Prin Decizia Biroului CR Slobozia al PC(b)M din 18 noiembrie 1950 Belous P. Ia. a fost exclus din PC(b)M şi eliberat din funcţia de prim-secretar al CR Slobozia al ULCTM. De la organele securităţii de stat au parvenit materiale care–l demască pe Belous P. I . în înşelăciune a organelor sovietice şi de partid.
Aflîndu-se în rîndurile Armatei Sovietice (conform originalului-Al. M.) în august 1942 el a căzut prizonier la nemţi lîngă oraşul Rostov-pe-Don. Din august pînă în martie 1945 Belous s-a aflat în unul din lagărele de prizonieri din Elzas-Lotaringia. Întrînd în încrederea şi respectul organelor germane de reprimare, Belous a fost înaintat la gradul de plutonier.
Cînd armatele americane au eliberat lagărul de deţinuţi, Belous binevol s-a angajat în serviciul armatei americane, dar la 13 mai 1945 comandamentul american l-a transmis pe Belous comandamentului sovietic.
În rîndurile Armatei Sovietice, Belous deseori încălca disciplina militară, a luat drumul discreditării organelor puterii sovietice, se ocupa cu propagandă antisovietică. Multe mărturii confirmă, că Belous deseori se exprima că va trece de partea armatei americane, deoarece acolo condiţiile de viaţă sunt mult mai bune.
Toate aceste fapte, în timpul cînd a intrat în rîndurile PC(b) al URSS Belous le-a tăinuit.
Secretarul CC al ULCTM Iu. Prostosinschii”

Cam astfel stau lucrurile, unde-i bine acolo-i şi patria lor! S-ar putea întîmpla, că acest Bielous azi să aibă un piept plin de medalii şi să povestească tinerii generaţii cît sânge a vărsat pentru libertatea noastră. Mai laconic spus indiferent de unde au venit aceste cadre – Ucraina, Rusia sau Bielorusia, indiferent în ce funcţii se aflau, etc., comportamentul lor era identic.

Nici documentul ce urmează, nu poate fi calificat la excepţii?! (fragment) :
„(Din Procesul-verbal nr.73 al şedinţei Biroului CC al PCM, §15 din 27.07. 1945) Decizia CR Dubăsari al PC(b)din Moldova despre excluderea din membri de partid al lui Lamzin P.G.
Lamzin Piotr Gheorghievici – născut în anul 1906, membru al PC(b) din URSS din anul 1929, biletul de partid nr., funcţionar, rus, studii superioare incomplete, a lucrat ca şef al secţiei raionale Dubăsari ale NKGB (Narodnîi Komisariat Gosudarstvennoi Bezopasnosti-Comisariatul Norodnic al Securităţii de Stat-Al. M.).
La 27 iunie 1945 CR Dubăsari al PC(b) din Moldova l-a exclus din membru al biroului comitetului raional de partid, concediat din serviciu şi exclus din rîndurile partidului pentru samavolnicie, beţii sistematice şi tentative de viol a femeilor.
S-a stabilit: Lamzin P.G. în perioada de activitate în raionul Dubăsari a comis un şir întreg de nelegiuiri, iar cu comportamentul său nepartinic sa compromis ca comunist şi ca lucrător al organelor NKGB.
În ianuarie 1945 a primit la secţia raională a NKVD-ului un pistol, pentru a-l utiliza în scopuri de serviciu, dar în aprilie 1945 s-a îmbătat şi l-a pierdut. În luna mai 1945, aflându-se în kolhozul „13 let Octeabrea”, împreună cu preşedintele sovietului sătesc şi şeful pentru gospodărie al kolhozului nominalizat au făcut o beţie, care a ţinut toată ziua. În stare de ebrietate a intrat şi pe la grădiniţa de copii, unde s-a purtat netacticos.
La toate avertizările pe care le-a avut, inclusiv beţiile care-l compromit, Lamzin nu reacţiona, admitea tot felul de beţii şi în acest hal apărea în locuri publice.”

Hotărîrea CC-ului asupra acestei probleme a fost de a modifica hotărîrea CR Dubăsari şi în loc de excludere din partid, respectivul a primit o mustrare aspră cu înscriere în fişa personală. Lui Lamzin P.G. i s-a interzis timp de 2 ani să ocupe posturi responsabile. Asta-i tot. Cînd eşti cu musca pe căciulă e greu să judeci pe alţii, cu atît mai mult pe ai tăi, şi mai ales cînd e vorba de un ofiţer al serviciilor secrete sovietice.

Tot despre un „comportament civilizat” este vorba în Hotărârea CR Tîrnova al PC(b) din Moldova privind excluderea din partid a lui Perechidailov C.M.
„Perechidailov Chiril Mihailovici – anul naşterii 1914, membru al PC(b) al URSS din anul 1940, biletul de partid nr., ucrainean, funcţionar, studii primare. În momentul apariţiei dosarului lucra şef-adjunct al secţiei raionale Tîrnova al NKVD-ului. În prezent lucrează împuternicit operativ al secţiei judeţene Soroca al secţiei NKVD.
S-a stabilit: Perechidailov C.M., activînd în raionul Târnova, sistematic se dedica beţiilor şi s-a compromis ca comunist. La 10 octombrie 1944 şi-a permis o beţie şi comportament huliganic în apartamentul lui Grigorievscaia. În timpul scandalului ghimnastiorca (un fel de cămaşă din stofă groasă, pe care o purtau soldaţii şi ofiţerii sovietici-Al. M) în care se afla şi biletul de partid a fost aruncată în stradă. A doua zi, participanţii la beţie i-au înmînat lui Perechidailov ghimnastiorca şi biletul de partid. La 29 octombrie 1944 a participat la o altă beţie. În stare de ebrietate şi scandal i s-au furat biletul de partid şi alte documente. Biletul de partid n-a fost găsit...”

Toţi ocupanţii erau plini de importanţă, cu aere de superioritate faţă de populaţia băştinaşă, cu un comportament obraznic şi violent, lacomi şi hrăpăreţi, dînd interesului personal şi burtei proprii importanţă republicană. Cu cît funcţia era mai înaltă, cu atît posibilităţile de îmbogăţire fără muncă erau mai sigure, iar riscul de a fi pedepsit era nul.

 Documentele selectate, traduse din limba rusă de autorul acestor rânduri şi incluse în prezentul material sunt documente, care au fost scrise de instituţii sovietice prestigioase, autoritare .

Către începutul anului 1944 situaţia de pe frontul de est se schimbase în favoarea URSS, lucru care a devenit posibil datorită victoriei ruşilor de la Stalingrad. Deja în primăvară cîteva raioane din nordul Basarabiei au fost reocupate de oştirile sovietice.

Comportamentul ocupanţilor este previzibil în toate perioadele istorice, în care se includ batjocora şi violenţa faţă de băştinaşi, lipsa unei frici, că vor fi pedepsiţi pentru faptele săvîrşite. Mai laconic - învingătorii nu se judecă!

Concomitent cu ocuparea funcţiilor, caselor şi apartamentelor băştinaşilor s-au luat toate măsurile pentru a se căpătui cu salarii exagerat de mari.

O scrisoare adresată lui G. M. Malencov, secretarul CC al PC(b) al URSS semnată de secretarul CC al PC(b)M N. Salagor, care menţionează următoarelor :
CERTIFICAT
În RSS Moldovenească sunt 6 Comitete judeţene de partid: Bălţi, care include 14 raioane, Bender-9, Soroca-9,Chişinău-8, Orhei-8 şi Cahul-6.
Pînă în prezent, problema privind salariul lucrătorilor responsabili a comitetelor judeţene de partid n-a fost rezolvată. Pînă la soluţionarea finală a problemei privind salariul cadrelor de partid judeţene a fost stabilite salariile lucrătorilor de partid de categoria I ale comitetelor săteşti: prim-secretarii comitetelor judeţene - 1300 de ruble pe lună, II secretari-1100 ruble, şefii de secţii-800 ruble, instructorii din secţii-600 ruble, şefii sectoarelor speciale-800 ruble şi ajutorii secretarilor-600 ruble pe lună.
În prezent chestiunea privind majorarea salariului secretarilor unor comitete judeţene a fost înaintată la CC al PC(b) al Moldovei. Noi considerăm că problema este pusă corect şi la timp. Biroul CC al PC(b)al Moldovei a discutat la 5 iunie 1944 această problemă şi a considerat oportun înaintarea unui demers către CC al PC(b) al URSS despre majorarea salariului lucrătorilor responsabili ai Comitetelor judeţene de partid din Moldova. Noi propunem stabilirea următoarelor salarii lunare:
  • Prim- secretarilor -  1500 ruble
  • Secretarilor II - 1400 ruble
  • Sefilor de secţii   -  1100 ruble
  • Instructorilor din secţii       800 ruble
  • Şefilor secţiilor speciale      1000 ruble
  • Ajutorilor secretarilor 700 ruble
Hotărîrea Biroului CC al PC(b) al Moldovei privind respectiva problemă se anexează."

Trudiţi-vă şi întrebaţi-i pe persoanele în etate, care era valoarea, sau puterea de cumpărare a sumelor mai sus menţionate, ca să înţelege-ţi că acestea alcătuiau o avere întreagă în respectiva perioadă.
Ocupanţii n-au uitat nici de ocrotirea sănătăţii, luînd un şir de măsuri şi hotărîri, care de facto au transformat propria lor sănătate într-un patrimoniu naţional. Încă nu se terminase cel de-al II război mondial iar în locurile cele mai pitoreşti ale Basarabiei, în imobilele mănăstirilor, spitalelor, şcolilor erau amenajate sanatorii şi case de odihnă pentru cadrele de partid staliniste. În cîteva cazuri au fost construite clădiri noi pentru aceleaşi necesităţi.

Şeful Direcţiei Administrative al CC al PC(b) al URSS Krupin într-o circulară secretă  din 18 aprilie 1944 scria secretarului CC al PC(b) din Moldova Salogor:
„În legătură cu solicitările comitetelor regionale, privind repartizarea lucrătorilor de partid bolnavi la tratament, inclusiv şi la sanatorii, Direcţia Administrativă al CC al PC(b) al URSS vă comunică următoarele:
1.      Condiţii adecvate pentru tratamentul lucrătorilor de partid trebuie de asigurat în primul rînd pe loc, folosind sanatoriile şi casele de odihnă de pe loc. Cheltuielile necesare pentru plata foilor de tratament în sanatoriile şi casele de odihnă locale sînt prevăzute din contul bugetului local la fondul indemnizaţiilor de tratament pentru activul de partid.
2.      Deplasarea la tratament al lucrătorilor de partid peste hotarele regiunii lor în spitale şi sanatorii trebuie de efectuat numai cînd nu există condiţii necesare de a organiza tratamentul pe loc. În acest caz, e necesar de a trimite din timp la Direcţia Administrativă a CC a PC(b) al URSS un demers cu o informaţie amănunţită despre boală şi bolnav semnat de medicii care-l tratează şi despre necesitatea de deplasare a bolnavului; în cazuri de urgenţă, aceste informaţii se transmit prin telegraf. Lucrătorii de partid se pot deplasa la Moscova sau în alte regiuni pentru tratament numai în cazul, cînd au primit confirmare despre deplasare de la Direcţia Administrativă a CC al PC(b) al URSS.
3.      Direcţia Administrativă a CC asigură tratamentul lucrătorilor responsabili din aparatul de partid, aflat la bugetul partidului. Personalul gospodăresc şi auxiliar al organizaţiei de partid şi colaboratorii arhivelor de partid, instituţiilor de studiere a istoriei partidului ("istpart"), gazetelor, editurilor, care se află la bugetul local al sovietelor, trebuiesc trimişi la tratament prin secţiile regionale şi raionale de ocrotire a sănătăţii (Narcomzdrav) sau sindicate.
4.      Toate achitările băneşti necesare pentru lucrătorii de partid trimişi la tratament se înfăptuesc de către organizaţiile locale de partid; tot pe loc se hotărăşte eliberarea îndemnizaţiilor medicale pentru aceştia.
5.      La eliberarea foilor de tratament în sanatorii şi case de odihnă, 20% din costul acesteia o plăteşte lucrătorul de partid.
6.      Este necesar de avertizat lucrătorii de partid trimişi la tratament, că în sanatorii şi casele de odihnă alimentaţia este asigurată în condiţii generale potrivit normelor stabilite de Harcomtorg (Comisariatul Norodnic pentru comerţ - Al. M.) al URSS şi nu există posibilitatea de a aloca fonduri suplimentare."

Să nu uităm, că mai era pînă la sfîrşitul războiului mondial. Pentru  acesta erau nevoie de multe resurse materiale şi financiare. Atît pe front cît şi în spatele lui oamenii erau într-o situaţie de nedescris. Sutele de mii de răniţi aveau nevoie de tratament şi medicamente; peste tot domnea sărăcia, foametea şi mizeria. Cu toate acestea, ocupanţii nu puteau ştirbi din cheltuielile rezervate pentru scumpa lor sănătate, motiv din care, cu toate că aveau nişte salarii decente, ei achitau doar 20% din costul nominal al foilor de tratament sau de odihnă.

Cred că e cazul să facem o paranteză şi să vorbim puţin despre atitudinea populaţiei locale faţă de bolşevici. Mai întîi e necesar să menţionăm că în perioada 28 iunie 1940 - 22 iunie 1941, adică a primei ocupaţii sovietice a Basarabiei, oamenii din părţile locului în acest termen scurt au văzut tot "farmecul" sistemului stalinist: de înjosire, umilinţă, tîlhărie, deportări, foamete şi violenţă.

Bineînţeles că în cazul dat este vorba de ura populaţiei locale faţă de sovietici, nedorinţa lor de a lupta alături de armata lui Stalin. Sigur, cei care au fost încorporaţi şi mobilizaţi în majoritatea cazurilor şi-au făcut conştiincios datoria de ostaş, mulţi au căzut în lupte, mulţi au rămas schilozi.

Propagandistic ideologia comunistă încerca să prezinte lucrurile, cum că locuitorii băştinaşi ai Basarabiei, de la mic pînă la mare luptau împotriva adversarilor URSS. Realitatea era însă alta. Mişcarea de partizani în Basarabia, organizată de Moscova ar putea fi comparată cu un spectacol bine regizat. Pe calea aerului în toiul nopţii erau paraşutaţi din Bielorusia, Rusia şi Ucraina "partizani moldoveni" în codrii Basarabiei. Ca exemplu poate servi un dosar de arhivă , care nu este altceva decît Lista nominală a partizanilor din detaşamentul „Za osvobojdenie Sovetscoi Moldavii”. În anul 1943 detaşamentul număra 406 partizani, din care 346 bieloruşi, 39 ucraineni, 12 ruşi, 3 polonezi şi un moldovean (Torpan Fedor Vasilievici) din Grigoriopol. Vizele de reşedinţă pînă la război ale acestora erau în Bielorusia, Ucraina, Rusia şi "republica" înjghebată de Stalin în scopuri propagandistice - RASS Moldovenească.

Probabil, că refuzul de a lupta de partea sovieticilor era motivat prin faptul, că cei care se considerau eliberatori, aveau un comportament de tîlhar la drumul mare. Şi ca să nu fiu numai cu vorba, propun spre judecata cititorului cîteva secvenţe din Informaţia  strict secretă adresată secretarului CC al PC(b) din URSS, Malencov G.M din 28 august 1944 semnată de secretarul CC al PC(b) din Moldova Salogor N: „Despre paza averii, imobilului şi a construcţiilor auxiliare abandonate temporar de ţăranii din unele raioane ale RSS Moldovenească evacuaţi de pe raza a 25 km de zona operaţiilor militare”.
„Comisia, întocmită de CC al PC(b) al Moldovei în componenţa căreia au fost incluşi reprezentanţi ai CC al PC(b)M, secretari ai comitetelor de partid din Judeţele Bălţi şi Orhei, ai statului-major menit să asigure apărarea spatelui frontului II Ucrainean şi Direcţiei NKVD care aveau aceiaşi misiune, reprezentanţi ai armatelor nr.52 şi 4 şi secretarii CR Sculeni, Făleşti şi Chiperceni al PC(b)M, a înfăptuit o examinare privind paza averii, imobilului şi a construcţiilor auxiliare ale ţăranilor care au părăsit temporar zona, fiind evacuaţi la 25 km de apropierea frontului de linia judeţelor Bălţi şi Orhei.
În urma cercetării a 14 localităţi şi a 4 centre raionale s-a stabilit cazuri de tîlhărie şi delapidare a averii ţăranilor, daune imobilelor, bisericilor, şcolilor, livezilor etc.
În satul Lucaceni (aşa-i în document), raionul Sculeni, la 90% din imobilele locative au fost zmulse uşile, ferestrele, podeaua. La toate casele ţăranilor au fost scoase lăcăţele şi alte dispozitive de încuiat, a fost furată vesela şi altă avere privată. Această avere a fost furată de către militarii sovietici ai corpului 5 tancuri şi regimentul 315 artilerie a armatei a 27-a.
În satul Valea-Rusului, raionul Sculeni au fost supuse distrugerii şi furturilor 50% din casele oamenilor. Locuitorii satului au declarat, că la majoritatea din ei militarii au furat toate rezervele alimentare, averea din casă şi au distrus construcţiile. Cetăţeana Tipa Alexandra Constantilnovna a mărturisit că de la ea au fost furate 3 mese, un servant, un patefon cu discuri, 10 ştiubee, 3 saltele, 3 perne, saci, au fost scoase şi furate uşile şi ferestrele. Ţăranca Cumpa (probabil - Cumpătă- Al. M.) Elena a mărturisit că de la ea au fost furate 4 mese, 2 feţe de masă, 2 cuverturi, aproape tot vinul, porumbul, făina etc.
Satul Celacu-Veci (aşa-i în document, corect, Vechi - Al. M.), raionul Făleşti, a fost supus nelegiuiri şi tîlhăriei din partea militarilor sovietici din divizia Melitopoli, divizia 252 al corpului 78 şi 303 din componenţa armatei a IV-a. Patruzeci de procente din sat a suferit din cauza tîlhăriilor. Locotenentul major Şostacov şi sergentul major Luchin din statul major al corpului 78, cu toate că aveau la dispoziţie grajduri specializate şi imobile în sat, samavolnic au ocupat 2 case, au scos şi dus averea din ele şi le-au transformat în grajduri.
Au fost stabilite cazuri, cînd clădirile şcolilor şi a tehnicumurilor au fost de asemenea supuse tîlhăriilor şi mizeriei. Astfel drept exemplu poate servi satul Găleşti, raionul Sculeni, unde din clădirea şcolii au fost zmulse ramele, stricată sticla şi toate băncile şcolare. De devastarea şcolii s-au ocupat subalternii locotenentului inferior Pidnov din brigada a 9-a motorizată. Din Şcoala agricolă din Cucuruzeni (în original-tehnicum) la 9 iulie curent, căpitanul Furmanov (unitatea militară NAH, divizia 375) s-a căpătuit cu 2 cositoare, spitalul militar nr. 474 al armatei a IV-a şi-a luat 50 tone de porumb, 50 de paturi, tot felul de rechizite pentru cai şi vite, o ladă cu sticlă - oglindă. Toate aceste bunuri au fost furate după ce a fost ruptă lăcata depozitului şcolii agricole.
În satele Goreşti, Bucşa şi Răspopeni  bisericile au fost aduse într-o stare de haos. În interiorul bisericilor au fost rupte şi aruncate arhivele bisericeşti, s-a tras cu arma în atributele de cult aflate în interiorul edificiului, au fost deshumate morminte, zmulse icoanele de pe pereţii bisericilor, distruse tavanurile şi podeaua. Tîlhărirea şi ruinarea bisericilor le-au făcut soldaţii brigăzii 56 mecanizate, corpului 23 mecanizat a armatei 57-a”.

Nu este exclus, că atunci cînd au revenit localnicii pe la casele lor, sau la ce a mai rămas din ele, autorităţile sovietice să le fi spus că aceste distrugeri şi furturi le-au făcut "călăii români".

Cred că e cazul să punem la dispoziţia stimatului cititor două documente dintr-un singur dosar de arhivă despre 2 funcţionari sovietici şi activitatea acestora în RSSM în anul 1945, în care tangenţial  apar şi alte personaje.
-----------------------------------------
                                                                                                                         S E C R E T
             Procurorului URSS – tov. Gorşenin C.P.
             Secretarului CC al PC(b) din Moldova – tov. Salagor N.L.
             Secretarului  Comitetului Judeţean (CJ) al PC(b) din Moldova – tov. Krainii T.

                                 I N F O R M A Ţ I E   S P E C I A L Ă

       La 5 aprilie 1945 în satul Rezeni, raionul Chişinău, s-a sinucis adjunctul Procurorului judeţului Chişinău – BOGOMOLOV Piotr Fiodorovici, anul naşterii 1911, originar din Jernovogorie, raionul Sovietskii, regiunea Kirov, rus, membru al PC(b) din anul 1939, a activat în organele de procuratură din anul 1939 pînă în martie 1944 – Procuror raional în regiunea Kirov, din martie 1944 – în RSS Moldovenească.
       La sosirea mea împreună cu Secretarul CJ Chişinău al PC(b) din Moldova tov. Krainii şi reprezentanţii organelor de anchetă în satul Rezeni, am stabilit:
       La 23 martie anul 1945,  Bogomolov P.F. a fost trimis de CJ Chişinău al Partidului în deplasare în raionul Kotovsk pentru acordarea ajutorului la efectuarea semănatului de primăvară.
       Comitetul raional (CR) Kotovsk al partidului l-a numit pe Bogomolov în satul Zâmbreni (la 7 km de satul Rezeni). La sfîrşitul lui martie 1945 reprezentanţii CR Kotovsk al partidului nu l-au găsit pe Bogomolov în satul Zâmbreni, dar de la ţărani au aflat, că Bogomolov permanent bea şi nu participă la semănat.
       La 1 aprilie 1945 Bogomolov s-a adresat din proprie iniţiativă la punctul medical din Zâmbreni, unde a fost diagnosticat că suferă de alcoolism şi la momentul examinării se află în stare de ebrietate avansată.
       În aceeaşi zi, la 1 aprilie 1945, Bogomolov a sosit în satul Rezeni, unde anterior a îndeplinit funcţia de împuternicit pe problemele livrării grîului la stat şi a continuat să bea la localnici.
       Aproximativ la ora 3 în  ziua de 5 aprilie Bogomolov a trecut pe la adjunctul Preşedintelui Sovietului sătesc Rezeni  - Birov Iacov Constantinovici,  a cerut vin şi posibilitatea de a se odihni pentru ca seara să plece în satul Zâmbreni.
       Bogomolov era în stare de ebrietate avansată şi Birov vin nu i-a dat, dar i-a propus să se odihnească în altă parte a casei (în care nu locuia familia).
       În această parte a casei Bogomolov a fost găsit mort, în poziţie semiaşezat pe scaun, după maşina de cusut. Împuşcătura a fost efectuată în zona de lîngă ureche, în tîmpla dreaptă. Lîngă Bogomolov a fost găsit un brauning belgian şi un tub de cartuş.
       În urma examinării exterioare, în buzunarele lui Bogomolov au fost găsite patroane pentru revolverul brauning, biletul de partid, paşaportul şi alte documente.
       Urme de violenţă nu au fost stabilite, de aceea urmează de constatat, că Bogomolov s-a sinucis.
       Rezultatele finale ale anchetei vor fi comunicate suplimentar.

       Procurorul RSSM
           Consilier Judiciar de Stat de clasa III                                  F. Doncenco

       6 aprilie 1945
       or. Chişinău, RSSM                                             ANRM (  F.3085, inv.1, d. 40)

    Este „îngrozitor” să ne imaginăm ce ne făceam noi,dacă toţi ocupanţii procedau  la fel ca
    Procurorul adjunct Bogomolov...
-----------------------------------------    Un alt funcţionar a procedat „mai raţional”.Să urmărim documentul:

                                   Secretarului CC al PC(b) din Moldova
                                   Tov. Salagor                                                                S E C R E T

                                               R A P O R T  S P E C I A L

       De către Procuratura raionului Kotovsk, judeţul Chişinău, a fost intentat proces penal împotriva Şefei bazei Raipotrebsoiuz-ului din Kotovsk – Şalinikova Zinaida Andreevna pentru delapidarea sumei de 5707 ruble şi irosirea produselor alimentare şi mărfurilor industriale din fondurile cu destinaţie specială:
                Pentru pedagogi, pentru activul de partid şi pentru nou-născuţi.
       În procesul anchetării cazului s-a stabilit, că irosirea produselor alimentare şi mărfurilor industriale din fondurile cu destinaţie specială a avut loc din indulgenţa, iar uneori chiar şi cu participarea directă a unor lucrători de partid de conducere din Comitetul executiv raional (CER) Kotovsk şi CR al PC(b)M. S-au irosit cele mai de preţ mărfuri prin casarea lor pe facturi pentru Selpo-uri, pe cănd mărfurile se iroseau pe loc, prin depozitul principal.
       Astfel, din ordinul Preşedintelui CER – Pravovorskii, din fondul pentru pedagogi a fost transmis Preşedintelui Selpo-ului – Ivanova un palton, trei metri de tricot unor persoane ce nu au nimic comun cu pedagogia. Pe lîngă aceasta s-au eliberat 6 kg de ciocolate pentru lucrătorii CR al PC(b)M – Ţîganov, Lujaev şi reprezentantului CC al PC(b)M – Kneazev. Preşedintele CER personal şi-a luat din acest fond 10 băsmăli, din care 5 băsmăli la preţul de 81 ruble, 3 băsmăli la preţul de 375 ruble, 2 băsmăli la preţul de 186 ruble şi alte lucruri.
       Din fondul pentru nou-născuţi s-a luat manufactură de către Preşedintele CER – Redin - 10 metri, Secretarul CER – Ostapenko – 5 metri, fostul şef al Secţiei generale – Golţvorm – 10 metri, şeful Gorcomhoz-ului – Socolov – 10 metri.
       De regulă, taloanele pentru primirea manufacturii se eliberau de fostul şef al Secţiei generale a CER – Golţvorm, care în prezent a fost deportată de către organele NKVD la locul anterior de trai, ca fiind venită cu nemţii pe teritoriul RSSM.
       Conform datelor deţinute, în octombrie 1944, Secretarul CR al PC(b)M – Ţîganov a luat pentru sine personal mărfuri în sumă de peste 4000 ruble şi pînă în prezent nu a achitat această sumă.
       Pe lîngă aceasta, s-a stabilit, că Ţîganov are de acoperit în casa CR al PC(b)M suma de 3500 ruble, iar al doilea secretar – Lujaev – 3000 ruble.
       Vitele rebutate pînă în prezent nu au fost luate la evidenţă pe raion şi, conform declaraţiei şefului Raizo-ului – tov. Cerepov, toţi lucrătorii de conducere şi-au luat vaci din aceste vite şi nu au plătit pe ele bani.
       De asemenea Cerepov a declarat, că el a transmis Secretarului CR al PC(b)M – Ţîganov un document de la Sovetul sătesc Mileşti, precum că Preledintele CER – Pravovorskii a luat de la acest soviet sătesc 20 de oi, 2 porci şi nu se ştie unde le-a transportat, cerînd ca Ţîganov să întreprindă măsurile necesare. Însă, Ţîganov a pus acest document în masă şi nu a întreprins careva măsuri. Pe lîngă aceasta, Pravovorskii şi-a însuşit 3 porci în satul Sărata-Galbenă.
       La 10 aprilie 1945 în Procuratura raionului s-a prezentat şeful Pazei militare a Zagotzerno-ului din Kotovsk şi a declarat, că CER ilegal a primit de la depozit 1,5 tone de orz. În scopul verificării faptului dat la Procuratura raionului a fost invitat directorul  Zagotzerno-ului – Maiorov, care a declarat, că în temeiul dispoziţiei orale a Secretarului CR al PC(b)M – Ţiganov şi Preşedintelui CER – Pravovorskii lor li s-a eliberat din fondul de seminţe, adunat pentru familiile combatanţilor şi săracilor, 1,5 tone de orz pentru CER şi 1070 kg grîu pentru spital. Pe lîngă aceasta, Maiorov a declarat, că Ţîganov  l-a rugat să-i scrie o chitanţă fictivă de primire a 4 tone de porumb de la Sovietul sătesc Manoileşti, care a fost luată de CR pentru furaje. De asemenea, Maiorov a menţionat, că în perioada campaniei de colectare a pîinii, din dispoziţia lui Ţîganov, prezenta cifre mărite faţă de cantitatea reală de pîine colectată, p!
 entru sporirea procentului de îndeplinire a planului la colectarea pîinii pe raion.
       Pe lîngă faptele expuse, în acţiunile Secretarului CR al PC(b)M se constată grosolănie administrativă. De exemplu: în perioada campaniei de colectare a pîinii în septembrie 1944, în satul Costeşti, Ţîganov a ţinut o adunare cu responsabilii de colectare, la care i-a ameninţat, că pentru neîndeplinirea planului  va aplica măsuri drastice, pînă la arestare şi deportare. Pe lîngă aceasta, i-a chemat pe 3 responsabili, care din cauze obiective au lipsit de la adunare, i-a certat, i-a ameninţat cu arestarea şi alte sancţiuni. Se cunosc şi alte fapte de grosolănie din partea lui Ţîganov faţă de ţărani şi comunişti.
       În baza celor expuse, rog să delegaţi în raionul Kotovsk o comisie de partid pentru verificarea faptelor relatate mai sus şi să discutaţi în cadrul Biroului CC al PC(b)M comportamentul Primului secretar al CR Kotovsk al partidului – Ţîganov, celui de-al doilea secretar – Pujaev şi Preşedintelui CER Kotovsk – Pravovorskii.

           Procurorul RSSM
           Consilier Judiciar de Stat de clasa III                                  F. Doncenco

       Or. Chişinău, RSSM                                                        ANRM  F.3085, inv. 1 , d. 40
       18.04.1945
-----------------------------------------
Este binecunoscut faptul că în RSSM, după 1944, au fost aduşi din URSS nu numai şefi de rang superior, ci şi tot felul de agramaţi şi aventurieri. În rîndul celor aduşi de infernul roşu se nimereau şi oameni cumsecade, dar numărul acestora era atît de mic, încît ei nu erau în stare să schimbe imaginea generală pe care o creau zi de zi cadre de teapa celui care era preşedinte de kolhoz în satul Cuzmin, raionul Camenca.
Consider că documentul ce urmează este de interes public, de aceea am hotărît să-l reproduc integral. Cititorul  trebuie să cunoască, că metodele violente, josnice şi mişeleşti ale preşedintelul kolhozului, care în scurt timp devenise "buhaiul satului", erau tipice pentru întreg spaţiu rural din RSSM, poate cu unele  mici excepţii. Prezentăm documentul[i]:

                                              "Secretarului Comitetului Central ULCT din URSS
                                                                      tovarăşului Şelepin A.N.

                       S C R I S O A R E     D E     I N F O R M A R E

           Vă comunicăm că pentru controlul faptelor descrise în scrisoarea cu nr.01/3324 din 12 mai 1950, am trimis şefului-adjunct al secţiei şcolii a CC al ULCTM tov. Stelea I.D, care împreună cu alţi doi membri ai biroului CR Camenca al PC(b)M t.t. Screabin şi Varava au stabilit că preşedintele kolhozului ”Şleah do kommunî” din satul Cuzmin, raionul Camenca, Valînschi Nichita Filimonovici, într-adevăr a decăzut moral şi în viaţa de zi cu zi face abuz de funcţia pe care o ocupă, are un comportament criminal faţă de femei, este grosolan cu ele, le constrînge spre concubinaj, promiţîndu-le ajutor material şi alte facilităţi din contul kolhozului.

O dovadă importantă sînt mărturisirile scrise de Prisajniuc Elena Terentievna, Culicinscaia Ana Iacovlevna, Vlajievscaia Maria Petrovna, Sniţarenco Olga Nichiforovna şi altele, care confirmă că Valînschii duce un mod de viaţă desfrînat, ruinînd averea kolhozului.

În toamna anului 1949 Valînschii a forţat spre concubinaj o fată de 18 ani, Priseajniuc Elena Terentievna, căreia i-a promis că se va căsători cu ea şi îi va da şi bani.
La 26 martie 1950 tov. Priseajniuc a născut un băiat, dar potrivit explicaţiilor mamei sale, tatăl copilului, chipurile, nu este Valînschii, ci tov. Sanalatii Nicolai, pe numele căruia a şi fost înregistrat copilul.
În mărturisirea sa, Culicinscaia Ana Iacovlevna afirmă că după ce părinţii săi, în 1947, au fost judecaţi, Valînschii a scris o scrisoare la Tehnicumul de cooperaţie din Soroca, unde învăţa Culicinscaia şi a cerut ca aceasta să fie exmatriculată (motivînd probabil că are părinţi judecaţi - Al.M.)

Tov. Culicinscaia a fost exmatriculată din respectiva instituţie de învăţămînt chiar din primul an de studii. În 1948, cînd s-a întors în satul Cuzmin, a început să lucreze în kolhozul "Şleah do communî". Valînschii o certa şi batjocorea des la lucru, în prezenţa altor kolhoznici, iar în toamnă i-a propus serviciile sale. A venit la ea acasă şi i-a propus să trăiască în concubinaj, iar în schimb nu o va mai certa şi înjura, ci o va ajuta economic. De atunci Valînschii o foloseşte tot timpul în calitate de concubină.

Tov. Vlajievscaia M.P. a acceptat concubinajul pentru 0,06 ha de pămînt din moşia kolhozului, care i s-a repartizat la propunerea lui Valînschii. Dar după ce Valînschii a încetat s-o mai viziteze, a fost eliberată de la lucru (ferma de păsări), luîndu-i-se şi pămîntul.

Noi am stabilit, iar mărturisirile scrise confirmă că Valînschii îşi bătea joc de fetele care nu-l lăsau să intre în casă sau nu-i făceau pe plac. De exemplu, tov. Sniţarenco Olga Nichiforovna mărturiseşte că Valînschii a hotărât să o trimită la lucru în Donbas doar din motiv că aceasta nu i-a permis să intre în casă. Tov. Buzulenco Olga Vasilievna a relatat că Valînschii, în 1949, în timpul prăşitului, a înjurat-o sub pretext că a tăiat multe fire de floarea-soarelui. Tot atunci Valînschii i-a propus să vină seara la ea acasă, iar în schimb el nu o va critica la adunare. Şi într-adevăr, Valînschii nu a spus nimic despre ea la adunare, însă cînd a venit seara la ea acasă, tov. Buzulenco nu l-a lăsat să intre.
Din acest motiv el i-a interzis fetei să meargă cu căruţa kolhozului la piaţă, cu toate că brigadierul i-a permis, ea achitînd anterior suma necesară pentru a fi transportată cu căruţa.

Tov. Guşilo Maria Nicanorovna confirmă faptul că Valînschii de nenumărate ori a batjocorit-o şi s-a răzbunat pe ea, din motiv că i-a refuzat propunerile şi a opus rezistenţă la încercările lui de a o viola.

Tov. Voronovschaia Victoria, Jucovschaia Liusia şi Hmelevschaia Xenia au refuzat să dee mărturisiri concrete deoarece le este ruşine, dar din discuţiile cu alte fete şi din mărturiile scrise se confirmă că şi acestea au fost concubinele lui Valînschii.

Tov. Leahovici Liza Condratievna ne-a comunicat că Valînschii a pierdut orice simţ omenesc. De faţă erau toţi kolhoznicii cînd acesta a alungat-o pe fiica sa, Lida din clubul kolhozului, iar în martie 1950, atunci cînd fiica sa de 14 ani a ieşit în drum, unde lucra brigada de construcţii, Valînschii a înjurat-o.

Noi am trimis la CC al PC(b) al Moldovei copia scrisorii tov. Ivanov, scrisoarea informativă a tov. Stelea I.D. şi copiile mărturisirilor tuturor fetelor despre care am menţionat.
CC al PC(b) al Moldovei a transmis toate aceste materiale procuraturii pentru a-l trage la răspundere penală pe Valînschii.

Secretarul CC al ULCT din Moldova V. Cohanschii"

-----------------------------------------

Cu regret, cazuri de genul acesta au fost mult mai multe decît ne putem imagina.
Nu toţi ocupanţii aveau metode asemănătoare în comportamentul lor. Mulţi din ei erau credincioşi cauzei marxist-leniniste şi partidului condus de Marele Cîrmaci. Printre principalele dogme ale acestora era ateismul. Împuşcarea, deportarea feţelor bisericeşti şi a credincioşilor, indiferent de cultul religios de care aparţineau, au fost măsuri folosite din plin. Peste puţin timp se trecuse la o politică mai moderată. Printre metodele de constrîngere administrativă se numărau: şantajul, naţionalizarea imobilelor unde aveau loc adunările sau slujbele religioase, batjocura şi ameninţările la persoană.

Drept exemplu poate servi un document care confirmă metodele de luptă violentă cu credincioşii şi dragostea celor veniţi faţă de băutura naţională a băştinaşilor[ii]
-----------------------------------------
"SECRET Secretarului CC al PC al Moldovei tov. Lazarev A.M. Locţiitorului Preşedintelui Consiliului de Miniştri al RSS Moldoveneşti tov. Scurtul M.V.

Preşedintele kolhozului din s. Brătuşenii-Noi, raionul Brătuşeni, în numele lui Stalin, a intrat, fiind în stare de ebrietate, în casa de rugăciuni baptistă, în momentul cînd oamenii se rugau. A început să-i înjure pe cei aflaţi acolo, ameninţîndu-i că-i va împuşca sau va arunca o grenadă în casa de rugăciuni. În acest fel el i-a alungat pe toţi credincioşii din local. Asemenea fapte Novicov a mai făcut de nenumărate ori, mai mult decît atît, el i-a avertizat că dacă cineva îl va denunţa, el îi va "alunga în Siberia".

Despre încălcarea grosolană a Constituţiei staliniste a fost informat Comitetul de partid de circumscripţie şi Comitetul executiv de circumscripţie.
Cele relatate au sarcina de a vă informa.

23 octombrie 1952                                                                 S.Colesnic,
 Împuternicitul Consiliului privind cultele religioase pe lângă Consiliul de Miniştri al URSS pentru  RSSM.”
În procesul de lucru am dat peste o informaţie publicată în ziarul "Delovaia gazeta" din 23 iunie 1994 intitulat - "Prigovor vînesen" (Sentinţa a fost pronunţată). Subiectul acestui material informaţional ar putea fi caracterizat printr-o singură expresie: "Nimic nou sub soare!”
Este vorba de o serie de crime săvîrşite în 1994 de un grup de militari ruşi în Republica Moldova suverană şi independentă. Reproducem un fragment din articolul respectiv:
"Tribunalul Militar al Moldovei a pronunţat sentinţa celor patru militari ruşi învinuiţi de furt, tîlhărie, excrocherie şi alte acţiuni ilegale. Tribunalul a hotărît izolarea acestora de societate şi, în consecinţă, soldatul Haricov a fost condamnat la 2 ani şi 8 luni, maiorul Teterin - la 5 ani şi 6 luni, căpitanul Gram - la 6 ani şi maiorul Cercasov - la 7 ani detenţie”.

Probabil că astfel au înţeles ei îndeplinirea misiunii de internaţionalist-pacificator. În această ordine de idei, ajungem la concluzia că, comportamentul ocupantului este totuşi previzibil- violenţă, jaf, viol  şi batjocură.
Un lucru este cert, ocupanţii sovietici au fost pilonii de bază a unui mecanism totalitar străin, care s-au infiltrat violent în vieţile şi minţile oamenilor pentru mai bine de şase decenii afectînd multe generaţii .


Alexandru Moraru, istoric-arhivist si publicist (mun. Chişinău)
Sursa: www.tribuna-basarabiei.ro / 30.05.2010


joi, 29 aprilie 2010

Basescu, despre R. Moldova: Suntem doua state, un singur popor si avem viitor comun

Presedintele Traian Basescu a declarat miercuri, la Iasi, ca Romania si Republica Moldova sunt "doua state", cu "un singur popor" si cu un viitor comun.

Declaratia a fost facuta cu prilejul intalnirii cu studentii si elevii basarabeni organizata la Universitatea "Al. Ioan Cuza" din Iasi, la care a participat si presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, aflat in vizita in Romania.

"Suntem doua state si un singur popor si avem un viitor comun. Cei 22 de milioane de oameni din aceasta parte sunt parteneri pentru cele patru milioane de cetateni de dincolo de Prut. Dreptul la libera circulatie este cel mai important lucru, trebuie sa puteti circula liber atat in Romania, cat si in Uniunea Europeana. Am modificat Legea cetateniei, desi erau politicieni care spuneau ca vom fi sanctionati de catre Europa. Nimeni din UE nu ne-a atras insa atentia", a spus presedintele, citat de Mediafax.

Seful statului a mai afirmat ca autoritatile romane vor ajunge sa solutioneze cate 10.000 de cereri pe luna pentru redobandirea cetateniei de catre cei care au pierdut-o fara voia lor.

"Ma uitam pe ce se-ntampla la Ministerul Justitiei in evolutia de la modificarea legii si luna trecuta s-a ajuns la acordarea de 5.300 de cetatenii. Aparatul nou pus in functiune nu este inca suficient de eficient pentru ca obiectivul nostru este sa satisfacem 10.000 de cereri pe luna. Va asigur ca pana la sfarsitul anului vom ajunge la aceste cifre pentru ca avem toate resursele sa o facem", a sustinut presedintele Basescu, citat de Newsin.

Presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, le-a multumit autoritatilor de la Bucuresti pentru ca in anul universitar 2010-2011 aproximativ 5.000 de tineri basarabeni vor avea prilejul de a studia in Romania, informeaza Agerpres.

La randul sau, Traian Basescu a precizat ca este o necesitate absoluta ca sistemul de educatie din Romania sa nu se mai axeze doar pe memorarea unor informatii, ci pe dobandirea de competente de care economia unei tari are nevoie.

"Noi ar trebui sa ne obisnuim sa nu ne mai lamentam ca oamenii pleaca in alta parte sa munceasca. In fond suntem una dintre tarile care duc cea mai mare lupta pentru libera circulatie a fortei de munca. De aceea, a dobandi competente prin sistemul de educatie romanesc trebuie sa fie obiectivul nostru major. Vrem ca absolventii din Romania sa fie competitivi pe piata muncii din Uniunea Europeana", a completat presedintele Traian Basescu.

La intalnire au participat aproximativ 350 de studenti si elevi basarabeni. La finalul acesteia cei doi sefi de stat au semnat in cartea de onoare a Universitatii, dupa care au mers la Catedrala Mitropolitana din Iasi, unde au fost primiti de mitropolitul Moldovei si Bucovinei, IPS Teofan.

Miercuri la pranz, cei doi presedinti au vizitat Manastirea Putna, unde au fost intampinati de copii si de localnici in costume nationale si cu flori in maini. Cei doi presedinti au avut o scurta intalnire cu IPS Pimen si cu staretul manastirii Putna, Velnic Melchisedec, ei primind cadou din partea fetelor bisericesti cate o icoana reprezentadu-l pe Stefan cel Mare si Sfant.

Presedintele interimar al Republicii Moldova a inceput, marti, o vizita oficiala de doua zile in Romania, la invitatia sefului statului roman, Traian Basescu. Sursa: Ziare.com

Ghimpu sfideaza Rusia si nu participa la parada de pe 9 mai

Ambasadorul Federatiei Ruse la Chisinau, Valerii Kuzmin, spune ca Moscova nu a fost informata oficial despre refuzul Republicii Moldova de a participa la parada militara organizata pe data de 9 mai.

Declaratia vine dupa ce Mihai Ghimpu a spus ca nu merge la parada de la Moscova pentru ca "nu poate uita deportarile, foametea si crimele regimului sovietic".

"Nu pot comenta informatia ca Ghimpu nu merge la Moscova, pentru ca aceasta se schimba foarte des. Din datele noastre, Mihai Ghimpu va participa la summit-ul informal al sefilor de state CSI.

Cat despre parada, nu stiu, nu avem nimic oficial. Sper ca o astfel de informatie sa fie facuta publica in cel mai scurt timp, pentru ca delegatia moldoveneasca este asteptata la Moscova. Oricum, militarii moldoveni vor marsalui pe Piata Rosie, alaturi de alti soldati, reprezentanti ai coalitiei anti-hitleriste", a declarat Kuzmin, citat de Stirea Zilei.

Acesta sustine ca nu poate fi invocata lipsa unei invitatii la parada adresata lui Mihai Ghimpu, pentru ca i-a inmanat personal invitatia.

"Trebuie insa sa intelegeti ca o invitatie nu obliga la prezenta. Fiecare decide in cadrul tarii sale", a precizat Valerii Kuzmin.

miercuri, 28 aprilie 2010

Romania si R. Moldova s-au inteles pe acordul privind frontiera

Romania si R. Moldova nu mai au, practic, elemente care trebuie sa fie convenite pe marginea documentului referitor la regimul frontierei de stat, dar discutiile privitoare la acest acord vor continua pentru a gasi "abordari acceptabile pentru ambele capitale", a declarat ministrul moldovean de Externe Iurie Leanca (foto).
Tratatul politic de baza si cel privind regimul de frontiera sunt doua documente asupra carora Romania si Republica Moldova negociaza de 19 ani, insa de multe ori negocierile au dat impresia de impotmolire sau au constituit motive de tensiune in relatia bilaterala.

In decembrie 2007, ambasadorul roman la Chisinau, Filip Teodorescu, era convocat la MAE moldovean pentru a "i se atrage atentia" cu privire la comentariile publice facute pentru a explica ce impiedica statul roman sa semneze cu Chisinaul tratatul de baza si pe cel de frontiera. Ambasadorul invocase Tratatul de pace de la Paris din 1947, prin care frontiera era considerata cea trasata in 1940 intre Romania si URSS, o frontiera pe care ambasadorul a calificat-o drept "un fals istoric".

Intrebat daca, dupa schimbarea regimului de la Chisinau care s-a produs in 2009 si detensionarea relatiilor bilaterale, Romania si Republica Moldova vor relua negocierile privind aceste doua documente politice, ministrul de Externe moldovean, Iurie Leanca, a spus marti: "Avem un schimb de opinii, avem pe marginea documentului privind regimul de frontiera, practic nu mai avem elemente care trebuie sa fie convenite. Deci, sunt absolut convins ca in perioada ulterioara vom continua discutiile si vom gasi abordari care vor fi acceptabile pentru ambele capitale, atat pentru Chisinau, cat si pentru Bucuresti", a punctat Iurie Leanca.

"Sunt doua documente importante. Intr-adevar, pozitiile celor doua parti in negocieri sunt tot mai apropiate si sunt convins ca le vom putea finaliza foarte rapid", a confirmat si ministrul roman de externe, Teodor Baconschi.

Seful diplomatiei de la Chisinau il insoteste pe presedintele interimar al tarii, Mihai Ghimpu, in prima vizita pe care acesta o face, marti si miercuri, in Romania. Iurie Leanca a fost prezent marti la o emisiune la TVR1 alaturi de omologul sau roman Teodor Baconschi.

joi, 15 aprilie 2010

Jurnal.md: Ambasadorul Rusiei: „Nu sunt de acord cu eroizarea Armatei Române”

Ambasada Federaţiei Ruse în Republica Moldova a împărţit astăzi medalii veteranilor ruşi în cel de-al doilea război mondial. „Aceste medalii sunt acordate de către preşedintele rus, Dmitrii Medvedev şi le vor primi toţi veteranii celui de al doilea război mondial”, a declarat ambasadorul rus în Republica Moldova, Valerii Kuzmin.

Ambasadorul rus a menționat că nu a reuşit să adune toţi participanţii la război, deoarece nu se ştie câţi au rămas în viaţă. „Mulţi dintre ei au murit, iar unora le e greu să se deplaseze, din acest motiv nu avem o bază de date a veteranilor”, spune ambasadorul. Potrivit oficialului, ambasada a împărţit deja medalii veteranilor din Transnistria.

Kuzmin a ţinut să menţioneze că veteranii Armatei Române, care au participat la lupta contra fascismului, în peroada finală a războiului trebuie să fie respectaţi şi medaliaţi ca şi cei care au luptat de la început. Oficialul susţine că nu este de acord cu încercările autorităţilor moldoveneşti de a eroiza Armata Română. „În Federaţia Rusă aceste încercări au fost demult oprite”, spune Kuzmin.

La ora actuală, în Republica Moldova sunt circa şase mii de veterani ai celui de-al doilea război mondial, dintre care 82 persoane deţin şi cetăţănie rusească.

joi, 1 aprilie 2010

Boc: Acordul privind micul trafic de frontiera, un test pentru Romania si R. Moldova

Premierul Emil Boc a declarat miercuri ca implementarea Acordului privind micul trafic de frontiera, incheiat intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova, va fi un test pentru ambele state, acestea trebuind sa demonstreze "capacitatea aplicarii riguroase a documentului".

Inainte de a pleca la Chisinau, unde va inmana primele permise de mic trafic de frontiera, primul-ministru roman a subliniat ca acordul semnat la data de 13 noiembrie intre Guvernele Romaniei si Republicii Moldova da posibilitatea celor doua tari sa beneficieze de o facilitate europeana.

"Implementarea acestui acord va fi un test pentru ambele state. Ambele parti vor trebui sa demonstreze capacitatea aplicarii riguroase a prevederilor documentului pentru a accentua beneficiile sale de care se vor bucura peste un milion de cetateni ai Republicii Moldova. Voi accentua acest aspect in discutiile cu presedintele interimar Mihai Ghimpu si cu primul-ministru Vlad Filat", a declarat Boc, miercuri, la Aeroportul Henri Coanda.

Premierul a precizat ca un alt motiv pentru care efectueaza o vizita la Chisinau este acela de a reafirma angajamentul Romaniei pentru sustinerea perspectivei europene a Republicii Moldova.

Premierul Emil Boc merge miercuri la Chisinau, insotit de seful diplomatiei, Teodor Baconschi, si de ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, pentru a inmana primele permise de mic trafic la frontiera.

Acordul privind micul trafic de frontiera incheiat intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova, care a fost semnat la Bucuresti la data de 13 noiembrie 2009, a intrat in vigoare la 26 februarie.

Persoanele care detin permisul de mic trafic de frontiera si pasaportul pot sa calatoreasca fara viza in partea din teritoriul Romaniei care nu depaseste 30 de km de la frontiera cu Republica Moldova.

Posesorul permisului de mic trafic poate sa ramana in Romania, in zona de frontiera, pentru o perioada neintrerupta de maximum trei luni de la data trecerii frontierei. Respectiva persoana poate sa treaca frotiera in mod frecvent, in scopul declarat in cererea depusa pentru obtinerea permisului.

De prevederile Acordului privind micul trafic beneficiaza aproximativ un milion de cetateni moldoveni, care domiciliaza in 361 de localitati de la frontiera. Pentru a solicita un astfel de permis, o persoana trebuie sa faca dovada ca locuieste legal, de cel putin un an, in zona de frontiera.

In unele cazuri, localitatile aflate la frontiera nu se incadreaza in cei 30 de km. In acest caz, zona de aplicare a Acordului se extinde la 50 de km. Permisele de mic trafic se emit gratuit, pana la aderarea Romaniei la Spatiul Schengen, si se elibereaza in 60 de zile de la depunerea cererii. Valabilitatea primului permis de mic trafic este de doi ani, iar cel de-al doilea poate avea o valabilitate de cinci ani, daca nu s-au incalcat prevederile Acordului.

miercuri, 31 martie 2010

Mihai Ghimpu in Romania pe 27-28 aprilie

Presedintele Traian Basescu a avut marti o convorbire telefonica cu presedintele interimar al Republicii Moldova, presedintele parlamentului, Mihai Ghimpu.
Presedintii celor doua state au convenit asupra detaliilor ce tin de apropiata vizita a presedintelui Ghimpu la Bucuresti, in perioada 27-28 aprilie 2010.

Interlocutorii au discutat si despre stadiul de evolutie a proiectelor moldo-romane asupra carora s-a convenit in cadrul vizitei in Republica Moldova, in ianuarie, a presedintelui Romaniei Traian Basescu.

Mihai Ghimpu l-a informat pe omologul sau roman ca miercuri va prezida o sedinta de lucru cu factorii de decizie, la care vor fi prezentate rapoartele ministerelor de resort cu referire la actiunile intreprinse de autoritatile din Republica Moldova in urma vizitei presedintelui Traian Basescu la Chisinau.

marți, 30 martie 2010

Tudor Gheorghe, aplaudat de presedintele Republicii Moldova

Tudor Gheorghe, care a sustinut pe 27 martie la Chisinau spectacolul "In cautarea dorului pierdut", dedicat cele de-a 92-a aniversari de la unirea Basarabiei cu Romania, a fost intampinat si aplaudat de presedintele Republicii Moldova, Mihai Ghimpu.

Evenimentul a avut loc la Filarmonica "Seghei Lunchevici" din Chisinau, sala de spectacol fiind plina pana la refuz.

Tudor Gheorghe a cantat melodii din toate zonele folclorice romanesti, printre care Basarabia, Oltenia, Maramures si Transilvania. Spectatorii au fost placut surprinsi cu versurile poetilor Marin Sorescu, Grigore Vieru sau Nichita Stanescu pe care solistul roman le-a recitat.

La finalul spectacolului, dupa minute intregi de aplauze, Tudor Gheorghe a fost surprins de aproximativ 300 de oameni care il asteptau in fata Filarmonicii cu flori, printre acestia fiind si presedintele Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, care l-a felicitat pentru aportul semnificativ adus culturii si traditiei.

Dupa acest moment, solistul a avut la dispozitie o coloana oficiala care l-a insotit pana la hotel.

Tudor Gheorghe este unul din solistii preferati ai romanilor de peste Prut, o strada din Chisinau purtandu-i numele.

Artistul Tudor Gheorghe va prezenta publicului noul sau spectacol, intitulat "Chemarea pasarii de acasa" si inspirat de versurile poetului Mircea Micu, intr-un turneu national care va debuta pe 14 mai, la Sala Palatului din Capitala, incepand cu ora 19.00, anunta organizatorii.

luni, 29 martie 2010

Republica Moldova şi România vor avea un batalion mixt

Ministrul Apărării Vitalie Marinuţa şi omologul său român Gabriel Oprea au semnat astăzi, 29 martie, Protocolul între Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi Ministerul Apărării Naţionale din România privind colaborarea Forţelor Aeriene. 

Protocolul prevede informarea reciprocă despre zborurile aeronavelor militare în spaţiul aerian din apropierea frontierei dintre cele două state, schimbul de date radar cu privire la situaţia aeriană, acordarea reciprocă de ajutor echipajelor aeronavelor militare aflate în pericol, precum şi participarea la activităţi comune. 

Printre subiectele discutate a fost şi propunerea ministrului moldovean de a crea un batalion mixt. Ambii oficiali au ajuns la concluzia că această iniţiativă va duce la îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două state.

Vizita oficială a ministrului Apărării Vitalie Marinuţa în România se desfăşoară în perioada 28 – 30 martie.

Djuvara: Ion Iliescu si sotia sa,vinovati ca n-am avut un nou martie 1918

Existenta unei republici separate de Romania, intre Prut si Nistru, este o monstruozitate, este un lucru nefiresc, sustine istoricul Neagu Djuvara.

Potrivit acestuia, la inceputul anilor '90, imediat dupa Revolutie, s-ar fi putut realiza unirea celor doua state, vinovat pentru neinfaptuirea acestia facandu-se Ion Iliescu si sotia sa, Nina, care este de origine rusoiaca, scrie Adevarul.

"Sunt destul de multi cei care au dorit unirea in acel moment, insa s-a opus Ion Iliescu cu sotia lui, care este rusoaica (...) Am fi putut retrai la inceputul anilor '90 un al doilea 27 martie 1918", a precizat Neagu Djuvara intr-un interviu acordat cu prilejul dezbaterii cu tema "Unirea, o provocare actuala, din perspectiva interactionarii celor doua medii educationale", organizata de Clubului Studentilor Basarabeni si Bucuvineni "Stefan cel Mare si Sfant" din cadrul Ligii Studentilor Galati.

Istoricul a afirmat ca Romania trebuia sa aiba o rezistenta in momentul iunie 1940. "Adica cum? Am cedat fara sa tragem un foc de pusca o provincie intreaga", s-a intrebat retoric Neagu Djuvara.

duminică, 28 martie 2010

92 de ani de la Unirea din 1918; Baie de românism la Bălţi(Foto)

Vicepremierul Ion Negrei speră într-o unire a Moldovei cu marea familie europeană, „cu popoarele cu tradiţii şi valori democratice”
Chişinăul sărbătoreşte Unirea din 1918 cu omagii aduse foştilor deputaţi din Sfatul Ţării, mese rotunde şi un marş al unirii. Primăvara trecută mai mulţi tineri de peste Prut porniţi la Chişinău pentru Ziua Unirii au fost opriţi la graniţa moldo-română. În acest an, atitudinea e alta, odată cu schimbarea actualei configuraţii din administraţia statului, informează Europa Libera.

Constantin Braşoveanu, lider al unei asociaţii româneşti din Oancea, spune că a fost întâmpinat respectuos de vameşii moldoveni: „Timpurile se vede că sunt altele din conduita celor de la vamă. Există politeţe în comportament, atitudine faţă de noi, vocabular.”

Printre demnitarii care au participat la evenimentele dedicate Unirii a fost vicepremierul Ion Negrei, care crede că istoria nu se va repeta, dar speră într-o unire a Republicii Moldova cu marea familie europeană, „alături de celelalte popoare, cu tradiţii şi valori democratice”.

Fruntaşii partidelor aflate la guvernare nu au putut fi văzuţi printre participanţi. Iată cum explică această lipsă Sergiu Boghean, liderul aripei tinere a PL: „Liderii noştri au anumite funcţii care nu le permit să spună ceea ce e adevărat, pentru că foarte mulţi cetăţeni mai puţin recepţionează pozitiv aceste mesaje.”

După amiază, în centrul urbei se aşteaptă un marş al Unirii iniţiat de „Noii Golani”, o organizaţie de tineri români care şi-au anunţat prezenţa la Chişinău în număr de vreo sută de reprezentanţi. Într-un gest simbolic, tinerii au de gând să voteze unirea în faţa sediului de altă dată a Sfatului Ţării din strada Mateevici.
Municipiul Bălţi a fost scăldat azi în cele trei culori ale drapelului românesc. Mitingul, prilejuit de consemnarea celor 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România din 1918, a fost organizat de Noua Dreaptă şi de Mişcarea Naţional-Creştină din Basarabia.
La manifestare – la care a fost prezent şi liderul Noii Drepte din România, Tudor Ionescu – au participat peste 100 de tineri români din Basarabia, Muntenia, Ardeal şi Moldova. Aceştia au sărbătorit, pentru prima dată împreună, ziua de 27 Martie 1918, când Sfatul Ţării hotăra că Basarabia „de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România”, scrie hotnews.md.
 
Ieri, 26 martie, cu ocazia celor 66 de ani de la eliberarea localităţii de sub ocupaţia fascistă, autorităţile au depus coroane şi flori la monumentul „Tankul” din centrul oraşului, după care marşul s-a îndreptat la Memorialul gloriei ostăşeşti din Bălţi, unde, de asemenea, au fost depuse flori şi coroane la monumentul ostaşului-eliberator. Astăzi, la manifestările organizate în cinstea celor 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, primarul comunist al localităţii nu a participat. Mai mult, la eveniment nu a fost văzut niciun oficial care ar reprezenta Primăria.
 
În 1918, oraşul Bălţi a fost prima localitate din Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) care s-a pronunţat favorabil unirii Basarabiei cu România, „în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove”, potrivit Actului Unirii votat de Sfatul Ţării la 27 Martie 1918.

Participanţii la evenimentul de la Bălţi urmau să desfăşoare un miting similar în Orhei, apoi, spre sfârşitul zilei, şi  în Chişinău.
 
Vezi AICI un slideshow de la eveniment.

sâmbătă, 27 martie 2010

BASARABIA , VÂNDUTĂ ,PLÂNSĂ, TRĂDATĂ,UITATĂ

BASARABIA , VÂNDUTĂ ,PLÂNSĂ, TRĂDATĂ,UITATĂ
martie 27, 2010 de mihaibeltechi



MOTTO:
„Turcul ne lăsa să ne rugăm lui Dumnezeu în limba noastră şi în bisericile noastre, de care nu s-a atins. El nu ne silea să învăţăm turceşte. [...] De accea, când s-a aflat la 1812 că partea cea mai mănoasă a Moldovei trebui să treacă la Rusia, strămoşii noştri s-au cutremurat.”- Ion Pelivan,discurs în Sfatul Ţării
ROSTIND EMINESCU ,SPUI PLÂNSA BASARABIE
Copilului cu ochi senini
i se părea c-aude aievea
Al bătăliilor tumult .
Purta atîtea vise -n braţe,
Când , de la Nistru pân la Tisa
plângind cu lacrimi grele,amare
Tot românul plânsu-i-sa.
în murmur tremurat de fluier ,
în plânset tainic, de caval …
Mihai Beltechi, 14 ianuarie 2010

Mai ieri , nişte urieşi au făurit România Mare ,azi, noi,nedemni epigoni
ne amintim arar,eventual la ceas aniversar despre faptele ctitorilor făuritori de ţară.Veacuri de tumult şi zbateri , vise stropite cu sudoare,lacrimi şi sânge sunt menţionate în treacăt în manualele şcolare sau se regăsesc accidental în discursuri politicianiste ale unor pigmei cu pretenţii de politicieni şi aflaţi la vânătoare de voturi.
Azi este un moment aniversar, sărbătorim sau ar trebui să sărbătorim revenirea Basarabiei la PATRIA MAMĂ .A fost de altfel o revenire de scurtă durată deoarece în urma ultimatumului sovietic din vara lui 1940 Basarabia s-a reintors sub cismă rusească iar basarabenii sub cnut rusesc.După cum spuneam, mai ieri , nişte urieşi au făurit România Mare iar în zilele noastre nişte piticanii hidoase au ratat cu intenţie refacerea României Mari , preferînd iluzorii poduri de flori peste Prut unirii reale atunci când era realizabil acest obiectiv.Să revenim însă la sfânta si ignorata carte de istorie a neamului românesc şi ,fie şi în treacăt să rememorăm pagini de glorie,pagini de luptă şi împliniri.În anul 1917 Rusia a fost zguduită de două revoluţii –cea burghezo-democratică fiind urmată de revoluţia bolşevică –urmate apoi de războiul civil.În condiţiile în care teritoriul dintre Prut şi Nistru a devenit teatru de operaţiuni pentru unităţi ruseşti ale unei armate în disoluţie ,pentru bande naţionaliste si apoi pentru bande bolşevice, românii basarabeni au avut tăria să îşi ia soarta în propriile mâini.Evenimentele s-au derulat cu repeziciune:
La 18 aprilie/1 mai, s-au adunat la Odesa peste 10.000 de basarabeni, de la ofiţeri şi soldaţi, până la preoţi şi studenţi. În zilele următoare s-a ţinut la Chişinău Congresul preoţilor şi al învăţătorilor care au cerut un mitropolit român, autonomie şi o formă de guvernământ proprie.
Tot în aprilie 1917 a fost înfiinţat Partidul Naţional Moldovenesc, , sub conducerea lui Vasile Stroescu, cu concursul fruntaşilor Pantelimon Halippa, Pavel Gore, Vladimir Herţa şi a transilvăneanului Onisifor Ghibu. Partidul şi-a asumat rolul de a coordona mişcarea pentru autodeterminarea românilor basarabeni. În programul său se preconiza ca Basarabia „să îşi cârmuiască singură viaţa ei dinăuntru ţinând seama de drepturile naţionale al tuturor locuitorilor ei”. Obiectivele imediate erau:
autonomia completă a Basarabiei pe baza dreptului la autodeterminare;
libertatea cultelor şi a învăţământului;
restituirea pământurilor expropriate românilor;
eliberarea deţinuţilor politici;
obţinerea de drepturi democratice pentru toţi locuitorii, etc.
Ca soluţie imediată pentru anarhia care se instaura, partidul a adoptat un program de autonomie a Basarabei, cu armată, justiţie şi şcoală proprie.
Această luptă a românilor basarabeni se ducea în condiţii vitrege, Rusia şi mai apoi Ucraina avînd manifeste intenţii anexioniste.Cu toate acestea ,ei au avut tăria să îşi proclame apartenenţa la naţiunea română : „Mulţi aţi auzit de moldoveni, dar puţini cred că ştiţi că naţiunea moldovenească nu există. Numele Moldova, moldoveni este numai teritorial, dar nu naţional, iar dacă noi numim moldoveneşti cuvintele şi organizaţiile noastre, facem asta numai din punct de vedere tactic, fiindcă cuvântul român sună prea aspru la urechile vrăjmaşilor noştri, de care avem foarte mulţi, ca şi dumneavoastră, şi el serveşte de a ne acuza pe noi de separatişti.” – Teofil Ioncu, la Congresul Popoarelor din Rusia, desfăşurat la Kiev între 8/21 şi 14/27 septembrie 1917.
În 20 octombrie/2 noiembrie 1917.a avut loc la Chişinău Marele Congres al Ostaşilor Moldoveni la care au participat 989 delegaţi, ofiţeri români şi circa 200.000 de ostaşi,prilej cu cares-a constituit organul reprezentativ numit Sfatul Ţării. Forul coordonator a fost Consiliul Directorilor, iar preşedinte ales Ioan Inculeţ. Odată instaurat, Sfatul Ţării intră în activitate: la 15 decembrie 1917 proclama Republica democrată moldovenească, iar la 2 Martie o delegaţie formată din Ion Inculeţ, Pan Halipa şi Dr. Ciugureanu se întâlneşte la Iaşi cu Primul Ministru al României stabilind cadrul de desfăşurare a evenimentelor premergătoare unirii.
La 25 septembrie/8 octombrie 1917, Sfatul Ţării proclama autonomia Basarabiei. Succesiv, la 2/15 decembrie 1917, a proclamat Republica Democratică Moldovenească. Noul stat continua să fie legat de Rusia ca stat federativ. Ca organ conducător executiv a fost ales un „Consiliu al Directorilor” în frunte cu Petre Erhan. Pentru că în Rusia puterea era preluată de bolşevici, basarabenii au fost nevoiţi să ia o decizie radicală şi, la 24 ianuarie 1918, la scurt timp după ce vecina Ucraina se rupea de Rusia, Republica Democratică Moldovenească şi-a declarat şi ea independenţa. Preşedintele republicii a fost ales Ion Inculeţ, iar şeful guvernului doctorul Daniel Ciugureanu. În condiţiile dezordinii de nestăpânit provocate de bande bolşevice, petliuriste sau ale ruşilor albi, Consiliul Directorilor decide să ceară ajutorul armatei române. După mai multe apeluri primite cu prudenţă la Bucureşti, guvernul Brătianu a decis să trimită peste Prut două divizii de infanterie şi două de cavalerie, pentru restabilirea ordinii, protejarea populaţiei, apărarea căilor de comunicaţie şi a depozitelor, cu menţiunea că armata română fusese chemată prin comandamentul militar rus. La 13/26 ianuarie 1918, armata română, sub conducerea generalului Ernest Broşteanu, a intrat în Chişinău şi a restabilit ordinea. Unităţile bolşevice s-a retras la Tighina, fără a opune rezistenţă. În acelaşi timp, divizia 13 a trecut Prutul în sudul Basarabiei, unde dezordinea era cu atât mai mare cu cât elementele bulgare, lipovene, tătare, găgăuze, fuseseră incitate la dezordine de bolşevici şi pe care armata rusă le scăpase complet de sub control. Pacificarea regiunii a fost mai dificilă, dar până la 8 martie, în condiţii de iarnă grea, armata română a intrat în Cetatea Albă. Totodată, forţele bolşevice retrase la Tighina au fost complet anihilate la 7 februarie. La 27 Martie 1918, orele 5 p.m., a avut loc Adunarea Sfatului Ţării. În sală au fost prezenţi toţi membri cabinetului Republicii Moldovenesti, Primul Ministru Român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand, făuritorul României Mari. Sfatul Ţării cuprindea: 103 moldoveni, 13 ucrainieni, 7 ruşi, 6 evrei, 5 găgăuţi, 2 nemţi, 1polonez şi 1 armean. Total 138 membri. În urma rezultatului de la vot (86 pentru, 3 contra, 36 abţineri, 13 absenţi) s-a declarat unirea Basarabiei cu ţara mamă. Ziarul “Tribuna” din 30 Martie publică: Moţiunea Unirii, Tedeum-ul, şi telegrama transmisă regelui Ferdinand, anunţând Unirea cu ţara mamă.
Actul istoric al unirii Basarabiei cu ţara glăsuia “În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica democratică moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră, şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotarască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România”.
Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!
Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ; Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa; Secretarul Sfatului Ţării I. Buzdugan
Aceastã unire se facea pe urmãtoarele baze:
1. Sfatul Tãrii actual rãmâne mai departe pentru rezolvarea si realizarea reformei agrare dupã nevoile si cererile norodului; aceste hotãrîri se vor recunoaste de Guvernul Român;
2. Basarabia îsi pãstreazã autonomia provincialã, având un Sfat al Tãrii (Dieta), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct si secret, ca un organ împlinitor si administratia proprie;
3. Competenta Sfatului Tãrii este:
a) Votarea bugetelor locale;
b) Controlul tuturor organelor zemstvelor si oraselor;
c) Numirea tuturor functionarilor administratiei locale, prin Organul sãu împlinitor, iar functionarii înalti sunt întãriti de Guvern;
4. Recrutarea Armatei se va face în principiu pe baze teritoriale;
5. Legile in vigoare si organizatia locala (zemstve si orase) raman in putere si vor putea fi schimbate de Parlamentul Român, numai dupa ce vor lua parte la lucrarile minoritãtilor din Basarabia;
6. Respectul drepturilor minoritãtilor din Basarabia;
7. Doi reprezentanti ai Basarabiei vor intra în Consiliul de Ministri Român, acum desemnati de actualul Sfat al Tarii, iar pe viitor luati din sânul reprezentantilor Basarabiei din Parlamentul Român;
8. Basarabia va trimite în Parlamentul Român un numar de reprezentanti proportional cu populatia, alesi pe baza votului universal, egal, secret si direct;
9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste si sate, orase, zemstve si Parlament, se vor face pe baza votului universal, egal, secret si direct;
10. Libertatea personalã, libertatea tiparului, a cuvântului, a credintei, a adunãrilor si toate libertãtile obstei vor fi garantate prin Constitutie…”
FERDINAND I ÎNTREGITORUL
Lege asupra ratificării unirii Basarabiei cu România
(31 Decembrie 1919)
Art. unic. Se ratifică, investindu-se cu putere de lege, decretul-lege Nr. 842 din 9 Aprilie 1918, publicat în “Monitorul Oficial”, Nr. 8 din 10 Aprilie 1918, privitor la unirea Basarabiei cu vechiul Regat al României, în cuprinderea următoare:

Ferdinand I

Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, rege al României,
La toţi de faţă şi viitori, sănătate:

Sfatul Ţării din Basarabia, în şedinţa de la 27 Martie (9 Aprilie) 1918, votând prin 86 de voturi pentru, contra 3, fiind şi 36 de abţineri, următoarea rezoluţiune:
“În numele poporului Basarabiei Sfatul Ţării declară:

Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărească soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna,

Se uneşte cu mama sa România.”
Şi prezidentul Consilului nostru declarând că: “În numele poporului român şi al regelui, M.S. Ferdinand I al României, ia act de acest vot quasi unanim şi declară la rândul lui Basarabia unită cu România de veci şi indivizibilă”.

Dat în Iaşi, la 9 Aprilie 1918.

Preşedintele Consiliului de Miniştri, A. Marghiloman.
Ministru de justiţie, D. Dobrescu.

Această lege s’a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa de la 29 Decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamaţiuni.
Preşedinte, N. Iorga.
Secretar, Teodosie Bârca.

Această lege s’a votat de Senat în şedinţa de la 29 Decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamaţiuni.
P. Preşedinte, Dr. C. Şumuleanu.
Secretar, I. Balbareu.

Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul statului şi publicată în “Monitorul Oficial”.
Dat în Bucureşti, la 31 Decembrie 1919.
“Monitorul Oficial”, 1 Ianuarie 1920

EMINESCU[Rostind Eminescu, rosteşti plânsa Basarabie ]
Copil fiind, la Ipoteşti ,
În drumul său, către izvoare
şi mistuit de foc lăuntric
şi de o patimă ce doare,
a legănat în braţe dor
stropit cu lacrimă de tulnic.
Bătrîni din sat , cu plete dalbe
I-au desluşit domol chemarea
din cronicile de demult .

Trecut-au anii şi apoi,
suferind cu Veronica ,
într-o horbotă de dor
işi punea visele toate
când scria, sfâşietor ,
A murit iubirea noastră,
Floare Albastră,
Floare Albastră.

Copilului cu ochi senini
i se părea c-aude aievea
Al bătăliilor tumult .
Purta atîtea vise -n braţe,
Când , de la Nistru pân la Tisa
plângind cu lacrimi grele,amare
Tot românul plânsu-i-sa.
în murmur tremurat de fluier ,
în plânset tainic, de caval …

Trecut-au anii şi apoi,
suferind cu Veronica ,
într-o horbotă de dor
işi punea visele toate
când scria, sfâşietor ,
A murit iubirea noastră,
Floare Albastră,
Floare Albastră.

Visa în noaptea înstelată
Când turmele urcau pe deal ,
urmând pe baciul Mioriţei,
cel aprig blestemat de soartă
Să nu mai vadă vreodată
Măicuţă bătrînă, cu brâul de lână,
Maică adorată, binecuvântată.

Trecut-au anii şi apoi,
suferind cu Veronica ,
într-o horbotă de dor
işi punea visele toate
când scria, sfâşietor ,
A murit iubirea noastră,
Floare Albastră,
Floare Albastră.

A fost vrăjit de glas de doină
şi ropot dulce de izvor,
Poate,cîndva, la ceas de seară,
poate,cîndva,la ceas de dor
A plâns cu lacrimă fierbinte
morţii rămaşi fără morminte,
dureri, trădările şi neamul
ce înfrăţit cu râul ,ramul
A înfruntat multe furtuni ,dar,
cum se spune din străbuni,
Lăsă urmaşilor o ţară.

Trecut-au anii şi apoi,
suferind cu Veronica ,
într-o horbotă de dor
işi punea visele toate
când scria, sfâşietor ,
A murit iubirea noastră,
Floare Albastră,
Floare Albastră.

Mihai Beltechi, 14 ianuarie 2010
UITĂM , din păcate uităm iar uitarea este trădare .

Câţi dintre români îşi mai amintesc de numele lor : Ion Inculeţ; Pantelimon Halippa; I. Buzdugan , de sutele de mii de români basarabeni al căror nume istoria nu l-a reţinut sau de acei români care ,ascultînd istoricele cuvinte : “VĂ ORDON, TRECEŢI PRUTUL !!” au dat jertă grea de sânge pentru eliberarea Basarabiei de sub cismă rusească ? Deoarece pentru mult prea obiditul neam românesc istoria o scriu mereu învingătorii ,azi românii acceptă fără crîcnire nedreptăţile istoriei iar unii le plâng neputincioşi cu lacrimile amare ale exilului :
RUGACIUNE PENTRU RANILE TARII
Nu da Doamne, nici unui dusman
Suferinta noastra dintr-un an
Si ne iarta noua daca plange
Inima din noi de-atata sange
Painea noastra coapta-n bunatate,
Da-ne-o noua ca si pana acum,
Fa-ne doamne, prin durere drum
Ca unei corabii pe-nnoptate.
Lasa-ncet din cerul Tau sa cada
Pacea peste noi ca o zapada
Si pe-o raza de luceafar mare
Da-ne semn de mila si-ndurare.
Dintr-un cap in celalalt al zarii,
Abatut candva la o rascruce,
Umilit ca Fiul Tau pe cruce,
Zace-n lacrimi trupul rupt al Tarii.
Pica-i Doamne din uleiul sfant
Peste ranile cioplite in pamant
Si inalta din puterea gliei
Chipul cel rotund al Romaniei.
Vintila Horia

BASARABIA VÂNDUTĂ ,PLÂNSĂ, TRĂDATĂ,UITATĂ, BASARABIA,PĂMÎNT ROMÂNESC !!!
Blog din Moldova Display Pagerank toateBlogurile.ro