Se afișează postările cu eticheta Romania. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Romania. Afișați toate postările

joi, 16 februarie 2012

Comunistii din R. Moldova ameninta ca-si deschid filiale in Romania


Indignati de faptul ca PSD si-a deschis o filiala in Republica Moldova, la 12 februarie, comunistii ameninta ca vor face acelasi lucru in Romania. 

In viziunea comunistilor moldoveni, condusi de Vladimir Voronin, social democratii au "incalcat grosolan legislatia si suveranitatea Republicii Moldova". 

Potrivit unui comunicat publicat de Unimedia, comunistii considera ca filiala PSD de la Chisinau este "un act de umilire publica a ordinii constitutionale in Republica Moldova".

"Reamintim ca articolul 41, al. 6 din Constitutia Republicii Moldova stipuleaza ca 'Activitatea partidelor constituite din cetateni straini este interzisa'. In acelasi timp, Legea Republicii Moldova privind partidele politice nr. 294 din 21.12.2007. (art. 3, al.5) spune clar ca: 'In Republica Moldova este interzisa constituirea si activitatea partidelor, altor organizatii politice ale statelor straine, precum si a filialelor si structurilor acestora'", se mai afirma in comunicat.

Totodata, comunistii moldoveni protesteaza fata de inactivitatea conducerii tarii, "care a ocupat, din nou, o pozitie iresponsabila si de tacere care poate fi calificata drept complicitate in atacul impotriva statalitatii Republicii Moldova". 

In finalul declaratiei, PCRM ameninta ca daca organele guvernamentale nu vor intreprinde masuri imediate de respectare a legislatiei tarii, partidul se considera in drept sa-si creeze filiale pe teritoriul Romaniei si in primul rand in zona Moldovei romanesti, unde, potrivit sursei, "exista premise speciale pentru renasterea constiintei istorice a poporului moldovenesc".

joi, 9 februarie 2012

Stratfor: Romania, prea slaba militar ca sa dea piept cu Rusia si sa salveze Moldova

Impasul politic, teritorial si geopolitic al Republicii Moldova nu se va sfarsi pana cand o putere externa nu va fi in stare sa dea piept cu Federatia Rusa, mai degraba prin "hard power" decat prin "soft power".

Insa acest scenariu este putin probabil sa se intample in viitorul apropiat sau mediu in contextul in care singura putere externa care are interese in Moldova, pe langa Rusia, Romania, nu este suficient de puternica militar ca sa faca fata Federatiei Ruse, considera expertii de la Stratfor, agentie specializata in analiza geopolitica si investigatii.

Fostele state sovietice din Europa de Est - Ucraina, Belarus si Moldova - au o importanta deosebita pentru Rusia, din diverse motive, inclusiv localizarea geografica si relatiile economice. In mare parte toate aceste state coopereaza cu Moscova, insa nivelul de cooperare variaza.

Republica Moldova este o tara cu teritoriu divizat. O parte este atasata puterilor occidentale, iar cealalta parte Moscovei, motiv pentru care este foarte probabil sa ramana intr-o paralizie politica.

De ce e importanta Republica Moldova pentru Rusia?

Analistii de la Stratfor explica si de ce Republica Moldova este importanta pentru Federatia Rusa: datorita amplasarii geografice. Mai exact, Moldova, situata intre Carpati si Marea Neagra, este un traseu traditional al invaziilor din sud-vest si din statele balcanice.

Mai mult, Moldova are un alt plus din punct de vedere strategic pentru ca se afla aproape de portul Odesa si de Peninsula Crimeea, unde stationeaza Flota Rusa a Marii Negre si serveste drept un segment al retelei de tranzit al resurselor energetice catre Europa si Turcia.

Relatiile politice cu Federatia Rusa se observa atat in stanga esichierului, cat si in dreapta acestuia. "Fostul presedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, si Partidul Comunistilor sunt intr-un parteneriat cu Federatia Rusa. Moscova are, de asemenea, legaturi cu liderii Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE), inclusiv cu prim-ministrul moldovean Vlad Filat si presedintele interimar Marian Lupu", subliniaza Stratfor.

"Obiectivele Rusiei pentru anul 2012 sunt de a-si imbunatati pozitiile in Republica Moldova prin consolidarea Partidului Comunistilor si formarea unei relatii separate cu liderii si membrii AIE. Chiar daca Federatia Rusa nu va putea sa-i ajute pe comunisti sa revina la putere, Moscova va incerca, cel putin, sa lase Moldova divizata, iar pe AIE incapabila de a alege un presedinte orientat spre occident.

Rusia ar putea realiza acest scenariu prin obstructionarea procesului politic si blocarea negocierilor dintre Moldova si Transnistria. Autoritatile ruse, de asemenea, doresc sa-si mentina prezenta militara si influenta politica in Transnistria, dar si sa pregateasca terenul pentru posibila integrare a Republicii Moldova in Uniunea Eurasiatica.

Asemeni Ucrainei, Republica Moldova este slaba si divizata. Spre deosebire de Ucraina, Republica Moldova nu are legaturi traditionale, etnice cu Rusia. Tara, din punct de vedere etnic si lingvistic, este romana. Aceasta caracteristica, impreuna cu mici dimensiuni ale statului si amplasarea sa strategica sunt factorii principali ai slabiciunii statului si capacitatii sale de a balansa intre puterile externe", mai scriu analistii de la Stratfor.

Romania, prea slaba din punct de vedere militar ca sa dea piept cu Rusia si sa salveze Moldova

Rusia nu este, insa, singura putere externa cu interese in Republica Moldova. La fel este si Romania. Analistii de la Stratfor noteaza ca Moldova si Romania nu au doar legaturi etnice si lingvistice comune, dar amintesc si ca teritoriul Republicii Moldova si Transnistriei, dar si unele regiuni de vest ale Ucrainei, au apartinut regiunii istorice romanesti Moldova inainte ca Rusia sa anexeze Basarabia. Cu toate acestea, continua Stratfor, Romania nu este suficient de puternica militar ca sa faca fata Rusiei.

"Dat fiind faptul ca Republica Moldova este cea mai saraca tara din Europa, unde exista prezenta militara si influenta considerabila a Rusiei, perspectivele sale de aderare la UE intr-un viitor apropiat sunt putin probabile", concluzioneaza agentia de investigatii.

sâmbătă, 21 mai 2011

Novodvorskaia: Unirea cu România este singura soluție pentru Republica Moldova

Cunoscuta jurnalistă rusă şi militantă pentru drepturile omului, Valeria Novodvorskaia, recomandă Republicii Moldova să se detaşeze cât mai curând de Federaţia Rusă şi să ia o decizie strategică, transmite Jurnal.md. 

„Unirea cu România este singura şansă şi soluţie de securitate pentru R. Moldova. Nu trebuie să acordaţi prea mare atenţie Transnistriei. Ruşii nu întorc niciodată nimic”. Novodvorskaia a făcut această declaraţie luni seara, în timpul unei intervenţii telefonice în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV.

Jurnalista susţine că acum este cel mai potrivit moment pentru R. Moldova de a scăpa de comunişti. „Comuniştii obţin tot mai puţine voturi şi sperăm că degrabă vor ajunge la gunoi. Lucrurile se vor schimba dacă în următorii trei ani PCRM va fi înlăturat de la putere. Dvs aveţi un politician bun cum este Mihai Ghimpu, care a avut curajul să nu vină la ruşinoasa paradă de 9 mai de la Moscova. Tot el a încercat să readucă pe ordinea de zi adevărul istoric. Aceste lucruri trebuie să i le explicaţi poporului. Tineretul nu are nevoie de comunism şi standarde sovietice”, crede Novodvorskaia.
 
Referindu-se la soarta Federaţiei Ruse, cunoscuta jurnalistă rusă susţine că pe aceasta nu o aşteaptă nimic bun. „Rusia rămâne în aceeaşi mlaştină. Ea este condusă de oameni demenţi şi cu apucături maniacale. Dar chiar şi aşa trebuie să vă ţineţi departe de Rusia, acest dragon, chiar şi în ultimele clipe de viaţă este capabil să sugrume”, recomandă Novodvorskaia. Sursa: Romanism.ro

joi, 21 aprilie 2011

Deutsche Welle: Voronin, intr-o voce cu Smirnov, impotriva Moldovei si Romaniei

Liderul Opozitiei comuniste de la Chisinau, Vladimir Voronin, tensioneaza relatiile dintre Chisinau si Tiraspol. El a declarat ca Moldova se pregateste de o solutionare militara a diferendului transnistrean si ca a semnat in acest sens documente secrete cu Romania, ca membru NATO.

Ministerul de Externe de la Chisinau a dezmintit informatia, iar ministrul Apararii a spus ca declaratiile liderului comunist sunt aberatii, scrie Deutsche Welle.

Vadit obosit si crispat, Vladimir Voronin a iesit ieri in fata presei si a citit cu greu de pe foaie o declaratie prin care anunta despre o initiativa legislativa a comunistilor menita sa intareasca statutul de neutralitate al Moldovei si sa impiedice aderarea tarii la NATO:

"In conditiile cand in programul actualului Guvern este inscrisa sarcina adoptarii unei oarecare constitutii noi, consideram oportun sa dam o notiune legislativa clara, precisa si fara echivoc a ceea ce este neutralitatea permanenta a statului nostru".

Citeste mai mult despre Voronin, intr-o voce cu Smirnov, impotriva Moldovei si Romaniei pe Deutsche Welle.

marți, 22 martie 2011

Presa de la Moscova: Romania va cumpara Moldova cu fulgi cu tot

"Chisinaul a initiat procesul marii privatizari in folosul romanilor. Sedinta comuna a guvernelor celor doua tari constituie primul pas in procesul de transferare a Moldovei sub conducere externa, efectuata din Romania.
Deciziile cu privire la Moldova de acum incolo vor fi luate la Bucuresti", scrie ziarul Nezavisimaia Gazeta, de la Moscova, citat de Adevarul.

Potrivit sursei citate, articolul, publicat marti, este intitulat "Romania va cumpara Moldova cu fulgi cu tot".

Potrivit publicatiei din Rusia, "Guvernul Republicii Moldova a scos la mezat companii strategice, care adineaori erau intangibile: aeroporturi militare si civile, retele electrice, gazoducte, banci si companii aeriene. Expertii declara ca prioritate li se va acorda investitorilor din Romania si nu celor rusi, cum se intampla de curand. Astfel, sfera de influenta a Rusiei se va extinde doar pana la Nistru, care cuprinde Transnistria proruseasca. Pe malul celalalt al fluviului se afla Moldova proeuropeana".

Presedintele Uniunii Moldovenilor din Transnistria, Valerian Tulgara, considera ca procesele din partea dreapta a raului Nistru sunt ireversibile.

"Unii experti incearca sa convinga opinia publica ca unirea celor doua state romanesti este putin probabila. Insa realitatea este alta. Si o dovada al acestui fapt este sedinta comuna care va avea loc in iunie a guvernelor Moldovei si Romaniei, organizarea unui forum economic de catre partea romana, precum si interesul extrem manifestat de Romania fata de procesul de privatizare a intrprinderilor cu capital de stat din Moldova", sustine Tulgara.

La randul sau, directorul Institutului problemelor de globalizare din Rusia, Mihail Deleaghin, care este considerat la Chisinau expert pentru Moldova, a declarat pentru "Nezavisimaia Gazeta" ca actualul proces de privatizare are drept scop venirea in Moldova a capitalului din Romania si implicit a celui din Europa. Companiile din Moldova vor fi cumparate, dar asa cum s-a intamplat in Europa de Est, activitatea acestora apoi va fi stopata, deoarece acestea vor face concurenta firmelor similare din Romania si Europa.

In opinia sa, sedinta comuna a guvernelor celor doua tari, propusa de premierul Moldovei, Vlad Filat, "va constitui primul pas in procesul de transferare a Moldovei sub conducere externa, efectuata din Romania. Deciziile cu privire la Moldova, de acum incolo, vor fi luate la Bucuresti". Sursa: Ziare.com

vineri, 24 septembrie 2010

Presa rusa: Romania refuza sa recunoasca granita cu R. Moldova

Romania refuza sa recunoasca granita cu R. Moldova, scrie agentia rusa RIA Novosti, care preia o declaratie facuta de premierul roman Emil Boc la New York, unde a spus ca Pactul Ribbentrop-Molotov a insemnat momentul separarii unei parti a tarii.

Seful Guvernului de la Bucuresti a declarat, miercuri seara, la New York, ca Romania nu recunoaste frontiera stabilita in urma Pactului Ribbentrop-Molotov, in urma caruia a pierdut Basarabia, comenteaza RIA Novosti.

"Stiu ca Pactul Ribbentrop-Molotov a insemnat momentul separarii unei parti a tarii si nu il recunoastem. Ceea ce putem face in prezent este sa-i sustinem pe romani acolo unde se afla, mai ales ca este vorba despre fratii nostri care traiesc de cealalta parte a granitei, care va disparea intr-o zi, odata cu aderarea R. Moldova la Uniunea Europeana", a afirmat premierul Emil Boc.

RIA Novosti precizeaza ca si anul trecut presedintele Traian Basescu a confirmat in mai multe randuri pozitia Romaniei de a nu recunoaste granita cu Republica Moldova si de a refuza semnarea unui tratat comun de frontiera.

duminică, 29 august 2010

ROMÂNIA CELOR TREI GRANIŢE

Clasa politică românească din România şi Republica Moldova, deşi se află într-o etapă de deschidere care revigorează fiorii amorţiţi din anul 1990, are de recuperat încă multe capitole prin care istoria vitregă şi unele figuri politice de tristă amintire - străine şi autohtone - ni le-au provocat. Teritoriul istoric românesc, cel cunoscut şi sub sintagma de carpato-dunăreano-pontic este fărâmiţat în urma odiosului Pact sovieto-german (Ribbentrop-Molotov), din septembrie 1939, deşi unitatea geografică şi etnică a spaţiului rezistă în cele mai simple structuri şi manifestări sociale.

În fond, spiritul popular are o statornicie recunoscută faţă de valurile novatoare ale modernismului. Nu aceeaşi rezistenţă se poate vedea la mulţi dintre cei care pretind a face parte dintre elite, în mod ciudat acestea - politice, literare, ştiinţifice chiar - ajung să dea prioritate mai curând unor necesităţi zilnice fizilologice (ca să nu zic animalice), egoiste. Avusesem ocazia să aud cu toată surprinderea un eminent profesor de istorie care s-a trezit vorbind că pentru el personal nu contează problemele şi interesele naţionale - chestiuni romantice - principalul pentru domnia sa este să aibă burta şi buzunarele pline la timp. Mă întrebam şi l-am rugat atunci să mă dumirească răspunzăndu-mi cum se deosebeşte de un bou, întrucât necesităţile lui şi ale animalului sunt - în esenţa lor - cam aceleaşi, în ambele cazuri nefiind vorba, desigur, de ceea ce numim CONŞTIINŢĂ.

Basarabia, cea înghesuită "ca un strugure pe harta Uniunii" cum glăsuia un vers dintr-o poezie imperialist-sovietică, era considerată pierdută de mulţi "cunoscători obiectivi" (tot din categoria celor fără conştiinţă naţională). Faptul că reintrase o lungă perioadă sub cizma Moscovei, prin "patriotul maldavan" Voronin, era pentru aceştia un indiciu că românii basarabeni nu mai pot de dorul defunctului URSS şi vor să revină cu orice preţ în sânul imperiului totalitar. Continuare ...

marți, 13 iulie 2010

REZOLUŢIILE MAREŞALULUI ION ANTONESCU

 
REZOLUŢIILE MAREŞALULUI ION ANTONESCU

Prof. univ. dr. GHEORGHE BUZATU - Istoric

Editate şi reeditate, în ţară sau în străinătate, căutate, furate şi cercetate de către prieteni şi, mai ales de către inamici, Rezoluţiile Mareşalului intră în categoria actelor de excepţie ale guvernării din 1940-1944. Din cele câteva mii de documente, unele s-au publicat cu insistenţă, tocmai datorită semnificaţiei lor politico-militare şi calităţii textelor, calităţii lor de excepţie documentare, literare şi umane.

Spre exemplificare, în continuare, redau câteva dintre rezoluţiile publicate ale Mareşalului: 
„Crima nu se poate ascunde sub teoria enunţării de slugă a ordinului şi, sub splendoarea epoletului, ea murdăreşte aceste epolet” (11.XII.1940); 
„Justiţia rămâne pe deasupra tuturor în această ţară şi, deci, pe deasupra mea” (6.II.1941); 
„Sărac stat într-o ţară bogată. Sărăcia este consecinţa: relei administraţii, lipsei unui plan de gospodărire, de investiţii, de întreţinere şi de realizări” (16.XI.1942); 
„Să nu uite nimeni că în cazul unei înfrângeri vom suferi nu numai o dezonoare, dar ne vom pierde şi viaţa. Ruşii învingători ne-ar aduce bolşevismul în ţară, ar nimici toată pătura conducătoare, ne-ar pune pe evrei stăpâni şi ar da Neamul pradă slavizării şi deportărilor în masă. Dacă nu contribuim cu toate puterile noastre la lupta aliaţilor noştri pentru a înfrânge comunismul şi pe ruşi, nu putem sa asigurăm nici viaţa copiilor noştri, nici existenţa ţării noastre” (extras din ordinul de la 6.II.1943); 
„Nu există politică externă fără armată” (10.III.1943); 
„Spiritul de dezorganizare românesc predomină în toate. Nu suntem în stare să organizăm în condiţii optime executarea unei hotărâri. Luăm măsuri pripite, dezordonate, sacadate. Începem, ne oprim din lipsă de hotărâri sau luăm alte măsuri care contracarează pe cele dintâi şi aşa mergem în toate ca racul. Cheltuim energie, minte, timp şi bani fără rost” (19.XI.1943);
„Nu se evacuează populaţia. Nu putem goli Basarabia de români” (3.VII.1944); 
„Spune-i Regelui că nu plec (în faţa plutonului de execuţie) supărat pe el. Mai mult, spune-i că îi mulţumesc că mi-a dat prilejul să mă aşez cu un minut mai devreme lângă martirii Neamului, care au luptat pentru gloria şi mărirea lui” (mesaj final, transmis prin Radu Lecca, destinat lui Mihai I, Jilava,! 1.VI.1946). 
 
Prefer, se înţelege, să supun atenţiei cititorului câteva dintre rezoluţiile şi precizările Mareşalului descoperite în arhive: 
„Hărţile cu situaţia inamicului trebuie puse pe pereţii biroului meu. Trebuie o hartă cu vechile frontiere şi cu actualele confruntării. O hartă sau hărţi ale fronturilor de luptă” (21.IX.1940, rezoluţie pe nota de cabinet privind situaţia militară probabilă a concentrărilor URSS în nord-estul României la 20.IX.1940); 
„Informatorii noştri (agenţii serviciilor secrete) sunt nişte analfabeţi, sunt oameni care n-au nici patru clase primare şi trăind sugând şi păcălind Statul” (10.XII.1940); 
„Temeiul acţiunilor noastre naţionale a fost totdeauna adevărul. Slujitoare a adevărului, Academia Română a luminat drumurile şi ţintele strădaniilor româneşti de unitate şi de stăpânire a drepturilor fireşti din cuprinsul spaţiului nostru etnic şi istoric. Urările adresate oştirii de către cel mai înalt aşezământ al spiritualităţii româneşti, în ceasul în care armele naţionale cuceresc o nouă împlinire a destinului, sunt deosebit de preţioase pentru conştiinţa neamului întreg. Ele au un înţeles cu atât mai înălţător, cu cât steagurile noastre dezrobitoare, alături de steagurile aliate ale Marelui Reich German, alungând întunericul şi crima, reîntronează în Răsăritul Europei puterile libertăţii, credinţei şi culturii” (extras din răspunsul la telegrama din 22.VI. 1941 a prof. I. Simionescu, preşedintele Academiei Române); 
„Fiţi siguri că, atâta timp cât am luptat la Răsărit, toate sacrificiile pe care le-am făcut acolo n-au fost numai pentru Basarabia şi Bucovina, ci au fost şi pentru Ardeal” (22.X.1941); 
„Pentru câştigarea războiului mergem oriunde (iniţial, în text, specificat: „şi la dracu'”?!). Trebuie însă luate măsuri ca trupele să fie perfect echipate. Trebuie să li se dea de germani ce le lipseşte pentru echipare în caz când ne vor cere să operăm în regiuni grele ca condiţii. În aceste regiuni vor rămâne si germanii. Ei se vor găsi la iarnă şi în alte regiuni mult mai grele ca acelea ale Mării Caspice, MURMANSK – LAPONIA – LENINGRAD etc. etc. ...

Vedeţi lucrurile prin secole, nu prin moştenirile egoiste” (19.VIII.1942, extrase din rezoluţia Mareşalului Antonescu pe raportul din 15.VIII.1942 al Marelui Stat Român privind operaţiile trupelor germano-române planificate în sud-estul URSS, Arhivele Naţionale, fond PCM-CM, dosar 178/1942, f. 202-203); 
„O administraţie se judecă după rezultate şi nu după acte şi dosare. La noi au fost sub regimurile trecute numai dosar şi acte, fără înfăptuiri. Prefer primul criteriu” (16.VI.1943); 
„Mulţumesc cu atât mai mult astăzi corpului didactic secundar pentru înalta sa ţinută patriotică şi pentru înţeleapta înţelegere a chemărilor impuse de lupta în războiul dreptăţii naţionale, cu cât şefii fostelor partide politice mă somează prin memorii, în numele lor şi al câtorva persoane bine cunoscute prin trecutul lor, să retrag armata din luptă ... Este evident pentru cea mai simplă minte că părăsirea luptei pe care o ducem în Răsărit, pentru asigurarea fiinţei de azi de totdeauna a vieţii, libertăţii şi integrităţii neamului, fără nici o garanţie serioasă că sacrificiile ce am făcut nu au fost zadarnice, ar fi un odios act de trădare faţă de Moldova, Bucovina şi Basarabia, faţă de istorie şi de onoarea noastră; şi chiar faţă de ardeleni, care nu numai că n-ar avea nimic de câştigat, dar ar avea totul de pierdut, dacă Regatul ar intra în parte sau în total sub sclavia asiatică ...” (paragrafe din răspunsul la telegrama din 18.VIII.1943 a prof. Napoleon Creţu, secretar general al Ministerului Educaţiei Naţionale); 
„Partidul Naţional Ţărănesc este o emblemă, o problemă şi o dilemă. Emblema este Mihalache: ţăranul român cu perciuni de jupân. Problema - Dr. Lupu: nu are talent şi vorbeşte; nu are bani şi trăieşte, iar natura l-a făcut roşu ca să nu mai roşească. Dilema: Dl Maniu - când poate veni la putere nu vrea şi, când vrea, nu poate” (însemnare nedatată, Arhivele Naţionale, fond I. Antonescu dosar 4, f. 144).

În concluzie, rezoluţiile Mareşalului, ca surse de excepţie pentru pătrunde misterelor trecutului, s-au adresat nu colaboratorilor şi contemporanilor săi, ci ISTORIEI.

Prof. univ. dr. Gh. Buzatu / Articol trimis de Stefanita

joi, 24 iunie 2010

IMPARTIREA SFERELOR DE INFLUENTA DIN EUROPA INTRE STALIN SI CHURCHILL - 9 octombrie 1944

„Acordul de procentaj” de la Moscova din 9 octombrie 1944, este înţelegerea dintre Churchill şi Stalin prin care se fixau, într-o manieră neobişnuită în practica diplomatică, adică prin procente, influenţa Marii Britanii (în înţelegere cu SUA) şi a Uniunii Sovietice în ţările Europei de Sud-Est.
În memoriile sale, Winston Churchill a relatat pe larg întâlnirea sa cu Stalin, din seara zilei de 9 octombrie 1944 (discuţiile au început la orele 22.00), în cursul căreia, constatând că  “the moment was apt for business” (momentul era propice pentru tranzacţii), i-a propus dictatorului sovietic, în vederea evitării tensiunilor într-o zonă de interes pentru cele două mari puteri, următoarele procente:
România: Rusia – 90%
Alţii – 10%

Grecia: Marea Britanie – 90%
Rusia – 10%

Iugoslavia: 50% – 50%

Ungaria: 50% – 50%

Bulgaria: Rusia – 75%
Alţii – 25%
În cursul negocierilor din zilele următoare dintre Anthony Eden, ministrul de Externe al Marii Britanii, şi Viaceslav M. Molotov, comisarul poporului pentru Afacerile Străine al URSS, procentele propuse de Churchill au fost modificate în cazul Bulgariei şi al Ungariei, Uniunea Sovietică obţinând, în cele două ţări, o influenţă cotată la 80%. Istoricii nu sunt de acord asupra semnificaţiei acestor procente.
Este, însă, evident că ele dezvăluiau ponderea pe care protagoniştii Marii Alianţe (URSS, Marea Britanie şi SUA) aveau să le deţină în fixarea destinului ţărilor cuprinse în Acordul de procentaj. 
Până foarte de curând, am crezut că, la originea înţelegerii anglo-sovietice din octombrie 1944, s-au aflat doi factori:
a) interesul Marii Britanii de a avea controlul asupra Greciei, verigă capitală în menţinerea bazinului oriental al Mediteranei sub dominaţie britanică – dacă Armata Roşie ar fi intrat în Grecia sau Partidul Comunist ar fi luat puterea la Atena, Grecia ar fi fost pierdută pentru Marea Britanie, iar Suezul, punct de maxim interes strategic, pe drumul imperial, care lega Marea Britanie de posesiunile sale de la est de Suez, s-ar fi găsit sub ameninţarea directă a URSS, interesele de securitate ale Marii Britanii cerând, aşadar, ca Londra să împiedice o prezenţă militară sovietică în Grecia;
b) al doilea factor care a determinat Acordul de procentaj a fost incidentul survenit între Moscova şi Londra, în legătură cu prezenţa în România a grupului „Autonomous”, trimis de Special Operations Executive, o structură informativă şi de sabotaj, care ţinea legătura cu mişcările de rezistenţă din ţările ocupate sau controlate de cel de-al treilea Reich: în noaptea de 21/22 decembrie 1943, un grup de trei agenţi ai SOE, denumit „Autonomous” şi compus din Gardyne de Chastelain, Ivor Porter şi Silviu Meţianu, a fost paraşutat în România, o eroare făcând ca cei trei să ajungă în altă zonă, unde au fost capturaţi de jandarmii români (în apropiere de satul Plosca, judeţul Teleorman), la câteva ore de la aterizare (istoria acestui grup este cunoscută publicului cititor românesc din cartea lui Ivor Porter, Operaţiunea „Autonomous”, trad. George G. Potra şi Delia Răzdolescu, Bucureşti, Ed. Humanitas, 1991); obiectivul principal al Operaţiunii „Autonomous” era de a-l convinge pe Iuliu Maniu, preşedintele PNŢ şi figura cea mai importantă a opoziţiei din România, să nu ocolească Uniunea Sovietică în demersurile sale, urmărind desprinderea României de Germania şi încheierea armistiţiului cu protagoniştii coaliţiei antihitleriste. Atât opoziţia, cât şi regimul Antonescu îşi puneau speranţele în anglo-americani şi evitau contactele cu Moscova.

Loiali alianţei cu URSS, britanicii îi cereau, aşadar, lui Maniu să se adreseze tuturor protagoniştilor Marii Alianţe; deşi militari ai unei ţări cu care România era în război, membrii grupului „Autonomous” au fost trataţi excelent, fiind deţinuţi la Inspectoratul General al Jandarmeriei şi au purtat discuţii cu Eugen Cristescu, şeful Serviciului Special de Informaţii, generalul Constantin Z. Vasiliu („Piky”), şeful Jandarmeriei, şi adjunctul acestuia, generalul Gheorghe Tobescu; lui de Chastelain i s-a organizat o întâlnire cu Maniu, iar membrii grupului au fost implicaţi în comunicările radio ale mareşalului Ion Antonescu cu generalul englez Maitland Wilson, comandantul forţelor aliate din Mediterana Orientală; acest ultim fapt a provocat o mare iritare la Moscova, care, printr-un mesaj al lui Molotov către Churchill, din 30 aprilie 1944, a acuzat Marea Britanie că a stabilit o înţelegere cu regimul Antonescu „ale cărei scopuri sunt necunoscute guvernului sovietic” şi îngreunează astfel capitularea României; în consecinţă, Moscova cerea Londrei să prezinte explicaţii în legătură cu activitatea acestui grup; la 2 mai 1944, Churchill a redactat un răspuns dur la mesajul lui Molotov, dar Eden l-a atenuat pentru a nu agrava tensiunile dintre cei doi aliaţi; pentru a evita, pe viitor, apariţia unor astfel de incidente, la 5 mai 1944, au început la Londra discuţii anglo-sovietice privind delimitarea „sferei de activitate” a celor două mari puteri în Europa de Sud-Est, întemeiate pe principiul că România aparţine sferei sovietice de interese, iar Grecia celei britanice.
Aceasta era imaginea pe care am susţinut-o şi eu, până acum.
Studiul unui istoric rus – Aleksandr A. Kalinin, Convorbirile sovieto-britanice despre delimitarea sferelor de influenţă în Europa, în 1944 („Voprosî istorii”, 2009, nr. 9, p. 19-36) – aduce informaţii noi, care obligă la revizuirea acestei interpretări.
În condiţiile în care Uniunea Sovietică era percepută în cercurile anglo-americane ca o sprijinitoare a comuniştilor greci, deţinători ai mijloacelorde forţă capabile să le permită luarea puterii, guvernul britanic a fost îngrijorat de perspectiva ieşirii Greciei de sub influenţa sa.
În contextul atacurilor Agenţiei TASS împotriva guvernului grec din exil (se ştia că această agenţie reprezintă punctul de vedere al guvernului sovietic), la 16 aprilie 1944 Churchill a adresat un mesaj lui Molotov în care „a exprimat rugămintea de încetare a propagandei TASS.
Churchill a dat de înţeles că Londra este gata să recunoască interesele sovietice în România şi a propus, în fapt, Moscovei, o tranzacţie: partea sovietică să domine în România în schimbul recunoaşterii Greciei în sfera britanică de interese. «Întrucât noi dăm ruşilor conducerea în toate problemele româneşti – l-a încredinţat Churchill pe diplomatul britanic R. Leeper – pot să sper la un răspuns favorabil»” (A.A. Kalinin, op. cit., p. 20). Speranţele premierului britanic nu au fost înşelate.
 În răspunsul său din 22 aprilie 1944, V.M. Molotov „pentru prima dată a legat Grecia de România” (ibidem, p. 21). În lumina informaţiilor lui A.A. Kalinin, se constată că decizia Marii Britanii şi a Uniunii Sovietice de a încheia un acord prin care România şi Grecia să fie atribuite URSS şi, respectiv, Marii Britanii, este anterioară mesajului iritat al lui Molotov, din 30 aprilie, pe care eu însumi îl considerasem a fi fost unul din cei doi factori generatori ai Acordului de procentaj.

autor: acad. Florin Constantiniu
Sursa: Ziarul Clipa editat de romanii din California,U.S.A. / Articol trimis de ȘTEFĂNIȚĂ

duminică, 13 iunie 2010

Oficiali ai Republicii Moldova vor discuta cu omologii din Romania despre realizarea liniilor electrice de interconexiune


Oficiali ai Republicii Moldova vor discuta cu omologii din Romania despre realizarea liniilor electrice de interconexiune Ungheni-Iasi si Suceava-Balti, dar si despre centralele pe care Republica Moldova vrea sa le construiasca la Burlaceni (de 450 MW, in raionul Cahul) si la Ungheni (de 350 MW).
"De asemenea, cele doua parti urmeaza sa discute si despre proiectul gazoductului Ungheni-Iasi", a declarat duminica, la Constanta, Ilarion Popa, vice-ministrul Economiei din Republica Moldova, prezent la deschiderea Forumului Regional al Energiei FOREN 2010.

Totodata, Ilarion Popa a vorbit si despre problemele inregistrate de sectorul energetic din Republica Moldova.

"Printre aceste probleme se regasesc lipsa de resurse energetice proprii, eficienta energetica redusa, nivelul redus al resurselor de energie regenerabila, amplasarea neuniforma a unitatilor de productie de energie, uzura avansata a echipamentelor energetice (60-70% din acestea au durata de viata depasita), dar si volumul insuficient al investitiilor", a afirmat vice-ministrul Economiei din Republica Moldova.
Sursa: NewsIn

luni, 31 mai 2010

In premiera R.Moldova este condusa de doi etnici romani: Vlad Filat si Mihai Ghimpu

Declaratia lui Vlad Filat, facuta in cadrul unei emisiuni de la publika tv, ca este de etnie roman si vorbeste limba romana, m-a facut sa-mi aduc aminte ca si Mihai Ghimpu, Presedintele interimar al R.M. tot roman este. Extraordinar! De la independenta incoace, RM a fost condusa de statalisti centristi gen Snegur si Lucinschi, apoi de moldovenistul filorus Voronin, care tineau romanismul si romanii basarabeni in izolare si luptau impotriva identitatii romanesti a moldovenilor. De remarcat ca Voronin a dus un razboi identitar crincen contra Romaniei si romanismului in cea mai urita forma posibila, spre sfirsitul guvernarii sale situatia ajunsese la absurd, caci Voronin a instituit vize cetatenilor romani, a invinuit Romania de toate relele in lume, ajungindu-se la izgonirea de ambasadori etc. Moldorusul transnistrean Voronin dorea sa instaleze Cortina de fier pe Prut si sa izoleze R.M. de Europa! Dar exista Dumnezeu care iubeste aceasta natiune nobila romana care nu a permis asa ceva. Astazi , datorita imprejurarilor ne-am trezit ca doi etnici romani, Filat si Ghimpu, ocupa cele mai importante trei functii in stat. Cum se manifesta romanismul lor si cum repara ei greselile istoriei? Ziua Europei am sarbatorit-o pe 15 mai de parca am fi asiatici. Apropo R.M are tratat de parteneriat strategic doar cu F.Rusa. De ce nu si cu Romania sau si cu mama istorica Italia? Dar limba romana se simte mai bine la ea acasa de cind a venit la putere AIE? Marea majoritate a minoritatilor nationale nu cunosc limba romana la 20 de ani de la independenta RM. Avem deputati in Parlament care nu cunosc limba romana, refuza ostentativ sa o invete, insa ei doresc sa conduca R.Moldova! De ce statul nu promoveaza studierea efectiva a limbii romane de catre alolingvi? Loialitatea minoritatilor nationale pentru PCRM se explica si datorita specularii ca acesta este singurul aparator al culturii si limbilor minoritatilor nationale. Comunistii s-au opus ratificarii Cartei europene a limbilor regionale si minoritare pentru ca implementarea acesteia ar limita rolul limbii ruse, dar si puterea sa de a manipula minoritatile nationale. Apropo de ce nu este ratificata de catre Parlamentul R.M., Carta europeana a limbilor regionale sau minoritare, care ar exclude toate problemele? Acest document prevede un sir de masuri practice pentru protectia si sustinerea limbilor minoritare pe teritoriile unde locuiesc compact. Ratificarea Cartei va da posibilitatea de a fixa statutul limbilor minoritare la un nivel european, ceea ce va fi o garantie sigura a dezvoltarii acestora. Ce facem stimati domni romani – Filat si Ghimpu, cu Legea privind aprobarea Conceptiei politicii nationale a Republicii Moldova adoptata in 2004 de guvernarea comunista? Imi aduc aminte cita cerneala a curs atunci impotriva acestei lei in presa necomunista. In aceasta lege se stipuleaza ca pe teritoriul RM, alaturi de moldoveni si alte etnii, mai locuiesc si romani. Sunteti de acord cu prevederile din aceasta lege care va discrimineaza pe ambii? Ar fi mai multe probleme si intrebari, caci razboiul identirar din pacate continua in RM. Deocamdata ma opresc aici, cu speranta ca am fost inteles corect. P.S. Dedicatie muzicala speciala pentru romanii Filat si Ghimpu, cintecul “Noi suntem romani”, interpretat de Nicolae Furdui Iancu. 

sursa: http://romanmihaes.wordpress.com

vineri, 28 mai 2010

Lavrov cere iar explicatii despre scutul antiracheta din Romania

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat in cursul unei conferinte de presa, in Polonia, ca deciziile referitoare la crearea unei infrastructuri militare in Europa de Rasarit trebuie luate dupa o analiza la care sa participe si partea rusa si care sa stabileasca riscurile de atac cu rachete asupra statelor implicate.
Seful diplomatiei ruse a declarat, citat de Ria Novosti, ca Moscova "nu intelege de ce este nevoie de instalatii si infrastructura militara in imediata apropiere a granitei Federatiei Ruse".

Lavarov a mai afirmat ca Rusia asteapta niste explicatii pertinete din Poloniei si a SUA.

Lavarov s-a referit explicit la Romania si a pus problema modului in care se armonizeaza acordurile intre Moscova si Washington, in conditiile in care la mijloc se afla scutul antiracheta amplasat in Romania.

"Ne-am dori sa vedem cum se armonizeaza acordurile dintre Moscova si Washington, cu planurile unilaterale ale SUA de a desfasura elemente ale sistemului lor de aparare antiracheta in unele tari din Europa de Rasarit, cum ar fi Romania".

Rusia se impotriveste vehement desfasurarii elementelor sistemului american de aparare antiracheta in Europa, intrevazand in aceste planuri ale SUA un pericol la adresa fortelor sale de descurajare nucleara. 
Sursa: www.tribuna-basarabiei.ro cu referire la ziare.com

joi, 27 mai 2010

România, între coaliţia ruso‑germană şi alianţa cu SUA

Criza greacă a scos în evidenţă slăbiciunea UE. Cea mai mare putere europeană, Germania, se reorientează spre o alianţă cu Rusia, susţine George Friedman, preşedintele Stratfor.

Criza greacă scoate în evidenţă criza exis-tenţială a Europei, afirmă profesorul american. Ţările bogate, în special Germania, nu doresc să cheltuiască banii propriilor contribuabili pentru a veni în sprijinul ţărilor aflate în dificultate, dar, dacă o fac totuşi, doresc să aibă control asupra modului în care ele cheltuiesc aceşti bani. Dar, cum grecii resping controlul extern asupra finanţelor lor şi cum Tratatul de la Lisabona nu prevede astfel de prerogative şi obligaţii, există toate şansele ca Uniunea Europeană să involueze de la stadiul de proiect ambiţios de integrare economică şi politică la o alianţă de convenienţă construită în jurul beneficiilor economice ale ţărilor membre, scrie romanialibera.ro.

În aceste condiţii, Germania va deveni principala problemă a continentului. Deja Germania de-ţine o putere considerabilă în UE, chiar dacă această putere se rezumă la chestiuni economice. Criza elenă a scos în evidenţă faptul că Germania este principalul pol de decizie în UE, fără acordul căreia nu se poate face nimic şi, în această calitate, politica germană este definitorie pentru politica întregului continent. Or, în cazul unei fragmentări europene, Germania este singura ţară care poate crea coaliţii alternative care să fie, în acelaşi timp, puternice şi coezive.

O primă opţiune ar fi, desigur, Franţa, împreună cu care Germania a condus până acum UE. Dar, dacă UE ar intra în declin, la fel s-ar întâmpla şi cu parteneriatul franco-german. În afară de propria piaţă, Franţa are puţine de oferit Germaniei.

Nu acelaşi lucru s-ar întâmpla în cazul unei alianţe germano-ruse, o opţiune istorică pentru Germania. Din punct de vedere economic, este parteneriatul perfect. Pe de o parte, Germania consumă cantităţi mari de energie şi materii prime din care Rusia dispune din belşug. Pe de altă parte, industria germană are nevoie de forţă de muncă pe care nu şi-o poate asigura decât prin imigraţie. În schimb, Rusia dispune de forţă de muncă excedentară şi se află în plin proces de „modernizare'', înţeleasă la Moscova aproape exclusiv ca „achiziţionare de tehnologii occidentale''.

În ultimii ani, Germania şi Rusia au dezvoltat mai multe proiecte economice comune, cel mai semnificativ fiind gazoductul Nord Stream, proiect la care a fost invitată să participe şi Franţa. În plus, cele două state au un partene-riat strategic printre ale cărui roade concrete s-au aflat blocarea drumului Georgiei şi Ucrainei spre NATO şi recunoaşterea de către Europa a unei sfere de influenţă ruse în fostul spaţiu sovietic.

Prima ţară care are motive serioase să se teamă de alianţa ruso-germană este Polonia şi de aceea Varşovia a reacţionat prin întărirea alianţei cu Statele Unite. Instalarea de rachete Patriot în Polonia nu este decât un semn că Washingtonul este, la rândul său, îngrijorat de această perspectivă. Chiar dacă Administraţia Obama pare dispusă să recunoască Moscovei propria sferă de influenţă, nu este pregătită să abandoneze contraponderea est-europeană. În acest sens, turneul din toamna trecută al vicepreşedintelui Joe Biden la Varşovia, Praga şi, mai ales, discursul de la Bucureşti au fost considerate o încercare a SUA de a curta puterile europene aflate între Germania şi Rusia.

Următorul pas al Berlinului este ridicarea vizelor pentru ruşi, o decizie ce urmează să fie luată luni, la Summitul UE-Rusia de la Rostov pe Don, şi care va modifica echilibrul regional din Estul Europei în favoarea Rusiei. 
www.tribuna-basarabiei.ro / Romanialibera.ro

luni, 24 mai 2010

Gazoduct intre Romania si Republica Moldova

Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, si ministrul Economiei, Adriean Videanu, au convenit luni asupra constructiei unui gazoduct de interconexiune a sistemului national de gazificare cu cel al Romaniei pe directia Ungheni-Iasi, care va permite livrarea gazelor naturale in ambele sensuri.

Beneficiari vor fi consumatorii din Republica Moldova si Romania.

Prim-ministrul Vlad Filat a declarat ca asigurarea securitatii energetice a tarii reprezinta o prioritate si un obiectiv strategic al Guvernului Republicii Moldova, exprimandu-si convingerea ca intelegerile care au fost atinse intre autoritatile celor doua tari vor fi realizate integral.

"Independenta energetica ofera o cu totul alta atmosfera si conditii de activitate", a precizat Vlad Filat.

De asemenea, in cadrul intrevederii de luni de la Chisinau dintre premierul Republicii Moldova si ministrul roman al economiei au fost abordate aspecte ce tin de relatiile bilaterale si perspectivele colaborarii din continuare.

"Principalul subiect al discutiei a vizat interconectarea sistemelor de asigurare cu energie electrica si gaze naturale, fiind examinate oportunitati suplimentare de colaborare in domeniul asigurarii securitatii energetice a celor doua tari. in particular s-a discutat despre stadiul de realizare a proiectului constructiei liniei electrice de interconexiune de 400 kV Balti-Suceava.

Totodata, in contextul identificarii unor variante alternative de aprovizionare cu energie electrica, s-a examinat oportunitatea interconexiunii liniilor electrice pe directia Ungheni-Iasi, in cadrul constructiei statiei electrice de la Ungheni", se precizeaza in comunicatul postat luni pe site-ul Guvernului Republicii Moldova.

In acest sens, Vlad Filat a pledat pentru elaborarea unei agende clare si pentru determinarea proiectelor prioritare care urmeaza a fi realizate in vederea obtinerii rezultatelor palpabile. Aceste subiecte urmeaza a fi discutate detaliat in cadrul vizitei unei delegatii a Guvernului Republicii Moldova la Bucuresti care va avea loc in perioada imediat urmatoare.

Ministrul roman al Economiei, cometului si mediului de afaceri, Adriean Videanu, a reiterat ca Romania va continua sustinerea parcursului european al Republicii Moldova pe toate dimensiunile de colaborare.

La intrevederea de luni au participat Ambasadorul Extraordinar si Plenipotentiar al Romaniei in Republica Moldova, Marius Lazurca, membrii delegatiei care il insotesc pe Adriean Videanu in vizita sa la Chisinau, precum si Viceprim-ministrul, ministrul Economiei al Republicii Moldova, Valeriu Lazar. 
 
Citeste si: R. Moldova, lasata fara gazoducte de Gazprom

Sursa: Ziare.com , preluare NewsIn

duminică, 16 mai 2010

Petru Bogatu: Rusia-România, meciul pentru Basarabia

Controversa pe tema paradei de 9 mai de la Moscova a ridicat cortina, dezvăluind culisele unui epizod dintr-un război preponderent invizibil. Replicând dur declaraţiei lui Mihai Ghipu, potrivit căreia comunismul este la fel de criminal ca şi nazismul, ministrul de Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, a atacat scandalos România.

UN DINTE ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI
Şeful diplomaţiei de la Moscova, comentând la Strasbourg, ultimele afirmaţii ale preşedintelui interimar al Republicii Moldova, s-a arătat indignat că liderul de la Chişinău pretinde compensaţii pentru ocupaţia sovietică. În loc să pună la îndoială semnificaţia sacră a victoriei asupra fascismului, a zis Lavrov, ar trebui să fie îngrijorat de atitudinea unor vecini occidentali care “nu recunosc naţiunea moldovenească drept naţiune” .
Lăsând la o parte amestecul brutal şi de natură şovină al oficialului rus în disputele noastre identitare, lovitura sa, dată prin ricoşeu României, este pe cât de incalificabilă, pe atât de simptomatică. Puseul lui Lavrov, chit că sub formă aluzivă, arată că Moscova are un dinte mare împotriva Bucureştiului. Şi durerea e de măsea continuă creşte pe fondul unei lupte surde pentru Basarabia care se dă la ora actuală între Rusia şi România.
De unde şi impresia că pentru Moscova, Republica Moldova contează în jocurile ei geopolitice. Chişinăul continuă să rămână un potenţial cap de pot în disputa ruşilor cu UE şi SUA pentru refacerea sferelor de influenţă din spaţiul post-sovietic. Se pare că în ultimul timp Kremlinul se impacientează tot mai mult în urma eforturilor depuse de România în vederea în vederea unei desprinderi reale, nu declarate a acesteia de pe orbita rusească. Meciul pentru Basarabia între Rusia şi România se dispută aprig şi se joacă pe contre.

O STRATEGIE PENTRU BASARABIA
După 20 aproape 20 de ani de la dispariţia URSS, neatârnarea politică a Chişinăului ridică încă multe semne de întrebare. Pentru a-şi consolida independenţa de fosta metropolă, cel de-al doilea stat românesc are nevoie nu numai de sprijin politic şi financiar, ci şi de instrumente logistice necesare pentru aplicarea curentă a strategiilor sale naţionale.Şi acestea pot fi puse la dispoziţie de Bucureşti.
De la un timp încoace, România, se pare că trece de la vorba la fapte. Acest lucru s-a văzut şi în urma cooperării tot mai strânse pe diverse planuri din ultimele luni între guvernele Boc şi Filat, dar şi în cadrul vizitei recente pe care a efectuat-o la Bucureşte Mihai Ghimpu. Se vede clar că Bucureştiul are în sfârşit o strategie pe termen lung faţă de Republica Moldova.
Iniţiativele lui Traian Băsescu în ceea ce priveşte Basarabia încep, totuşi, să prindă contur. UE, deşi iniţial părea circumspectă, înclină să sprijine eforturile depuse de Bucureşti pe propria-i răspundere în vederea aducerii teritoriului de la est de Prut sub umbrela occidentală. Tocmai de aceea, Bruxellesul, de exemplu, s-a împăcat cu acordarea masivă de paşapoarte româneşti pentru cetăţenii Republicii Moldova.
Strategia României este centrată pe trei paliere. La modul general vorbind, acestea trebuie să asigure Republicii Moldova, stabilitate internă, protecţie externă şi deschidere spre Europa pe plan politic şi economic.

RESPIRAŢIE ÎN TANDEM
Mai întâi, se urmăreşte securizarea proiectului european al Republicii Moldova în cazul unor acţiuni subversive ale Kremlinului. Asta prevede conectarea teritoriului dintre Prut şi Nistru la toate resursele energetice, materiale, comunicaţionale şi informative româneşti. Cu alte cuvinte, metaforic vorbind, se pune la punct un procedeu de salvare a scafandrilor. Datorită lui va fi posibilă respiraţia în tandem din aceeaşi butelie a Bucureştiului şi Chişinăului în cazul în care cel din urmă se va duce la fund şi se va sufoca fără aer.
Mai apoi, se propune asigurarea unui cadru juridic bilateral comun, afiliat celui european, care va înlesni absorbţia acquisul comunitar şi va deschide la Prut frontiera cu Uniunea Europeană. Acest fapt va conduce la o apropiere sistemică a Republicii Moldova de UE, la occidentalizarea ei treptată. În acelaşi timp, va da posibilitate moldovenilor să călătorească legal prin Uniunea Europeană, să se integreze pe planul relaţiilor umane şi instituţionale în spaţiul comunitar,
În fine, dar nu şi în ultimul rând, România doreşte  să devină partenerul economic numărul unu al Republicii Moldova. Asta înseamna stimularea şi intensificarea investiţiilor şi schimburilor comerciale reciproce. Teritoriul de pe ambele maluri ale Prutului trebuie să se constituie într-o mare piaţă comună a celor două state.

ÎNTÂLNIREA ISTORICĂ
Astfel, Parteneriatul Strategic între Bucureşti şi Chişinău urmăreşte plasarea Republicii Moldova într-un nou context occidental, detaşat de cel vechi răsăritean. I se oferă astfel o dimensiune europeană încă înainte de aderarea ei oficială la UE, fapt ce va încuraja, neîndoios, şi procesele de integrare efectivă.
Toate aceste planuri trezesc, desigur, adversitatea Rusiei. Nemulţumirea ei este cu atât mai mare cu cât România de la un timp încoace are nu numai avantajul proximităţii geografice, comunităţii etnice şi culturale, ca odinioară, ci cel al unei apropieri nu doar economice, ci şi spirituale dintre cele două maluri ale Prutului. Contează şi faptul că România se mişcă în voie la adăpostul UE care, la rândul ei, începe să îşi dea seama că este contra-productiv să te opui unor procese integraţioniste naturale.
De unde şi concluzia, că România şi Republica Moldova se află deja împreună pe drumul ce duce spre tărâmul făgăduinţei, numit UE, unde, vorba lui Traian Băsescu, trebuie să aibă loc reîntâlnirea lor istorică. Această cale însă nu-i fără obstacole şi cotituri lunecoase. După cum ne-a demonstrat Serghei Lavrov, prin afirmaţiile sale belicoase de la Strasbourg, unii aşteaptă după colţ să ne-o tragă-n freză sau să ne pună o piedică. sursa: bogatu.voceabasarabiei.net

miercuri, 12 mai 2010

`Deşteaptă-te române` pe stadionul Zimbru din Chişinău

Gabi Balint s-a simţit ca acasă! Partida amicală dintre selecţionata divizionară a Moldovei şi cea a stranierilor care evoluează în campionatul intern nu a trezit un interes sporit din partea suporterilor. Partida s-a disputat într-o zi de muncă, de la o oră când majoritatea chişinăuenilor erau la locurile de muncă.

Chiar şi aşa, selecţionerul Moldovei, românul Gabi Balint, a rămas plăcut surprins de susţinerea fanilor de la Chişinău. Aceştia au scandat numele său, l-au aplaudat şi i-au cântat imnul României.
continuare ...

marți, 11 mai 2010

România a cheltuit 40 de mln. de euro pentru studiile basarabenilor

Statul Român a cheltuit, de-a lungul anilor, peste 40 de milioane de euro pentru instruirea basarabenilor în liceele şi universităţile din România.

Ambasadorul Marius Lazurcă a declarat că, de-a lungul anilor, au fost instruiţi în instituţiile de învăţământ din România peste 40 de mii de tineri. Acesta a declarat cu satisfacţie că, drept rezultat, în instituţiile statului din Republica Moldova au reuşit să se afirme foarte mulţi dintre cei care au făcut carte în România.

Acesta a lăsat să se înţeleagă că este vorba de premierul Vlad Filat, primarul general al Chişinăului, Dorin Chirtoacă şi ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase.

România va mai acorda Republicii Moldova o asistenţă financiară de 100 milioane de euro dedicată unor proiecte pe educaţie. În paralel, România a decis să suplimenteze numărul de burse pre şi universitare acordate moldovenilor de la 2850 la 5000. scrie jurnal.md

luni, 10 mai 2010

Moldova exportă mai mult în Rusia şi mai puţin, în România

Moldova exportă din ce în ce mai mult pe piaţa rusească. În primul trimestru, exporturile moldoveneşti în Rusia au crescut cu 40 la sută, la peste 75 de milioane de lei şi ocupă o pondere de 24 la sută, mai mult cu 5 puncte procentuale faţă de anul trecut.

Pe de altă parte, ponderea României ca piaţă de desfacere pentru mărfurile moldoveneşti au scăzut de la peste 20 la sută în 2009, la circa 16 la sută. Exporturile Moldovei în România au scăzut cu peste 14 la sută şi au însumat 49,2 de milioane de dolari SUA.

În total, Moldova a exportat, în primul trimestru, mărfuri în valoare de 313,2 de milioane de dolari SUA, mai mult cu peste 12 la sută, arată datele Biroului Naţional de Statistică. Ţările Uniunii Europene deţin o cotă de peste 50 la sută din exporturile moldoveneşti, iar ţările CSI – 37 la sută.

În ianuarie-martie, Moldova a exportat produse alimentare în valoare de 71,6 mln dolari SUA (în creştere cu 2% faţă de 2009), băuturi şi tutun – 43,8 mln dolari SUA (18%), produse chimice – 22,4 mln dolari SUA (în creştere de 3,4 ori), îmbrăcăminte şi accesorii – 52,4 mln dolari SUA (în creştere cu 2,3%),  maşini şi echipamente pentru transport – 40,4 mln dolari SUA (în creştere cu peste 23 la sută) etc.

Recesiunea a afectat cu mult exporturile moldoveneşti. În 2009 acestea s-au redus cu aproape 18 la sută faţă de 2008
sursa: jurnal.md
foto: customs.gov.md

sâmbătă, 8 mai 2010

Iurie Renita, acceptat ca ambasador al Republicii Moldova la Bucuresti

Chisinaul a primit agrementul partii romane privind numirea lui Iurie Renita in functia de ambasador al Republicii Moldova la Bucuresti.

Intrebat cand va semna decretul prezidential de numire a lui Iurie Renita in functia de ambasador, presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a spus ca asteapta mai intai o hotarare a Guvernului in acest sens.

Iurie Renita are 52 de ani si este de profesie ziarist. A facut parte din prima promotie a studentilor din Republica Moldova la Scoala Nationala de Stiinte Politice si Administrative din Romania.

In perioada 1996-1999 a fost consilier la ambasada Republicii Moldova in Statele Unite, iar ulterior, in 1999 a fost consilier al ministrului de externe Nicolae Tabacaru. Iurie Renita a lucrat si la misiunea OSCE din Croatia, in perioada 1999-2003. In prezent este manager la compania American Tabacco.

Republica Moldova nu are ambasador in Romania de aproape un an. 

Sursa: NewsIn

marți, 4 mai 2010

Limba oficiala de la Chisinau incurca autoritatile romane

Presedintele interimar Mihai Ghimpu si seful statului roman, Traian Basescu, au semnat la Bucuresti o declaratie comuna privind instituirea unui parteneriat strategic intre R. Moldova si Romania pentru integrarea europeana, in loc de un acord, din cauza limbii oficiale de la Chisinau.

Motivul pentru care a fost semnata o declaratie si nu un acord, asa cum a fost prevazut initial, este limba oficiala in care Parlamentul de la Chisinau urma sa adopte un eventual tratat, au sugerat luni seara liderii Aliantei pentru Integrare Europeana la emisiunea "In Profunzime" de la PRO TV Chisinau, relateaza Info-Prim Neo.

Presedintele interimar, Mihai Ghimpu, a spus ca declaratia are putere juridica, la fel ca si un acord, doar ca aceasta nu va trebui ratificata in Parlament.

Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a afirmat ca un acord presupune un text voluminos, iar textul declaratiei semnate a fost unul scurt si nu intrunea parametrii unui acord propriu-zis. La randul sau, premierul Vlad Filat a insistat asupra puterii juridice suficiente a declaratiei mentionate.

Presedintele Traian Basescu a declarat la semnarea declaratiei ca un singur fapt poate duce la dezbateri publice, acela ca documentul a fost semnat in doua originale, ambele in limba romana.

Intrebat daca deputatii Partidului Democrat ar fi votat un eventual acord in limba romana, liderul PD, Marian Lupu, a raspuns categoric ca nu. "Nu as fi semnat, pentru ca ar fi fost contrar legislatiei nationale", a spus el.

Declaratia semnata la Bucuresti de Mihai Ghimpu si Traian Basescu stabileste atat cadrul privilegiat al relatiilor bilaterale, cat si extinderea si aprofundarea cooperarii pe urmatoarele dimensiuni ale procesului de integrare europeana: dimensiunea politica, dimensiunea economica si dimensiunea culturala.
Blog din Moldova Display Pagerank toateBlogurile.ro