În exclusivitate pentru Secretele Istoriei şi Tribuna Basarabiei
Alexandru Moraru „ BASARABIA : ADEVĂRUL DESPRE MAREŞAL”
(DOCUMENTE DE ARHIVĂ )
- Partea a șaptea -
Documentul 21Alexandru Moraru „ BASARABIA : ADEVĂRUL DESPRE MAREŞAL”
(DOCUMENTE DE ARHIVĂ )
- Partea a șaptea -
CHESTURA POLIŢIEI MUNICIPIULUI CHIŞINĂU
Biroul Siguranţei
Nr. 2709. S
1941 August 30
Către
INSPECTORATUL DE POLIŢIE CHIŞINĂU
INSPECTORATUL DE POLIŢIE CHIŞINĂU
Făcând informaţii şi cercetări pentru a se stabili locul de înhumare al victimelor politice ale teroarei roşii am putut stabili astăzi următoarele:
În localul fostului Consulat Italian de pe strada Viilor în prezent ars complect, în partea din fund a curţei, în apropierea unui beci, într-un loc viran îngrădit cu scânduri înalte în parte arse, se găsesc două gropi mari proaspete, în care se află îngropaţi mulţi oameni dintre cei împuşcaţi în ajunul retragerii trupelor roşii din localitate.
S-au găsit deasemenea două tărgi pline de sînge şi cu urme de gloanţe mai ales la extremităţi, ceea ce denotă că persoana pusă pe targă dacă avea convulsiuni se mai trăgea în ea în cap cu revolvere pentru a se asigura că este moartă (loviturile de armă se văd la capătul tărgei).
Execuţia se făcea în beciul Consulatului unde sunt urme evidente de aceasta şi unde s-au găsit şi cele 2 tărgi.
Bănuim că, în tot locul înconjurat cu gard şi care are o suprafaţă de 150-160 metri aproximativ, se află îngropate cadavre de deţinuţi politici.
În timpul stăpânirii ruseşti aci îşi avea sediul birou central al serviciului N.K.V.D. local şi aci se făcea ultimile cercetări şi cele mai riguroase pentru deţinuţi.
Mâine vom face deshumarea cadavrelor pentru identificarea cadavrelor a victimelor teroarei bolşevice din localitate.
CHESTORUL POLIŢIEI,
Maior, Al. Vasilescu.
Seful Bir. Siguranţă
T. Andreescu
* * *
Documentul 22ROMÂNIA
Primăria Comunei
Jud. Bălţi
1941 luna August ziua 30
Domnule Prim-Pretor
La ord. Dvs. N. 775/1941
Avem onoarea a Vă raporta că nu avem nevoie de evrei, întrucât muncile agricole se execută de către locuitori, iar lucrările de drumuri, şanţuri etc., se execută cu tinerii premilitari şi muncă de folos obştesc.La ord. Dvs. N. 775/1941
Primar
(semnătura)
Dsale,
Dlui Prim-Pretor al plăşii Corneşti
* * *
Documentul 23
Primăria Com. Ciucilueni
Plasa Corneşti
Judeţul Bălţi
N. 239
30 august anul 1941
Domnule Pre-Pretor.
La ordinul Dv. No. 769/941
Am onoare a vă raporta că am organizat munca de folos obştesc în raza acestei comuni, după cum urmează:
Atât tineretul premilitar cât şi tineretul extraşcolar băieţi şi fete s-au invitat la oficiul şcoalelor primare din toate satele ce compun comuna. Li sa citit instrucţiunile primite de la Dv. Întreg acest tineret, a ascultat cu multă bunăvoinţă aceste instrucţiuni şi după aceasta toţi au fost împărţiţi, pentru a executa lucrări de curăţitul spinelor, repararea drumurilor, curăţitul buruienilor şi bălălăriilor din grădini şi pe marginile drumurilor comunale şi judeţene.
Rugându-vă să bine voiţi a dispune.Atât tineretul premilitar cât şi tineretul extraşcolar băieţi şi fete s-au invitat la oficiul şcoalelor primare din toate satele ce compun comuna. Li sa citit instrucţiunile primite de la Dv. Întreg acest tineret, a ascultat cu multă bunăvoinţă aceste instrucţiuni şi după aceasta toţi au fost împărţiţi, pentru a executa lucrări de curăţitul spinelor, repararea drumurilor, curăţitul buruienilor şi bălălăriilor din grădini şi pe marginile drumurilor comunale şi judeţene.
Notar,
(semnătura)
D-SALE
Domnului Prim-pretor al Pl. Corneşti jud Bălţi
* * *
ROMÂNIA
NOTARUL COM. RADENI-V.
Jud.Bălţi
N. 240
30 august 1941
DOMNULE PRIM-PRETOR,
La ord. D-STRE N. 1475/941
La ord. D-STRE N. 1475/941
Avem onoare a vă raporta că de la data de 17 iulie şi până la 30 august a.c. s-a executat de noi, în raza acestei comune următoarele lucrări, - toate prin muncă de folos obştesc:
I. S-a curăţit de spini şi mărăcini suprafaţa totală de 252 hectare al Eforiei de păşunat din comună.
II. S-a curăţit de mărăcini curtea bisericii, îngrijit pomii fructiferi şi amenajat mormintele a 2 eroi morţi pentru PATRIE şi înmormântaţi în curtea bisericii.
III. S-a curăţit de mărăcini şi renovat complect localul de şcoală N. 1 care a fost complect distrusă de sovietici, urmând a fi pusă în curând în stare bună. Pomii fructiferi din curtea şcoalei au fost îngrijiţi şi s-au renovat gardurile din jurul şcoalei, iar o porţiune s-au făcut din nou.
IV. La şcoala N. 2 s-au făcut o sobă din nou, s-au luat măsuri de reparaţie, s-au făcut curăţenie în curte care era plină de mărăcini şi s-au împrejmuit complet împrejur toată curtea cu grădina şcoalei.
V. La cimitirul uman din satul Rădeni-V. s-au curăţit de mărăcini şi spini de care era invadat, s-au amenajat mormintele şi s-au îngrijit TROIŢA EROILOR.
VI. Localul de primărie şi magazia de unelete agricole care erau devastate de sovietici, a fost complect renovate şi pusă în stare bună de curăţenie.
VII. Localul Postului de jandarmi a fost îngrijit, amenajat şi împrejmuită toată curtea cu grădina împrejur (Casa a fost rămasă de la evreul H. Goldenberg devastată).
VIII. S-au curăţit, amenajat şi îngrijit un număr de 212 fântâni şi cişmele din raza comunei.
IX. S-au construit din nou două podeţe de lemn şi unul de tuburi pe drumul Rădeni-Bahmut (două) şi unul la ciuşmeaua Chicu. S-au reparat un podeţ la ciuşmeaua D. Cujbă.
X. Drumurile comunale: s-au reaparat şi lărgit drumul Rădeni-Corneşti pe o distanţă de 5 km. Drumul Rădeni-Pârliţa pe o distanţă de 4 km. Drumul Rădeni-Mileşti – pe 3 km. S-au deschis şi lărgit un drum la ciuşmeaua D. Cujbă, care a fost închis de fostul Preşedinte la sovietici D. Motelică. S-au lărgit, amenajat şi împrejmuit locul viran din faţa primăriei care a fost devastat de armatele sovietice.
XI. S-au adus la primărie un număr de 200 stâlpi de stejar pentru instalarea telefonului din pădurea Statului. S-au adus 15 steri nueli şi 10 steri pari pentru împrejmuit la instituţiile publice.
Toate aceste lucrări s-au executat prin muncă de folos obştesc cu un număr de 968 zile cu braţele şi 542 zile cu carele. Din cauza muncilor agrivole şi din cauză că o parte de locuitori pleacă zilnic la căratul pietrei pe şoseaua naţională Iaşi-Chişinău nu s-a putut executa mai mult.
Rugându-vă să bine voiţi a dispune.
I. S-a curăţit de spini şi mărăcini suprafaţa totală de 252 hectare al Eforiei de păşunat din comună.
II. S-a curăţit de mărăcini curtea bisericii, îngrijit pomii fructiferi şi amenajat mormintele a 2 eroi morţi pentru PATRIE şi înmormântaţi în curtea bisericii.
III. S-a curăţit de mărăcini şi renovat complect localul de şcoală N. 1 care a fost complect distrusă de sovietici, urmând a fi pusă în curând în stare bună. Pomii fructiferi din curtea şcoalei au fost îngrijiţi şi s-au renovat gardurile din jurul şcoalei, iar o porţiune s-au făcut din nou.
IV. La şcoala N. 2 s-au făcut o sobă din nou, s-au luat măsuri de reparaţie, s-au făcut curăţenie în curte care era plină de mărăcini şi s-au împrejmuit complet împrejur toată curtea cu grădina şcoalei.
V. La cimitirul uman din satul Rădeni-V. s-au curăţit de mărăcini şi spini de care era invadat, s-au amenajat mormintele şi s-au îngrijit TROIŢA EROILOR.
VI. Localul de primărie şi magazia de unelete agricole care erau devastate de sovietici, a fost complect renovate şi pusă în stare bună de curăţenie.
VII. Localul Postului de jandarmi a fost îngrijit, amenajat şi împrejmuită toată curtea cu grădina împrejur (Casa a fost rămasă de la evreul H. Goldenberg devastată).
VIII. S-au curăţit, amenajat şi îngrijit un număr de 212 fântâni şi cişmele din raza comunei.
IX. S-au construit din nou două podeţe de lemn şi unul de tuburi pe drumul Rădeni-Bahmut (două) şi unul la ciuşmeaua Chicu. S-au reparat un podeţ la ciuşmeaua D. Cujbă.
X. Drumurile comunale: s-au reaparat şi lărgit drumul Rădeni-Corneşti pe o distanţă de 5 km. Drumul Rădeni-Pârliţa pe o distanţă de 4 km. Drumul Rădeni-Mileşti – pe 3 km. S-au deschis şi lărgit un drum la ciuşmeaua D. Cujbă, care a fost închis de fostul Preşedinte la sovietici D. Motelică. S-au lărgit, amenajat şi împrejmuit locul viran din faţa primăriei care a fost devastat de armatele sovietice.
XI. S-au adus la primărie un număr de 200 stâlpi de stejar pentru instalarea telefonului din pădurea Statului. S-au adus 15 steri nueli şi 10 steri pari pentru împrejmuit la instituţiile publice.
Toate aceste lucrări s-au executat prin muncă de folos obştesc cu un număr de 968 zile cu braţele şi 542 zile cu carele. Din cauza muncilor agrivole şi din cauză că o parte de locuitori pleacă zilnic la căratul pietrei pe şoseaua naţională Iaşi-Chişinău nu s-a putut executa mai mult.
Rugându-vă să bine voiţi a dispune.
L.Ş. Notar I. Bârcă
(semnătura)
D-sale
DOMNUL PRIM – PRETOR AL PLASII CORNEŞTI
* * *
Documentul 25România
Primăria Comunei Todireşti
Jud. Bălţi
N. 148
31 august 1941
Domnule Prim-Pretor
La ord. D-stră, N. 775/941
La ord. D-stră, N. 775/941
Avem onoarea a vă raporta că în raza acestei comune nu este nevoie de evrei pentru muncile din raza comunei.
Notar Secretar
(semnătura) (semnătura)
D-sale
D-lui Prim-Pretor al Preturii Corneşti
* * *
Documentul 26
Domnule CHESTOR,
Subsemnata Ramasevici Clavdia, domiciliată în oraşul Bălţi, strada General Lafont Nr. 51 vin cu onoare a Vă ruga să binevoiţi a-mi aproba rugămintea:
Subsemnata fiind creştină m-am măritat cu bărbatul meu, care s-a născut din părinţi creştini în oraşul Soroca, avînd numele de familie Sete, iar la botez a primit numele Leon. Mai târziu a fost adoptat de către o familie evreiască zisă Ghetelman, care i-a împrumutat numele său.
Din căsătoria subsemnatei cu el a rezultat un copil botezat în catedrala din Bălţi, primind numele de Valentin.
Deoarece bărbatul meu se găseşte actualmente în lagărul de muncă din Bălţi în str. Şcoalei, fiind luat drept evreu, Vă rog a-l reţine tot în acest lagăr din oraş până când subsemnata voiu dovedi cu actul de naştere al lui care se găseşte în arhiva Mitropoliei din Chişinău şi la catedrala oraşului Soroca, act pe care nu l-am putut scoate până în prezent din cauză că nu am putut căpăta autorizaţie de călătorie.
Dar l-am cerut prin poştă.
Încă o dată vă rog să dispuneţi reţinerea soţului meu care este român creştin ortodox, - în lagărul din Bălţi până când voiu dovedi şi cu act, cele declarate prin alăturata declaraţie.
Astăzi soţul meu poartă numele de Ghetelman Leon pe când el este născut Sete Leon.
Cu respect, Ramasevici K.
(semnătura)Subsemnata fiind creştină m-am măritat cu bărbatul meu, care s-a născut din părinţi creştini în oraşul Soroca, avînd numele de familie Sete, iar la botez a primit numele Leon. Mai târziu a fost adoptat de către o familie evreiască zisă Ghetelman, care i-a împrumutat numele său.
Din căsătoria subsemnatei cu el a rezultat un copil botezat în catedrala din Bălţi, primind numele de Valentin.
Deoarece bărbatul meu se găseşte actualmente în lagărul de muncă din Bălţi în str. Şcoalei, fiind luat drept evreu, Vă rog a-l reţine tot în acest lagăr din oraş până când subsemnata voiu dovedi cu actul de naştere al lui care se găseşte în arhiva Mitropoliei din Chişinău şi la catedrala oraşului Soroca, act pe care nu l-am putut scoate până în prezent din cauză că nu am putut căpăta autorizaţie de călătorie.
Dar l-am cerut prin poştă.
Încă o dată vă rog să dispuneţi reţinerea soţului meu care este român creştin ortodox, - în lagărul din Bălţi până când voiu dovedi şi cu act, cele declarate prin alăturata declaraţie.
Astăzi soţul meu poartă numele de Ghetelman Leon pe când el este născut Sete Leon.
Cu respect, Ramasevici K.
Domniei Sale,
Domnului CHESTOR al Poliţiei oraşului Bălţi.
* * *
Documentul 27CHESTURA POLIŢIEI CHIŞINĂU COPIE
Nr. 25 Conf. Personal
1941 Septembrie 5
DOMNULE PRIMAR
Avem onoare a vă comunica că în spatele clădirei fostului consulat italian s-a descoperit un cimitir, unde au fost îngropaţi toţi românii executaţi de organele N.K.V.D.
Până în prezent s-au scos din două gropi comune 40 cadavre, fiind în curs de dezgropare. Întrucât urmează să fie înhumaţi în cimitirul ortodox cu pompa cuvenită ca eroi ai neamului, cât de urgent posibil, vă rugăm să binevoiţi să dispuneţi să se formeze o comisiune de către Primăria Oraşului, care să se îngrijească de cele necesare. Comisiunea urmează să fie prezentă mâine dimineaţă 6 sept. Orele 8 la Chestura Poliţiei.
Cel mai urgent lucru este facerea de coşciuge.
Până în prezent s-au scos din două gropi comune 40 cadavre, fiind în curs de dezgropare. Întrucât urmează să fie înhumaţi în cimitirul ortodox cu pompa cuvenită ca eroi ai neamului, cât de urgent posibil, vă rugăm să binevoiţi să dispuneţi să se formeze o comisiune de către Primăria Oraşului, care să se îngrijească de cele necesare. Comisiunea urmează să fie prezentă mâine dimineaţă 6 sept. Orele 8 la Chestura Poliţiei.
Cel mai urgent lucru este facerea de coşciuge.
CHESTORUL POLIŢIEI
ss. Maior Vasilescu
conform cu originalul
* * *
STĂRII CIVILE
DOMNULE GENERAL,
DOMNULE GENERAL,
LA ORDINUL dvs. Nr. 100C, din 8 septembrie 1941, avem onoarea a Vă face cunoscut, că iniţiativa desgropării, reînhumării cadavrelor desgropate din str. Viilor, cât şi iniţiativa solemnităţii şi desfăşurarea ei în bune condiţiuni a fost luată de D-l Chestor al Poliţiei Municipiului Chişinău.
Această Primărie a contribuit numai cu 75 coşciuge din scânduri şi 13 coroane din flori naturale adunate din grădinile publice ale Municipiului Chişinău.
Nu cunoaştem dacă s-au îndeplinit formele legale pentru desgroparea şi înhumarea din nou a cadavrelor, adică dacă s-a obţinut autorizaţie de desgropare din partea Parchetului respectiv şi s-au făcut autopiere necesară, cât şi identificările cadavrelor.
Aceste relaţiuni, credem că se pot da de D-l Chestor al Poliţiei Municipiului Chişinău.
PRIMARUL
MUNICIPIULUI CHIŞINĂU,
Această Primărie a contribuit numai cu 75 coşciuge din scânduri şi 13 coroane din flori naturale adunate din grădinile publice ale Municipiului Chişinău.
Nu cunoaştem dacă s-au îndeplinit formele legale pentru desgroparea şi înhumarea din nou a cadavrelor, adică dacă s-a obţinut autorizaţie de desgropare din partea Parchetului respectiv şi s-au făcut autopiere necesară, cât şi identificările cadavrelor.
Aceste relaţiuni, credem că se pot da de D-l Chestor al Poliţiei Municipiului Chişinău.
PRIMARUL
MUNICIPIULUI CHIŞINĂU,
Colonel A. Dobjanski.
SECRETAR GENERAL,
DOMNIEI SALE,
DOMNULUI GENERAL C. GH. VOICULESCU, GUVERNATORUL BASARABIEI.
Loco
* * *
Documentul 29
Siguranţei
1941, Septembrie 8
CONDUCEREA ŞI ADMINISTRAREA BASARABIEI
Loco
Avem onoare a vă raporta că, urmărind stabilirea actelor de atrocitate şi banditism, comise de autorităţile sovietice în timpul ocupaţiei până la evacuarea Basarabiei, s-au cules o serie de informaţie privind desfăşurarea acţiunei teroriste asupra populaţiei locale, terorism, executat mai ales prin intermediul serviciului N.K.V.D.-ului şi a brigăzilor de securitate N.K.G.P. înfiinţate în ultimul timp.
Totodată în ziua de 30 August a.c. s-a reuşit să se identifice şi unul din locurile amenajate special pentru executarea şi înmormântarea deţinuţilor politici.
În locul fostului Consulat Italian de pe strada Viilor, în prezent ars complet, în partea din fund a curţii într-un loc viran camuflat cu scânduri înalte în parte arse, se găsesc mai multe gropi mari, unele proaspete iar altele mai vechi în care se află îngropaţi deavalma mai mulţi oameni politici executaţi.
S-au găsit şi 2 tărgi pline de sânge cu urme de gloanţe la extremităţi, ceea ce denotă că persoanele puse pe tărgi dacă aveau convulsiuni, li se trăgea focuri de revolver în cap pentru a se asigura că este mort (loviturile de armă se văd la capătul tărgilor).
Din informaţiunile culese şi din cercetările făcute reiese că execuţia se făcea după sistemul CEKA, prin împuşcare pe la spate în cap de către doi călăi, dintre care unul evreu şi altul rus care-şi exercitau atribuţiile în mod consecutiv.
Deasemeni s-au găsit mănuşi lungi de cauciuc pline de sânge, cu care se ridicau cadavrele însângerate şi se aruncau în groapă.
Execuţia se făcea în beciul consulatului, unde sunt urme evidente de aceasta şi unde s-au găsit şi cele 2 tărgi şi mănuşile.
Tot locul viran este înconjurat cu gard pe o suprafaţă de circa 150 m pe 60 m.
În timpul stăpânirii ruseşti, aici îşi aveau sediul Biroul central al serviciului N.K.V.D. unde se făceau ultimile şi cele mai riguroase cercetări pentru deţinuţii politici.
S-au mai găsit şi o căldare şi un panou de carton cu numeroase perforări de gloanţe care din cercetări era folosit pentru exerciţii de tragere în vederea execuţiei. Lovituri de gloanţe şi cîteva proectile se mai află şi azi în peretele subteranii unde se făceau împuşcările.
Efectuându-se deshumarea s-au scos din gropi comune un număr de 75 cadavre până în seara zilei de 7 septembrie a.c. când s-a întrerupt lucrul. După actele găsite la ei în majoritate sentinţe de condamnare s-au identificat numiţii: Tanţu Pavel şi Tanţu Petre (primul funcţionar la postul de radio local, iar secundul învăţător) fii fostului perfect de Lăpuşna, Vasile Tanţu şi Maior în Regimentul Moldovenesc. Preotul Tudorache, Nazarov subdirector la Banca oraşului, Tâslaru Ion, Banu Ilie, funcţionar C.F.R. Doroftei Dionisie (informator C.III.A.) Truscă Ene Grigore, Schiba Nicolae, Vieru Dumitru, Guţu Teodor căpitan pensionar, Roşca Ilarion şef de secţie de Jandarmi în Comuna Străşeni, Suruceanu (fără alt nume, deoarece nu s-a putut ceti în sentinţă), Popescu Ion, funcţionar comunal şi Bădăluţă, fost primar în Comuna Durleşti. Dintre cadavrele neidentificate se observă un cadavru îmbrăcat în rasă preotească, elevi din liceu identificaţi după şepci, studenţi şi restul de cadavre după îmbrăcăminte par a fi oameni intelectuali.
Dintr-o groapă au fost scoase 15 cadavre dintre care unul a fost identificat după sentinţă a lui Cernevschi Vladimir, fost şef de secţie de gardieni publici la chestura Chişinău, ceilalţi neidentificaţi. Toţi sunt legaţi la mâini, iar Filipenco, fost agent la C.III.A armată, are şi picioarele legate.
Sentinţele au fost date la tribunalul Militar al N.K.V.D.-ului semnate de colonelul Zonov şi sergenţii Grigorenco şi Gucianov, iar secretar Gruzinschi.
Cadavrele au fost ţinute expuse la dispoziţia publicului pentru a se putea identifica după ce au fost desinfectate de medicul Legist Filatov Petre.
În ziua de 7 septembrie 1941 s-a oficiat un serviciu religios de un sobor de preoţi în frunte cu Mitropolitul Bălan al Ardealului, după care cadavrele au fost băgate în sicrie de lemn împodobite cu flori şi aşezate pe care cu boi, în formă de cortegiu şi înmormântate în cimitirul ortodox, într-un loc rezervat pentru aceasta.
Coşciugele şi carele cu boi au fost puse la dispoziţie de către Primăria locală care a fost anunţată de noi.
Totodată în ziua de 30 August a.c. s-a reuşit să se identifice şi unul din locurile amenajate special pentru executarea şi înmormântarea deţinuţilor politici.
În locul fostului Consulat Italian de pe strada Viilor, în prezent ars complet, în partea din fund a curţii într-un loc viran camuflat cu scânduri înalte în parte arse, se găsesc mai multe gropi mari, unele proaspete iar altele mai vechi în care se află îngropaţi deavalma mai mulţi oameni politici executaţi.
S-au găsit şi 2 tărgi pline de sânge cu urme de gloanţe la extremităţi, ceea ce denotă că persoanele puse pe tărgi dacă aveau convulsiuni, li se trăgea focuri de revolver în cap pentru a se asigura că este mort (loviturile de armă se văd la capătul tărgilor).
Din informaţiunile culese şi din cercetările făcute reiese că execuţia se făcea după sistemul CEKA, prin împuşcare pe la spate în cap de către doi călăi, dintre care unul evreu şi altul rus care-şi exercitau atribuţiile în mod consecutiv.
Deasemeni s-au găsit mănuşi lungi de cauciuc pline de sânge, cu care se ridicau cadavrele însângerate şi se aruncau în groapă.
Execuţia se făcea în beciul consulatului, unde sunt urme evidente de aceasta şi unde s-au găsit şi cele 2 tărgi şi mănuşile.
Tot locul viran este înconjurat cu gard pe o suprafaţă de circa 150 m pe 60 m.
În timpul stăpânirii ruseşti, aici îşi aveau sediul Biroul central al serviciului N.K.V.D. unde se făceau ultimile şi cele mai riguroase cercetări pentru deţinuţii politici.
S-au mai găsit şi o căldare şi un panou de carton cu numeroase perforări de gloanţe care din cercetări era folosit pentru exerciţii de tragere în vederea execuţiei. Lovituri de gloanţe şi cîteva proectile se mai află şi azi în peretele subteranii unde se făceau împuşcările.
Efectuându-se deshumarea s-au scos din gropi comune un număr de 75 cadavre până în seara zilei de 7 septembrie a.c. când s-a întrerupt lucrul. După actele găsite la ei în majoritate sentinţe de condamnare s-au identificat numiţii: Tanţu Pavel şi Tanţu Petre (primul funcţionar la postul de radio local, iar secundul învăţător) fii fostului perfect de Lăpuşna, Vasile Tanţu şi Maior în Regimentul Moldovenesc. Preotul Tudorache, Nazarov subdirector la Banca oraşului, Tâslaru Ion, Banu Ilie, funcţionar C.F.R. Doroftei Dionisie (informator C.III.A.) Truscă Ene Grigore, Schiba Nicolae, Vieru Dumitru, Guţu Teodor căpitan pensionar, Roşca Ilarion şef de secţie de Jandarmi în Comuna Străşeni, Suruceanu (fără alt nume, deoarece nu s-a putut ceti în sentinţă), Popescu Ion, funcţionar comunal şi Bădăluţă, fost primar în Comuna Durleşti. Dintre cadavrele neidentificate se observă un cadavru îmbrăcat în rasă preotească, elevi din liceu identificaţi după şepci, studenţi şi restul de cadavre după îmbrăcăminte par a fi oameni intelectuali.
Dintr-o groapă au fost scoase 15 cadavre dintre care unul a fost identificat după sentinţă a lui Cernevschi Vladimir, fost şef de secţie de gardieni publici la chestura Chişinău, ceilalţi neidentificaţi. Toţi sunt legaţi la mâini, iar Filipenco, fost agent la C.III.A armată, are şi picioarele legate.
Sentinţele au fost date la tribunalul Militar al N.K.V.D.-ului semnate de colonelul Zonov şi sergenţii Grigorenco şi Gucianov, iar secretar Gruzinschi.
Cadavrele au fost ţinute expuse la dispoziţia publicului pentru a se putea identifica după ce au fost desinfectate de medicul Legist Filatov Petre.
În ziua de 7 septembrie 1941 s-a oficiat un serviciu religios de un sobor de preoţi în frunte cu Mitropolitul Bălan al Ardealului, după care cadavrele au fost băgate în sicrie de lemn împodobite cu flori şi aşezate pe care cu boi, în formă de cortegiu şi înmormântate în cimitirul ortodox, într-un loc rezervat pentru aceasta.
Coşciugele şi carele cu boi au fost puse la dispoziţie de către Primăria locală care a fost anunţată de noi.
Chestorul Poliţiei
Maior Al. Voiculesc
Şeful Bir. Siguranţei
T. Andreescu
- VA URMA -
Nota: Copiile de pe documentele originale se păstrează la autor. Vezi aici LISTA DOCUMENTELOR.Sursa: TRIBUNA BASARABIEI (Preluarea textelor este libera, doar cu menţionarea sursei articolului.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu