Se afișează postările cu eticheta Maria Herta. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Maria Herta. Afișați toate postările

marți, 24 august 2010

MAREA SCHIMBARE, CU ” IlICII ” VINE, OARE ?..

   Lenin se ridică sau cade?!

Partidul comuniştilor din R Moldova  ordonă primarilor și președinților de raioane comuniști să boicoteze Referendumul din 5 septembrie curent, privind modul de alegere a şefului statului...

 Cum n-o dai, comuniştii de la noi, tot caută „nod în papură „.Ca să înţelegi ce zeamă de peşte sunt aceştia  cu utopia lor comunistă, trebuie  să trăieşti şi să munceşti în  acest sistem comunist încărcat  ideologic şi plin de minciuni propogandistice.
 Noi, copii fostului imperiu URSS, cunoaştem destul de bine acel sistem. Ne-am trezit în el datorită “ dictaturii proletariatului”, ca mai apoi pe parcursul anilor, să ne mişcăm înspre comunismul înfloritor cu ajutorul dictatului şi ordonanţelor, după care, mulţi dintre noi, au rămas şi astăzi  prizonierii acelei ideologii.
       Leniniştii de ieri ne-au bâcşit atât de bine mintea cu istoria PCUS, cu faptele măreţe ale „ dictaturii” unui singur partid şi a unui singur popor, ca abia mai încoace, mai luminându-ne,  am început şi noi să mai punem întrebări, să mai  deschidem gura tare pentru a ne mai răsufla.
       Abia  mai încoace, în timp, ne-am putut da seama că  acea  patimă de mari cuceritori ale celor  cu „ lucoarea de la răsărit”, nu se prea dă analizelor logice nici pînă astăzi. Abia peste ani ne putem întreba în glas:- de ce  Lenin şi Troţki au jertfit milioane de ruşi pentru a distruge  prin sărăcie şi disperare alte milioane de ruşi, kazahi, ucraineni, români etc.
     Leniniştii de astăzi, chiar dacă se „tem  de referendum”, încă din anul trecut nu se mai pot opri din campania electorală. Aceşti Ilici , roşcaţi până la mausoleul lui Lenin, tot plini de SINE, au luat-o de-a dreptul în teritorii, la întâlnirile  cu „cei mărunţi”, tot  dictându-le ce să facă.
    Poate, nu-i nimic ieşit din  comun — întotdeauna, pe politicieni, în preajma alegerilor, îi apucă dorul de popor şi încearcă să-l aline prin vizitarea  electoratului. Este timpul potrivit să te duci cu pomenile, să-i mai  vezi  pe acei mulţi şi necăjiţi, dar destul de stabili în viziunile lor electorale.
    Gata, îşi zic ei ! Trebuie să acţionăm cumva, şi-ntr-o minută de slăbicune, încearcă să vadă la faţa locului ce se mai poate face acum, urgent, căci , prin făgăduelile lor de ani  şi ani  trăim tot mai bine. Acum, iarăşi, tot ei n-au răbdare să-i „ măture” mai repede pe ăştea de astăzi,  care  abia de-au împlinit anişorul.
        Vrem să credem că ne mişcăm înainte, că avem  performanţe, că noile alegeri ne vor scăpa de nevoi, că lumea va fi mai perfectă şi  mai bună.
        Scena politică, moldovenească îi c-am ţine în vizorul său pe unii şi  aceeași personaje politice. Un Voronin cu comuniştii lui, care nu ştiu să piardă, care nu se mai văd în altă ipostază, decât a fi în prim-plan şi a spune brașoave. Trăncăneala lor politică  continuă şi astăzi, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic în ţara aceasta.
  De fapt, trăncănesc bine şi alţi  actori politici , despre  o viaţă  mai bună, despre reparaţia  drumurilor,   despre construcţia apeductelor din localităţile rurale etc. Ilicii s-au înmulţit, prind rădăcini adânci şi-n alte partide politice...
     Cât de mult şi pompos, la toate întâlnirile lor cu masele,  majoritatea personajelor politice,  ne fericesc cu promisiuni preelectorale  despre măriri de salari şi pensii, despre  noi locuri de muncă, despre condiţiile de trai mai bune, despre  „satele moldoveneşti „ renovate, despre Europa la noi acasă, despre  ieftinirea gazului şi a produselor de primă necesitate, despre rezolvarea conflictului transnistrean...
     Realizările devin şi mai „vizibile „, şi mai „ reale „, pe măsură ce ne apropiem de noi alegeri. Fermitatea şi încrederea  pe care ne-o insuflă ei pe la mitingurile lor, parcă ne ameţeşte la moment, pierzând uneori  din simţul realităţii.
     Nu ştiu cum se face, dar în ajunul alegerilor ai senzaţia că problemele noastre se vor rezolva cu mult mai repede. Când stai să-i asculţi  parcă cu toţii avem deja locuri de muncă, cresc salariile, se măresc pensiile, revin mamele  şi copii acasă...
  Uneori, am senzaţia că aşteptăm campaniile electorale doar  din simplul motiv pentru a ne  mai trezi din amorţire, pentru că aceste personaje politice,  ne fac să mai visăm, ne mai spun poveşti, iar noi mioritici din fire, îi credem pe cuvânt.
    Cred că n-aţi uitat  cu ce  revendicări au  defilat ăştea cu steagurile roşii şi cu pancardele „ Acţiunea socială „.?   Ocupase mai toată republica, nu cumva poporul să uite de ei, căci cum altfel --- în 8 ani noi n-am cerut nimic de la ei , nu le-am creat probleme, iar ei  trăiau în comunism deja. Acuma, când ne-au adus la sapă de lemn şi nu mai guvernează ţara, tot ei  ne  vor în stradă  deoarece pensiile ne sunt prea mici, deoarece nu avem  unde munci, pentru că gazul  este scump....  Să ne mai amintim despre  alegerile parlamentare din anul 2009. Atunci, Voronin şi gaşca lui  ce le spunea pedagogilor? Salariile vor fi majorate din ianuarie, în preajma alegerilor parlamentare. Truc electoral bun de urmat, strategie  electorală clasică, nu?
    Acuma umblă cu steagurile roşii că vor aduce comunismul mai înflorit şi mai roşcat. De parcă nu-i mai sperie nici criza mondial- financiară. Potrivit lor, totul este uşor de soluţionat, chiar nici banii de la FMI nu ne mai trebuiesc.
  Vor puterea deplină — ăsta-i marele lor scop , în rest vom fi şi mai fericiţi.
 N-ar fi rău, mi-am zis, ca starea aceasta de spirit şi visare să rămână cât mai mult, ca noi să trăim şi după alegeri tot aşa de  bine şi frumos ca în clipele de la mitinguri, iar acei aleşi să rămână la fel de sensibili cum se arată  în campaniile electorale.
   N-a mai rămas mult, de peste deal vine toamna, apoi alegerile—trebuie reglate mecanismele pentru ca motorul să funcţioneze bine. Obişnuiţi cu sălile primitoare de OAMENI  MARI- electori, cu aplauzele şi încuviinţarea lor totală, pe care nu vor să le piardă, iată că acum Ilicii- leniniştii, trebuie să se confrunte şi cu o lume mai disperată, mai flămândă, mai săracă , dar, incredibil, tot nu cu mari pretenţii faţă de cei cu pomenile şi promisiunele ...
    Nu ştiu ce le spune electoratul pe la întâlnirile lor, nu ştiu dacă le cer socoteala pentru „ trecutul înfloritor” şi prezentul sărăcăcios .
   Acum acest electoral, ”educat  corect” în toţi anii „democraţiei moldoveneşti”, va fi de mare ajutor. Acum, sunt la mare căutare şi la mare preţ, toţi acei cu nevoi, cu probleme şi care cred în gogoaşe electorale...


Articol trimis de D-na. MARIA  HERŢA
Blog din Moldova Display Pagerank toateBlogurile.ro