România a “trădat” Nabucco în schimbul Basarabiei

Anunţul privind invitarea României în South Stream, rivalul proiectului european Nabucco, oferă analiştilor de la Chişinău cheia în care trebuie citită istoria prăbuşirii regimului Voronin şi chiar al unei posibile uniri.

Recenta înţelegere dintre guvernul român şi Gazprom vizează direct Chişinăul, susţine analistul moldovean Petru Bogatu, într-un editorial publicat marţi de “Jurnal de Chişinău” sub titlul “South Stream în schimbul Republicii Moldova”. “Există o singură explicaţie plauzibilă a surprinzătoarei atitudini favorabile luată de autorităţile române faţă de gazoductul rusesc. La orizont, îndărătul calculelor economice, se întrezăreşte o tranzacţie politică. Se pare că preşedintele Traian Băsescu acceptă proiectul South Stream pentru a-şi realiza “proiectul de suflet”, care nu este altceva decât integrarea Republicii Moldova în UE şi evadarea ei din sfera de influenţă rusească”, susţine Petru Bogatu.

Evoluţiile recente din regiune au adus României mai multe atuuri în jocul energetic, motiv pentru care Moscova a început sa curteze Bucureştiul: noul guvern bulgar este reticent faţă de participarea la South Stream şi acceptarea scutului antirachetă pe teritoriul Romaniei întăreşte poziţia geostrategică a ţării.

O viziune similară a exprimat şi analistul Victor Gurău, intervievat de Vlad Cubreacov pentru publicaţia “Flux”, cu o orientare diferită de cea a “Jurnalului de Chisinau”. 

Malul Stang vs. Malul Drept

MALUL STÂNG

Moş Mihăiţă Butnaru ar vrea să se scalde în Prut
Pentru ca moş Mihăiţă Butnaru să-ţi zică povestea promisă, trebuie să te ia cu binişorul din grădină, acolo unde te minunezi de stupii lui pictaţi cu berze şi flori. Vei intra în bucătărie, iar tanti Zena îţi va lua încălţările şi le va pune lângă plita fierbinte, la uscat. Cât Mihăiţă Butnaru îţi va zice povestea lui, tanti Zena va învârti în mâncare. Bătrânul va opri mai întâi radioul portabil de pe raft - la care nişte oameni tocmai zic că dărâmarea gardului de sârmă era inevitabilă -, apoi se va aşeza pe un scaun, aproape de geam.

Îţi va zice mai întâi că mama lui e din dreapta Prutului, că ştie de la ea şi de la alţii mai bătrâni că înainte de război viaţa era bună, că oamenii cărau sacii la moară în Iaşi, că se duceau şi se scăldau în Prut după o zi de muncă şi iarna treceau chiar râul de pe un sloi pe altul, după lemne, făceau din ele plute.

Istoria lui Mihăiţă Butnaru trebuie zisă, dar nu mai trebuie trăită niciodată. „După ce au pus ruşii graniţa, umblau grănicerii călare pe cai. Nu era încă sârmă, nu era nimic. Şi-apoi ţin minte că la marginea satului, pe malurile Prutului, erau case. O fată de pe aici s-a căsătorit şi s-a dus pe partea cealaltă. Şi când au venit ruşii şi au pus graniţa, neamurile vorbeau peste Prut. O întreba mama pe fată: «Ce mâncare faci?». «Iaca nişte fasole, că n-am ce». Dar oamenii din partea asta erau mai gospodari, aveau vacă, aveau oi. Şi lui maică-sa îi era jale de ea: «Ţi-aş da o căldare de lapte pentru copii. Dar cum să-ţi dau?». Istoria asta mi-a rămas în inimă de atunci”.

O aşteptare cam lungă
Aşa au fost vremurile: podurile au căzut, ruşii au zis apoi că Prutul se umflă, că e pericol de inundaţii şi că, prin urmare, casele de lângă apă trebuie demolate, iar ghimpii au împânzit Prutul. Însă lumea a continuat să se strângă lângă mal, fie şi pentru o vorbă din partea cealaltă. „Mai tare ne interesa dacă cel de dincolo de Prut ştia neamuri. Se ducea omul şi-i anunţa: «Vezi că o să vină Mihai de pe partea cealaltă». Dar dacă ne auzeau grănicerii, era gata, nu mai aveai ce căuta acolo”, povesteşte bătrânul.

Neamurile i s-au împrăştiat prin toată România, are chiar un văr drept pe care nu l-a văzut niciodată. Şi totuşi au trecut dincolo: prin ’72, la o înmormântare, în ’88, când au luat maşina şi s-au întâlnit cu nişte verişori, sau în ’90, când s-au împrietenit cu familia unui ofiţer ieşean la Podul de Flori şi au fost în vizită la ei. Cam pe-atunci au văzut şi mănăstirile din nordul Moldovei, Curtea de Argeş şi s-au minunat de munţi.

Au trecut 20 de ani, şi moş Butnaru îi mulţumeşte lui Dumnezeu că a ajuns să vadă cum dispare sârma: „Am 66 de ani şi am trecut peste toate, dintr-un veac în altul. Ne bucurăm mult. Parcă aşteptăm din zi în zi să ne putem duce la Prut să ne scăldăm, să prindem un peşte acolo”.

Tanti Zena îi taie puţin din avânt: „Cred că tot o să fie vreo regulă, ceva, n-o să dea voie aşa, care cum vrea”. Moş Mihai: „O să fie pe ore, de exemplu. E greu de spus, dar eu parcă văd că o să se limpezească treburile”. Pe scaunul din faţa ta, Mihăiţă Butnaru întinereşte întruna, până ajunge la vârsta unui băiat care, la vremea lui, n-avea voie să se scalde în Prut.

MALUL DREPT

O profesoară se pregăteşte pentru o vizită istorică
Profesoara Valeria Popa (60 de ani) ajunge la primărie într-un suflet, foarte emoţionată, cu monografia comunei sub braţ. A scris lucrarea în 1990, a obţinut atunci punctajul maxim. N-are însă nevoie de vreun document ca să-ţi povestească istoria localităţii aşa cum e, de la prima moşie ridicată pe aceste locuri până la prezenta situare a suflării de-a lungul Drumului Naţional 28 Iaşi-Albiţa.

„Moşia Costuleni datează de pe la 1605, de pe vremea lui Ieremia Movilă. Ca sat - de pe timpul lui Ştefăniţă Vodă Lupu. Satul era mai jos, între Prut şi Jijia”, povesteşte Valeria Popa. Inundaţiile i-au mutat pe oameni mai departe de râu - unii şi-au făcut alte case pe malul drept, pe dealul Marcociu, alţii în stânga apei. Aşa ar fi luat naştere Costuleniul basarabean: pe cale naturală, cum ar veni.

Legături au existat mereu. Astăzi însă cei mai mulţi dintre cei care se ştiau de acelaşi sânge au murit, fiecare pe câte-un mal. Mai sunt doar câţiva bătrâni care-şi amintesc că vinul venea mereu de la basarabeni, în butoaie mari, rostogolite cu răbdare până prin beciurile gospodarilor locului. În anii ăştia s-au strigat unul pe altul lângă apă, fără să îndrăznească mai mult.

La vreme de îngheţ politic şi iernatic, alţii au continuat să treacă dincolo, chiar şi fără intenţie. „Ştiam un morar, prieten cu tatăl meu. Era o persoană căreia îi plăceau femeile, mai bea şi un pahar... Şi, într-o noapte, voia să se ducă la mândra lui. Fără să-şi dea seama, euforic fiind, a trecut Prutul îngheţat şi a intrat într-o casă din Basarabia. Era chiar pe vremea lui Ceauşescu, dar n-a fost incidentul mare, nu s-a făcut multă vâlvă. S-a întors tiptil, pe unde trecuse”, îşi aminteşte profesoara. Ştie că prin comune vecine sunt încă oameni care au fundul grădinii spre Prut, aproape de vreo gospodărie de dincolo. Şi vorbesc, ca nişte vecini cumsecade.

„Nu suntem la fel de buni”
Avem multe de învăţat de la basarabeni, consideră Valeria Popa: „Parcă sunt mai patrioţi ca noi. Parcă sunt mai umani, mai cu suflet. Când am fost acolo, am întâlnit un profesor de istorie care era o inimă de român. Cred că nu suntem la fel de buni ca ei. Ar trebui să fim mai aproape, că nu suntem aşa aproape în momentul de faţă, şi să răspundem cu aceeaşi dragoste pe care ne-o arată ei”.

Şi asta nu e deloc greu: pentru comuna Costuleni din dreapta Prutului asta înseamnă, pentru început, întoarcerea vizitei de acum trei ani, sigur o să se aranjeze. Ar fi vorba în special de bătrâni care au apucat vremea unei Românii mai mari şi de copii care vor prinde zile cu mai multe poduri. Ar fi cândva, după Paşti, profesoara ar intitula evenimentul „O zi de şcoală: Costuleni la Costuleni”, dar asta mai rămâne de văzut.

Trebuie să fie neapărat o zi cu soare, să se urce cu toţii pe deal şi cei de acolo să-şi vadă comuna cum nu şi-au văzut-o niciodată, un pic mai de la Vest. Chiar nu e mare lucru să se facă asta.

DEŞTEPTAREA

„Nu suntem o turmă de animale închise în ţarc”

E ceasul victoriei pentru preşedintele Consiliului raional Ungheni, Ion Harea. Din 2007 încoace se chinuieşte, împreună cu ceilalţi reprezentanţi ai partidelor pro-europene, să scoată putreziciunea şi rugina de pe malul Prutului. A fost mai întâi o hotărâre a Consiliului Raional, cu privire la „facilitarea accesului cetăţenilor din Republica Moldova la Prut, prin lichidarea gardului de sârmă ghimpată”.

La acea vreme, Voronin s-a făcut foc şi pară, i-a ameninţat pe toţi cu puşcăria şi le-a zis că graniţa nu le aparţine. Nu era însă vorba de graniţă - care e bine-mersi pe Prut -, ci de acel gard al ruşinii, o întindere de 360 de kilometri de lemn şi de sârmă. Într-o primă fază, iniţiatorii proiectului au câştigat în instanţă, însă au pierdut runda următoare, după ce rotiţele sistemului controlat de comunişti s-au pus în mişcare.

Între timp, s-a schimbat aerul la Chişinău şi a venit un ordin de la noul premier Vlad Filat: „Purcedeţi la lucru fără tăieri de panglici! Important este ca procesul să fie dus la bun sfârşit în timp util”. Concret, şeful guvernului a cerut ca întregul gard să fie pus la pământ până la finalul lunii viitoare.

„Nu suntem o turmă de animale, închisă într-un ţarc. Şi apoi, ne mai interesează şi pe noi ce face lumea civilizată. Închişi aici, eram aşa de bine îndoctrinaţi că ajunsesem să credem că suntem cei mai buni. Foarte multă lume a pătimit din cauza sârmei ăsteia. (...) Lumea se uită la noi de peste gard, ce impresie poate să-şi facă? Zic: «Ăştia ori nu vor, ori aşa vor să trăiască». Însă noi n-am vrut să trăim aşa, şi-o s-o scoatem frumuşel”, explică acum Ion Harea. Lemnul va ajunge pe foc, sârma prin muzee. Harea îşi aminteşte că, la un moment dat, un ţăran a venit cu o altă idee: „Cu sârma ghimpată să fie învelită statuia lui Lenin. Când o să meargă la el, comuniştii o să-şi zgârâie frunţile şi minţile şi poate o să-şi mai revină la viaţă”.

„Foarte multă lume a pătimit din cauza sârmei ăsteia. Lumea se uită la noi de peste gard şi zice: «Ăştia aşa vor să trăiască». Însă noi n-am vrut să trăim aşa, şi-o să scoatem sârma frumuşel.” 

MISIUNE

Nepotul unui deportat întoarce istoria

Acum multă vreme, un tânăr traversa Prutul înot, de pe malul drept spre cel stâng. Căuta în Basarabia scăparea de cătănie şi nu-şi luase cu el decât un fluier. Avea să muncească apoi ca argat şi să înceapă de jos o avere frumoasă.

Când s-au înfiinţat colhozurile sovietice, a avea o mie de oi nu putea fi decât lucru necurat, aşa că omul a fost deportat în Siberia, unde a şi murit. Familia i-a rămas însă aici, aşa că nepotul său, maiorul Viorel Ionescu, spune această istorie din biroul său de şef al Direcţiei de Grăniceri Ungheni.

E omul care conduce operaţiunea de scoatere a sârmei ghimpate din zonă. „Termenul de finalizare e stabilit la sfârşitul lui martie. Dar depinde de vreme şi de altele”, spune el. E de părere că, în secolul al XXI-lea, lumea se apropie şi n-are nevoie de garduri primitive din sârmă ghimpată. În uniforma sa de maior, Viorel Ionescu gestionează ruperea de un trecut.

OBIŞNUINŢĂ

„Oamenii sunt crescuţi după gardul acesta”

Lemnul cade uşor: înfigi toporul în el, îl împingi, se aude o trosnitură înfundată şi, gata, e jos. Tai sârma cu nişte cleşti imenşi şi o strângi apoi în valuri mari. Mai greu e cu noroiul, fâşia din dreptul gardului e arată proaspăt, pare clei. Pe kilometri întregi, din lemnul vechi au rămas doar cioturi de două degete.

Oamenii se uită aiuriţi spre fundul curţii ce dă către Prut: gardul nu mai e, şi câinii se reped în toate părţile, nebuni de atâta libertate. Câţiva copii cu beţe lungi pe umăr - puştile lor cu baionetă - au pornit într-o expediţie cum nu s-a mai văzut în aceste locuri. Doi dintre ei urcă îmbujoraţi malul Prutului, chiar în faţa şefului Direcţiei de Grăniceri Ungheni. Pe moment îngheaţă de frică, dar le trece repejor. Maiorul Viorel Ionescu are să le zică doar: „Ce faceţi aici? Voiaţi să faceţi cumva vreo baie?”, aşa că puştanii fug şi chiuie de se aude în toată valea. Maiorul porneşte înainte netulburat, cu mâinile la spate.

„Oamenii sunt crescuţi după gardul acesta”, explică grănicerul. „Şi mai ales generaţia asta de acum, cei de vârsta mea sau încă mai tineri, cei care - atunci când s-au născut, aveau gardul. De-acum o să se deprindă: nu suntem la închisoare”.

Deocamdată, lumea de prin Ungheni e împărţită: cei din margine sunt mai degrabă împotrivă, pentru că de acum trebuie să-şi facă singuri gard. E însă o problemă trecătoare, se rezolvă cu nişte scânduri şi o mână de cuie. 

 TERMEN. Grănicerii trebuie să termine de dat jos gardul până la sfârşitul lunii viitoare

ISTORII TRANSNISTRENE

Bogdan Petriceicu Hasdeu arãta cã pe la 1230 exista o populatie româneascâ compactã în Podolia Volnîi, numitã si Tara Bolohovenilor. Aceastã populatie se mai regãsea încã si in 1849 compact, in numãr de aproximativ 500.000. Acestã ramurã nord esticã a fost in cea mai mare parte asimilatã, dar mai la sud altul a fost destinul bãstinasilor.

 Pînã în secolul al XVI-lea, Lituania stãpânea regiunea din estul Nistrului la nord de Dubãsari, iar la sud stãpîneau tãtarii nohai, populatia era însã româneascã… De altfel, o serie de cãlãtori, geografi si prelati care au strãbãtut zona, ca Gian Lorenzo D’Anania, Giovani Botero, Nicolo Barsi au depus mãrturii asupra caracterului etnic românesc al aestui teritoriu, in cãrti publicate cu mult înainte ca împãrãtia rusilor sã treacã Bugul, in 1792. In aceea vreme, ucrainienii locuiau la coturile Niprului, dar unul din coturile cele mai importante ale Niprului se numeste “Voloschi ” care înseamnã “moldovenesc”.

In 1455 cetatea Lerici, de la gura Niprului, arbora capul de zimbru, iar negustorii plãteau vama domnitorilor Moldovei. Nu este deci surprinzãtor ca in 1679 Duca Vodã sã fie Domn al Moldovei si Hatman al cazacilor. O serie de acte medievale atestã daniile pe care le fãceau domnitorii Moldovei supusilor lor pentru serviciile aduse, in acastã parte a Tãrii Moldovei de dincolo de Nistru.

Dupã rãzboiul ruso-turc din 1735-1739, tratatul de pace dintre cele douã puteri se intitula: “Statutul pentru stabilirea de cãtre Rusia si Turcia, a granitei Moldovei pe Bug” tratat incheiat la 12 septembrie 1740. In 1766, guvernul rus trimite pe cazacul Andrei Constantinov dincolo de Bug în recunoastere.

Acesta arãta cã nu a gãsit nici un supus rus si nu a uzit decît vorbã moldoveneascã si tãtãrascã… Cînd Imperiul Tarist trece Bugul in 1792, tîrgurile din Transnistria erau Balta, Nani, Ocna, Bîrzu, Movilãu, Moldovca, Dubãsari, Suclea, Rîmnita, Moldovanca, Oceac etc. Protoereul rus Lebentiev in lucrarea sa “Ucraina Hanului”, apãrutã la Cherson in 1860, recunoaste si el cã moldovenii sunt cei mai vechi pe acele locuri.

Acelasi lucru este recunoscut si in Marea Enciclopedie Rusã din secolul trecut. Lingvistul sovietic Serghieski recunoaste, in 1936, cã românii si ucrainienii au ocupat deodatã acele locuri,”dacã nu mai repede românii”. Odatã cu miscãrile revolutionare din 1917, moldovenii transnistreni încep sã se organizeze: la congresul lor in 17/18 dec.1917, tinut la Odesa, cer “lichirea Transnistriei de Basarabia”.

Ce s-a mai cerut la acel congres? S-a mai cerut  la Chisinãu: scoala, liturghia si judecãtile sã se facã in limba românã, sã se foloseascã alfabetul latin… Dovada cea mai de netãgãduit a caracterului românesc al tinutului dintre Nistru si Bug este crearea de cãtre soviete la 12 octombrie 1924 a Republicii Sovietice Socialiste Autonome Moldovenesti, cu capitala la Balta. Aceastã republicã cuprindea in granitele sale jumãtate din cei peste un milion de români dintre Nistru si Bug.

Suprafata acestei republici era de 7516 kmp si era organizatã in 11 raioane. Este foarte interesant ca in acea perioadã acestor români li se accepta grafia latina. La un congres al Sovietelor din republicã s-a cerut ocuparea Moldovei si formarea unui stat moldovenesc cu capitala la Balta, ceea ce atestã , de fapt, o datã in plus caracterul etnic românesc al acestei provincii.

 Dupã 1940, Stalin dezmembreazã atât Basarabia care pierde judetele Bolgrad, Izmail, Cetatea Albã, Hotin cât si RASS Moldoveneascã care pierde raioanele Cruti, Balta, Bîrzu, Ocna si Nani in favoarea RSS Ucraina.

GENOCID IN ANII 1931-1933

In Republica Sovieticã Socialistã Autonomã Moldovenescã populatia a refuzat colectivizarea. Drept care in iarna 1932/1933 Stalin a trimis in republicã bandele criminale ale G.P.U.-ului care au asasinat si batjocorit dincolo de orice chipuire pe tãrani.

Acestia, nesupunându-se colectivizãrii, parte an fost împuscati, parte au fost deportati in Siberia. Multi au încercat sã se salveze in România trecând Nistrul. Iatã câteva cazuri care întregesc imaginea genocidului:

• In data de 23 Februarie, pe la miezul noptii, pe malul sovietic din fata comunei Olãnesti – Romãnia s-au auzit impuscãturi puternice care au durat 20 de minute. Tipetele de groazã, rãcnetele celor muribunzi sau rãniti se îtretãiau cu tãcãnitul armelor rusesti. Dupã un timp pe malul românesc au început sã aparã grupuri de refugiati.

Privelilistea lor era înspãimântãtoare: groaza li se citea pe fatã, erau plini de sânge, aveau hainele sfâsiate. Din peste 60 câti s-au pornit au mai ajuns 20. 8 fiind grav rãniti, erau sustinuti de ceilalti. Printre victime fiind femei, copii, femei însãrcinate. O altã subunitate a armatei rosii urmãrea, un alt grup de tãrani care fugeau spre malul românesc.

 Un grup s-a rupt de grupul mare care a fost prins de focul mitralierelor si a scãpat ca prin minune. Cei mai multi au murit in ceea ce a fost denumit Masacrul de la Olãnesti.

• Prin punctul Poiana, judetul Orhei, în data de 25 Februarie, au trecut 6 familii de moldoveni din satele Ecaterinovca si Molovata, din tinutul Dubãsarului. Cinci familii, 22 de suflete, au fost împuscate de grãnicerii sovietici.

 • La 4 Martie la ora 3 dupã amiaza pe malul Nistrului, in fata Tighinei, Teodor Crãianov din satul Caragaci cu sotia si 2 fiice, au trecut cu sania pe malul românesc. Peste 2 ore din acelasi sat Nichita Bucovanu cu sotia, fiul sãu Mihail si cu un copil mic de 5 luni s-a hotãrât sã facã la fel.

O ploaie de gloante s-a abãtut asupra saniei. Calul a fost omorât si sania a rãmas in mijlocul fluviului. Bãrbatul a luat copilul cel mare in brate si a început sã fugã înspre malul românesc. Aici l-a nimerit un glonte. Sotia lui cu copilul cel mic au întepenit in sania rãmasã in mijlocul Nistrului. A doua zi sania a fost luatã de soldatii sovietici iar trupurile inghetate an fost aruncate pe gheatã.

 • In ziua de 5 Martie, la ora 10 dimineata, in apropriere de punctul Rezina, judetu1 Orhei, incercand sã fugã peste Nistru din Republica Moldova in Romania a o familie compusa din sot, sotie, un fiu de 7 ani si fetita de 8 luni a avut un deznodãmânt tragic. Grãnicerii sovietici au deschis focul imediat ce familia s-a îndepãrtat de mal.

Bãrbatul a fost omorât pe loc; mama cu fetita in brate a fost rãnitã, iar bãietasul de 7 ani a început sã fugã spre malul românesc, strigând “ajutor!”. A cãzut rãpus de gloantele sovietice la 10 pasi de malul sperantei. Mama rãnitã cu copilita in brate de abia s-a putut târî pânã la malul românesc unde a fost internatã in spitalul din satul Ciorna.

• La punctul  de frontierã Ciucat (Romania) s-au prezentat 2 copii, care au comunicat cã familia Zenhan: mama – Dominica cu 5 fiice (Maria de 19 ani, Daria de 17 ani, Natalia de 14 ani, Tatiana de 12 ani si Serafina de 10 ani ) s-a pornit sã treacã Nistrul pe gheatã. Maria care mergea in fatã a nimerit într-o spãrturã in gheatã. La strigãtele ei a alergat Daria, pe care Maria a tras-o dupã ea sub gheatã. Mama cu fiica ei Natalia au avut aceiasi soartã. Din întrega familie au scãpat numai cele mici: Tatiana si Serafina, pe care le-au luat grãnicerii români.

 • La orele 1 noaptea, in 22 Martie, populatia din comuna Sucleia a fost trezitã din somn si îndreptatã spre Tiraspol spre a fi deportatã in Siberia. 60 de tineri au fugit de sub escortã spre Nistru. In Romania au ajuns doar 45, multi dintre ei rãniti grav.

A fost un macel caracteristic pentru puterea comunista asiaticã moscovita.
Sursa : Pagina romaniei Nationaliste blog

 

Articol recomandat de ȘTEFĂNIȚĂ

Cer și pământ romanesc

Raport privind drepturile romanilor in 2009

Prezentam in randurile ce urmeaza cea de-a treia editie a Raportului de monitorizare a respectarii drepturilor comunitatilor romanesti din afara granitelor tarii, realizat de Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti.

Intrat in al treilea an al existentei sale, acest proiect independent de monitorizare a situatiei comunitatilor romanesti din Bulgaria, Serbia, Ucraina si Ungaria permite tragerea unor concluzii nu tocmai imbucuratoare pentru viitorul acestor comunitati. Practic intre anii 2006 – 2007 situatia generala a minoritatii romanesti din tarile enumerate mai sus nu a cunoscut nici un fel de imbunatatire, ba chiar am putea spune ca tendinta generala este una de restrangere a drepturilor acestor comunitati. Raportul din acest an cuprinde ca si cele din anii anteriori o monitorizare a drepturilor minoritatii romanesti din Bulgaria, Serbia, Ucraina si Ungaria din urmatoarele puncte de vedere: dreptul la folosirea limbii materne in scoli, dreptul la folosirea limbii materne in biserica, dreptul la folosirea limbii materne in mass-media, atitudini si manifestari ostile din partea majoritatii fata de minoritatea romaneasca.
Toate tarile monitorizate prin acest raport cuprind o minoritate romaneasca autohtona si sunt semnatare ale unor tratate si conventii internationale care le obliga sa respecte drepturile enumerate mai sus pentru minoritatile nationale. |n ciuda acestor obligatii asumate, tarile in cauza refuza in mod consecvent sa respecte drepturile minoritatii romanesti.
Desi exista elemente specifice pentru fiecare tara in parte dintre cele monitorizate, in acelasi timp exista si o serie de elemente comune. |n primul rand exista o insistenta a guvernelor in impartirea artificiala a comunitatii romanesti in romani si alta etnie (vlahi sau moldoveni). Acest fenomen duce la o micsorare a numarului real al romanilor din tarile respective si la impiedicarea statului roman in a acorda sprijin comunitatii romanesti. O alta trasatura comuna pentru toate tarile monitorizate este interzicerea educatiei in limba materna sau restrangerea orelor si numarului de scoli cu predare in limba romana. Pe langa fenomenele enumerate mai sus este prezenta si exercitarea de presiuni asupra publicatiilor in limba romana, retragerea finantarilor acordate anterior sau interzicerea programelor radio-TV in limba romana. Toate aceste trasaturi comune ale comportamentului guvernelor din tarile monitorizate duc la o degradare continua a situatiei minoritatii romanesti.

Bulgaria

Bulgaria refuza sa recunoasca existenta unei minoritati romanesti si astfel refuza sa acorde orice fel de sprijin comunitatilor existente. La nivel oficial Bulgaria recunoaste existenta unei comunitati vlahe, sustinand insa ca aceasta este o comunitate cu o identitate diferita de cea romaneasca. Datorita faptului ca nu este recunoscuta existenta unei minoritati romanesti nu sunt acordate nici un fel de drepturi. Apelurile organizatiilor romanilor din Bulgaria pentru respectarea drepturilor minoritatilor raman fara raspuns din partea guvernului.

Serbia

Serbia practica acelasi standard dublu ca si Bulgaria in ceea ce priveste drepturile minoritatii romane, impartita in mod artificial in romani si vlahi. Pe langa aceasta in anul 2008-2009 au fost constatate mai multe atitudine agresive la adresa comunitatii romanesti, in special in timpul manifestarilor publice ale romanilor din Serbia. Datorita impartirii artificiale a comunitatii romane in vlahi si romani, autoritatile sarbe refuza sa deschida clase cu predare in limba romana in nord-estul Serbiei, in regiunea numita Valea Timocului. Demersurile comunitatilor romanesti pentru educatie in limba romana au ramas fara raspuns pana in prezent. De asemenea, autoritatile guvernamentale sarbe impreuna cu Biserica Ortodoxa Sarba isi continua campania impotriva initiativelor de reintroducere a limbii romane in bisericile din Valea Timocului. |n cadrul acestei campanii este impiedicata ridicarea de noi biserici si au aparut inclusiv manifestari violente la adresa clerului ortodox care slujeste in limba romana.

Ucraina

Atitudinea guvernului ucrainean fata de minoritatea romaneasca in cursul anului 2008-2009 a fost marcata de conflictul diplomatic aparut intre Romania si Ucraina in urma unui scandal de spionaj din luna martie 2009 si in urma incheierii procesului de la Curtea Internationala de Justitie privind delimitarea platoului continental al Marii Negre. Mass-media din Ucraina a declansat ample campanii de presa impotriva Romaniei cu acuzatia ca se intentioneaza anexarea unor teritorii ucrainene. |n cadrul acestor campanii de presa a fost implicata si comunitatea romaneasca din Ucraina care a fost descrisa ca fiind un pericol pentru integritatea teritoriala a acestei tari. Aceasta retorica publica agresiva fata de minoritatea romaneasca risca sa duca la crearea unei atitudini negative care se afla la baza oricarui conflict inter-etnic. Pe langa aceasta guvernul Ucrainei a continuat sa emita reglementari care au limitat si mai mult posibilitatea folosirii limbii romane in scoli. |n plus
 se constata pentru perioada monitorizata declansarea unor tentative de limitare a libertatii de exprimare in limba romana prin retragerea finantarilor acordate ziarelor si publicatiilor romanesti sau prin interzicerea unor emisiuni radio-TV in limba romana.

Ungaria

Daca in Ungaria situatia educatiei si a serviciului religios in limba materna poate fi calificata ca fiind buna pentru comunitatea romaneasca, nu acelasi lucru se poate spune despre libertatea de exprimare si atitudinea fata de minoritatea romana. Autoritatile maghiare au decis la inceputul acestui an sa reduca finantarea acordata unei reviste de limba romana, insa au revenit asupra decizii in urma protestelor. |nsa cea mai ingrijoratoare evolutie din anul 2009 pentru comunitatea romaneasca din Ungaria este reprezentata de manifestarile ostile la adresa sa venite din partea unor grupari extremiste cum ar fi Jobbik, HVIM sau Garda Maghiara. Organizatiile enumerate mai sus au proferat amenintari la adresa comunitatii romanesti si au execitat presiuni cu prilejul inaugurarii unei statui a mitropolitului roman Andrei Saguna in orasul Jula, inaugurare care a fost amanata.

Articol recomandat de ȘTEFĂNIȚĂ

Cer și pământ romanesc

MARTURII DESPRE TRANSNISTRIA

Harta tinuturilor locuite de romani dincolo de Nistru.
 

A venit vorba si despre întrebarea cea mare a moldovenilor de peste Nistru: vor ei sã facã parte din Ucraina sau vor sã se alãture la Moldova? La întrebarea aceasta tãranii au rãspuns: “Sã ne soiudinim cu fratii nostri din Moldova! Oamenii de la tarã sunt trimisi cu aceastã vorbã, sã fim cu dumneavoastrã împreunã. Cu aceasta ne asteaptã pe noi la sate”.
 

Din lucrãrile Crongresului “cinstitului neam românesc” de la Tiraspol din 17 Dec. 1917
 

“Fratii nostri si neamurile noastre cari suntem moldoveni dintr-un sânge, cui ne lãsati pe noi moldovenii cei ce suntem rupti din coasta Basarabiei si trãim pe celãlalt mal al Nistrului? Fratilor nu ne lãsati, nu ne uitati! Iar dacã ne veti uita, noi vom sãpa malul Nistrului si vom Îndrepta apa pe dincolo de pamântul nostru. cãci mai bine sã-si schimbe râul mersul, decât sã rãmânem noi moldovenii despãrtiti unii de altii.”
Au ajuns o vremi, in cari toate natiunili sau scos drepturili sale, iar noi moldovenii am rãmas mai pe urmã al toatelor neamuri- ca cum ar fi rãtãcit un cârdisor de oi de la toatã turma. Noi, fratilor, am dormit si nu a avut cine ne trezi, pân ci nu o mers alte neamuri pe lângã noi, bucurându-se sub steagurile sale. Iatã noi, ceia ci ne-am trezit si, înfierbântându-se sângele cel frãtesc in noi ne-am pornit ca sa trezim pãrintii, fratii si surorile, ca împreunã cu totîi sã tie arãtãm- ca se stii toate natiunile cã si noi suntem un neam bogat, delicat si foarte cult. Pentru aceea noi fierbinte vã poftim pãrintilor, fratilor si surorilor moldoveni ca sã ne adunãm cu totii astãzi si împreunã sã ne ridicãm steagul natiunii (nãrodului) nostru. Foarte fierbinte vã poftim ca sa va adunti alesi frati câti doi oameni din tot satu moldovenesc cari trãim pi malul stâng al Nistrului, la întâiul congres moldovenesc unde au sã si deslege toate dreptetele cinstitului Neam Moldovenesc in orasul Tiraspol la 17 Decabre 1917 an în Ispoln. Comiteta Soveta R., S.i Cr. Dep.
“Cap.l. Ni trebui nou scola sã fii în limba narodului moldovenesc. Ca fii ste care moldovan sã stii cel învatî pi dînsu.
 Cap.2. Invãtãtura afarî de scoli (adicã) biblioteca sã fie pi limba moldoveneascã ca sã putem noi Moldoveni a ne lumena mai bine in lume de cum am fost pãn amu.
Cap.3. Rugãciunea in sfînta Bisericã sã fii pi limba Narodului Moldovenesc, ca fiisticare Bãtrîn sau Tînãr sãn-taleag, cu ci fel di rugãciune merge preutul pentru dînsii în – naintea lui Dumnezeu.
Cap.4. Trebui ca sã fii judecãtori curat moldoveni, ca judecata sã fii întaleaptã pintru Moldovanu nostru, si ca sã puatã fiistecare cu gura lui a spune tuatã durerea sa la judecatã.
Cap.5. Doftorii trebui sã fii cu stirea limbii moldovenesc. Ca sã puat el, întaleje ceea ci ia spune bolnavul moldovan.
Cap.6. Deci noi moldovanii nam fost învatatî pîn amu, pentru cã ni au fost opritî disteptarea sî lumenarea Neamului Nostru in limba Nuastrî Moldoveneasc.”
Din cuvântarea soldatului TOMA JALBA din Transnistria la adunarea ostasilor moldoveni tinutã la 21 octombrie 1917 la Chisinãu.
“O comisiune strãinã a fost însãrcinatã sã facã in Transnistria o anchetã, originalã pe timp de rãzboi. Surprinsi cã din toate provinciile din EUROPA, aflate sub arme, singurã Tara de dincolo de Nistru, administratã in regim românesc, nu se prezintã cu anumite stãri si incidente si cã tui temperament într-adevãr pacific o caracterizeazã, în contrast ca de la alb la negru, fatã de toate celelalte tãri, admnistratia statului, care conduce rãzboiul continental, a trimis încoa o seamã de specialisti, alesi dintre cei inai documentati, ca sã se informeze. Tara de peste Nistru cuprinde si fosta republicã Moldoveneascã, masa românilor e compactã si amestecul de douã educatii si de mai multe neamuri de oameni, era cât se poste de propice pentru tot felul de conflicte, care , in timpul luptelor pe front, puteau sã stinghereascã si operatiile militare. Dacã se tine seama si de ciocnirea intereselor particulare ale fiecãruia cu ale celorlalti, urzeala obisnuitã a fondului pe care se înfiripeazã evenimentele de ordin colectiv, linistea valahã din teritoriile examinate era si mai greu de explicat. Intr-o tarã cu viatã normalã se analizeazã cauzele de conflict; cu atât era mai interesant ca in timpul unei vieti de conflict permanent sã fie cunoscutã cauza de liniste dovedita pretutindeni si egalã. Ofiterul de stat major, care mi-a povestit amanuntele împrejurarii, un distins ingininer, obiectiv si observator subtil, in confuzii, al punctului psihologic, a urmãrit la fata locului ancheta, întreprinsã de comisiunea stãinã cu scopul sã aplice, dacã era ceva de aplicat, metodele românesti in restul Europei, unde agitatia si harababura dau de gândit. Orientarea care a dus la stabilirea cauzei de pace in rãzboi, a venit de la un înalt magistrat, consilier sau prezident al unei curti de apel din Bucuresti, in contact cu numita comisiune. Rãspunsul dat din partea unui magistrat superior a uimit. …

Consilierul sau prezidentul a spus in uimirea tuturor color de fatã, ca linistea Transnistriei se datoreste lipsei de Justitie… Mai multe pricini, din care una fortuitã si celelalte temperamentale, concureazã, de fapt, la calmul tãrii dintre fluvii. Statul românesc n-a avut o magistaturã pregãtitã pentru a fi dislocatã si însãrcinatã sã împartã dreptatea între populatiile eterogene ale Provinciei noi si poate cã a voit sã si experimenteze firea româneascã, cea mai lipsitã de sovinism din câte se cunosc… Moldovenii sunt, ca si muntenii, blajini milostivi si înainte de a vedea un strãin ei vãd in el un om si se împacã bucuros cu particularitãtile lui. Intoleranta nu intrã in compozitia naturii românesti, cãci n-a fãcut parte din ea niciodatã. Românii din Transnistria îsi încheie socotelile singuri. Ei improvizeazã judecãtori dintre ei, pentru nentelegerile fie dintre romani, fie ale românilor cu oamenii de alte natii, cad la pace si îsi strâng mâinile cu omenie. Românii se gãsesc solidari aci cu traditia lor veche si se întorc la legile nescrise, ale inimii si ale constiintei. Fãrã sã ne lãudãm, asta se cheamã civilizatie româneascã. In vreo 45 de ani, de când ne referim la ea, din timp in timp, si la o sensibilitate proprie si unicã a poporului nostru, am înregistrat uneori ironia facilã a celor care iau peste picior sfintele si prea curatele naivitãti, generatoare de atitudine si inocentã. Cornisiunea, consternatã, a pãrãsit tara cu un oftat, afirmând cã metodele românesti sunt inaplicabile într-alte pãrti – ceea ce stiam de mult si noi… Se poate traduce un fel de lege si un fel de limbã; nu se poate traduce un fel de om.”

Articol recomandat de Stefanita

Cer si pamant romanesc

Klimenko: Instalarea sistemul antirachetă- dreptul suveran al României

Instalarea scutului antirachetă american pe teritoriul României este dreptul suveran al statului român. Afirmaţia a fost făcută de preşedintele mişcării politice "Ravnopravie", Valerii Klimenko, în cadrul unei conferinţe de presă.

"Este şi dreptul suveran al ţărilor vecine să reacţioneze la acest risc mare", a remarcat Klimenko, potrivit căruia, acest drept suveran al României presupune un risc pentru Republica Moldova.

Valerii Klimenko susţine că, în condiţiile create, premierul Vald Filat şi preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, ar trebui să solicite României să renunţe la iniţiativa de instalare a sistemului american de rachete. "În cazul în care aceasta nu se va întâmpla, atunci vom fi nevoiţi să cerem ajutor din altă parte. Rusia şi Ucraina sunt obligate să asigure securitatea cetăţenilor lor pe teritoriul Moldovei şi o vor face", susţine Klimenko.

Pe de altă parte, dacă vor fi instalate sistemele de rachetă "Iskander" în Transnistria, acest lucru nu va încălca statutul de neutralitate al Republicii Moldova, deoarece Constituţia acesteia nu funcţionează pe teritoriul transnistrean, crede Valerii Klimenko. „Astfel vom avea o umbrelă de protecţie gratuită, pentru că în cazul în care în România apare sistemul de armă strategică, atunci ţara noastră devine o ţintă militară", susţine preşedintele „Ravnopravie”.

"De ce România atât de uşor a acceptat instalarea sistemului american? Cehii şi polonezii au renunţat, deşi au promis că o vor face. Reiese că sau cehii şi polonezii sunt proşti, sau aceştia au înteles pericolul care îi poate paşte", a subliniat Valerii Klimenko.

Anterior, Consiliului Suprem de Apărare al României a aprobat invitaţia SUA de a participa la dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă, cu stabilirea unor componente ale acestuia în România. Această decizie a trezit reacţii controversate din partea autorităţilor transnistrene şi a unor politicienilor moldoveni. Jurnal.md

Mihai Ghimpu: "Republica Moldova nu se va uni niciodată cu România"

Republica Moldova nu se va uni niciodată cu România, a declarat miercuri şeful interimar al statului şi preşedinte al Parlamentului moldovean, Mihai Ghimpu, într-o discuţie cu cititorii unui cotidian moldovean, relatează agenţia rusă RIA Novosti, în pagina electronică.

"Atunci când vorbim despre limba română, nu înseamnă că Republica Moldova trebuie să se unească neapărat cu România. Este o cacealma. Nu va exista niciodată o fuziune cu România. Faptul că noi vorbim limba română nu înseamnă neapărat şi o unire cu această ţară", a spus Ghimpu pentru ediţia online a cotidianului Komsomolvskaia Pravda.

Anumite forţe politice din Republica Moldova susţin unirea cu România, sub pretextul asemănării etnice şi lingvistice între cele două naţiuni. Pe de altă parte, există, totodată, o opoziţie puternică faţă de ideile susceptibile să conducă la o pierdere a suveranităţii moldovene.

A fost inaugurat podul Radauti - Lipcani

Punctul de trecere a frontierei dintre Romania si Republica Moldova - Radauti-Lipcani, in partea de nord a frontierei dintre cele doua state - a fost inaugurat in prezenta premierului moldovean Vlad Filat si a ministrului roman al Administratiei si Internelor, Vasile Blaga.

Deschiderea podului a constituit unul dintre subiectele aflate pe agenda relatiilor romano-moldovenesti in ultimii doi ani, mai multa insistenta in acest sens fiind din partea fostelor autoritati comuniste de la Chisinau.

Acestea acuzau partea romana de tergiversarea intentionata a acestei actiuni. Guvernul Romaniei a aprobat, pe 5 februarie, alocarea sumei de 585.000 de lei pentru deschiderea si functionarea punctului de trecere a frontierei si a biroului vamal de la Radauti Prut - Lipcani.

Vama va functiona provizoriu in opt constructii modulare. Partea romana a propus in cadrul unei intrevederi recente cu partea moldoveana ca noul PTF sa fie inaugurat pe 15 februarie, iar programul de functionare, provizoriu, sa fie intre orele 8.00 si 20.00.

Basescu a vorbit cu Mihai Ghimpu la telefon despre proiectele comune

Presedintele Traian Basescu a vorbit la telefon sambata seara cu Mihai Ghimpu, presedintele moldovean, pe tema proiectelor comune alte Romaniei si a Republicii Moldova.
Presedintele Basescu l-a informat pe Mihai Ghimpu ca doua dintre proiectele moldo-romane, deschiderea podului peste raul Prut de la Radauti-Lipcani si acordarea unui sprijin financiar nerambursabil de 100 de milioane de euro, se afla in faza de implementare, informeaza Unimedia.

Presedintele roman a asigurat ca celelalte proiecte convenite la Chisinau sunt in stadiu de pregatire. Presedintele moldovean i-a multumit lui Basescu pentru sustinere si a precizat ca guvernul sau va elabora un plan concret de actiuni pentru a dezvolta proiectele comune.

Presa rusa: Unirea Republicii Moldova cu Romania ar destabiliza Europa de Est

Intrarea in vigoare la data de 31 martie a acordului privind micul trafic de frontiera intre Romania si Republica Moldova este vazuta in presa rusa ca un prim pas in realizarea proiectului unionist, prilej de destabilizare a Europei de Est.

Potrivit cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta, citat de Agerpres, sarma ghimpata va fi inlaturata pe o distanta de 360 kilometri de frontiera, ceea ce le va permite locuitorilor din satele apropiate sa viziteze nestingherit Romania. In acelasi timp, cetatenii romani trec demult fara vize granita moldoveana.

Inainte, fostul presedinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin respingea o asemenea unire, afirmand ca realizarea proiectului unionist va afecta suveranitatea si integritatea republicii, aminteste ziarul rus, scrie Romania Libera.

Potrivit Nezavisimaia Gazeta, initiatorul unor asemenea pasi este presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. In acest sens, publicatia mentioneaza initiativele lui Ghimpu privind scoaterea din Constitutia tarii a sintagmei "limba moldoveneasca" si noile sale reforme administrativ-teritoriale prin care se doreste renuntarea la impartirea republicii pe "raioane" si revenirea la "vechea impartire, cea pe judete". De asemenea, se intentioneaza acordarea dreptului de vot nu de la 18, ci de la 16 ani.

Toate aceste initiative sunt contestate de Partidul Comunistilor din Republica Moldova (PCRM) care avertizeaza ca schimbarile constitutionale propuse ar duce la unirea Republicii Moldova cu Romania. "Daca in Constitutie va fi introdusa sintagma "limba romana", acesta va fi primul pas pe calea unirii Republicii Moldova cu Romania. Pentru unionistii din republica, acest gest simbolic este foarte important", a declarat deputatul comunist Mark Tkaciuk.

De altfel, aceasta este doar partea vizibila a integrarii Republicii Moldova in Romania, subliniaza cotidianul rus, amintind de decizia autoritatilor moldovene de a introduce in scoli si universitati cursul de "Istorie a Romanei", unde Moldova este denumita Basarabia si considerata parte integranta a teritoriului romanesc.

De asemenea, Romania a majorat de la 4.000 la 5.000 numarul de locuri pentru cetatenii moldoveni in institutiile de invatamant superior, 700 din care sunt fara plata. De curand, pentru cetatenii Republicii Moldova a fost implementata o procedura inlesnita de obtinere a cetateniei romane. Potrivit ziarului rus, "cotropirea" republicii de catre Bucuresti a continuat prin deschiderea a doua noi posturi de televiziune romanesti: Jurnal TV si Publika TV.

In schimb, politologul rus Zurab Todua considera ca va fi dificil sa se forteze realizarea acestui proiect al unificarii Romaniei cu Republica Moldova.

"In pofida impresionantelor sume investite de Romania de la inceputul anilor "90 ai secolului trecut, ideea unirii nu stapaneste masele largi, ci doar 15-20% din populatia republicii. Cea mai mare parte, inclusiv minoritatile nationale, respinge in mod categoric unirea, chiar si in 'ambalaj european'", a declarat Todua pentru ziarul rus.

Cotidianul rus rus reaminteste ca aproximativ 15% - 20% dintre moldoveni sustin proiectul unionist, care ar provoca nemultumiri in societate, in special in orasul Balti, in Gagauzia si in raionul Taraclia, informeaza si agentia moldoveana Unimedia.

"Daca vor fi formulate pretentii teritoriale fata de Republica Moldova si Ucraina, Romania va avea probleme la hotarul cu Ungaria (Transilvania) si Bulgaria (Dobrogea de Sud). In timp ce Romania lucreaza sa pregateasca opinia publica pentru proiectul unionist, Rusia urmareste in tacere evenimentele, care au loc", conchide Nezavisimaia Gazeta, citata de Newsin.

Voronin: Romania nu accepta ca exista statul Republica Moldova

Vladimir Voronin, ex-presedintele moldovean, a declarat joi ca Romania nu accepta ca exista statul Republica Moldova.

"Romania nu poate sa se resemneze ca a aparut statul Republica Moldova. Nu a semnat Tratatul de baza si Tratatul de frontiera. Relatiile dintre Moldova si Romania vor fi si mai rele. Rele au fost, dar mai rele vor fi", a declarat Voronin in cadrul unor discutii cu politologul Bogdan Tardea si cu specialisti din Rusia, despre problema amplasarii sistemului antiracheta in Romania, informeaza Jurnal.md.

Voronin a mai spus ca Romania nu este interesata de rezolvarea situatiei din Transnistria.

"Romanii urmaresc sa fie cat mai rau in Transnistria. Asta le da apa la moara lor. Ei nu-s interesati de reglementarea conflictului, deoarece nu au recunoscut niciodata partea stanga a Nistrului. Ei vor partea dreapta a Nistrului", a mai spus fostul presedinte moldovean.

Se ieftinesc biletele de avion pe ruta Chisinau-Bucuresti

Biletele de avion pe ruta Chisinau-Bucuresti de vor ieftini incepand de miercuri.
Cel mai ieftin bilet va costa 55 de euro, in prezent costand 130 de euro cat era pana acum, informeaza Jurnal.md.

Un bilet dus-intors se va ieftini de la 270 de euro la 120 de euro.

Totodata, vor fi puse in vanzare bilete de 83 de euro si 103 euro, si respectiv calatoriile tur-retur vor costa 176 de euro si respectiv 216 euro.

Cumpararea biletelor se va putea face doar online pe adresa web a companiei Air Moldova.

Ministrul Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor de la Chisinau, Anatol Salaru, a declarat ca se discuta cu Romania pentru ca, in viitorul apropiat, sa fie efectuate doua zboruri pe zi pe ruta Chisinau-Bucuresti.

Ambasadorul SUA la Chisinau da asigurari in legatura cu scutul antiracheta

Ambasadorul Statelor Unite la Chisinau, Asif J. Chaudhry, a declarat ca sistemul antiracheta este "strict defensiv" si vizeaza sa apere Europa in fata unor posibile atacuri lansate de Iran, relateaza postul de Radio Europa Libera.
Joi, presedintele Traian Basescu a anuntat ca Romania a acceptat invitatia administratiei Obama de a gazdui interceptoare de rachete ca parte a scutului american. Elemente ar urma sa fie desfasurate in 2015, intr-o a doua faza a noii versiuni a scutului, care combina interceptori pe mare si pe uscat pentru rachete cu raza scurta, medie si lunga de actiune.

Liderul comunistilor moldoveni, Vladimir Voronin, a averizat duminica faptul ca decizia Bucurestiului ar putea transforma Chisinaul intr-o linie de front.

Comunistii din R. Moldova au cerut anterior Guvernului de la Chisinau sa emita un protest fata de decizia Romaniei de a gazdui elemente ale scutului, spunand ca acest lucru este inadmisibil.

Rusia si-a exprimat vineri ingrijorarea in legatura cu decizia Romaniei, iar ministrul de externe Serghei Lavrov a cerut clarificari, scrie Ziare.com

Presa rusa: R. Moldova vroia ca Romania sa o consulte cu privire la scutul antiracheta

Presa rusa scrie ca si Republica Moldova, nu doar Rusia, este scandalizata ca Romania a decis sa accepte pe teritoriul tarii sale elemente ale scutului american antiracheta fara sa se consulte cu administratia moldoveana.
Vecinii de peste Prut cred ca acest lucru ar putea fi o amenintare la adresa securitatii in regiune si complica procesul de reglementare transnistreana.

Liderul Partidului Democrat din Republica Moldova, Marian Lupu, a declarat marti ca planurile militare din Romania, care implica scutul antiracheta, "sunt motive de ingrijorare care ar putea afecta echilibrul de forte din regiune, ar putea cauza probleme de securitate si agrava problema transnistreana", scrie Vzgliad.

Fostul presedinte moldovean, Vladimir Voronin, spune ca decizia Romaniei de a sprijina SUA cu scutul antiracheta va transforma Republica Moldova intr-o zona de front provocand Rusia la o reactie corespunzatoare in Transnistria.

Sursa: Ziare.com

Acordurile de la Yalta si ipocrizia Rusiei

Pe 4 februarie s-au implinit 65 de ani de cand Romania a fost vanduta si cumparata pe o bucata de servetel. Totul s-a schimbat in Europa de atunci si totusi fantoma celui de-al Doilea Razboi Mondial bantuie societatea rusa care tinde sa puna semnul egal intre contributia Rusiei la infrangerea nazista si perioada comunista in Europa de Est.
Rusii nu s-au impacat nici pana acum cu aspectele negre ale istoriei lor si inca privesc orice incercare de critica a imperialismului sovietic ca pe un atac la insasi fiinta Rusiei.

Acordul funest dintre cei 3 mari ai lumii, Stalin, Churchill si Roosevelt, a remodelat harta politica a lumii. Acolo, pe o jumatate jalnica de servetel, Churchill si Stalin au decis si pentru Romania: 90% rusii, 10% englezii. N-am reusit niciodata sa aflu care au fost alea 10% "ale englezilor".

Coincidenta sau nu, Traian Basescu a ales sa faca anuntul participarii Romaniei la scutul antiracheta american tocmai in ziua in care se aniversau (sau comemorau - depinde de care parte a baricadei te postezi) 65 de ani de la semnarea acordurilor funeste de la Yalta. Acorduri pe care Moscova nu le considera a fi o impartire a sferelor de influenta, ci un adevarat aranjament de securitate in Europa, pe care NATO nu l-a respectat prin cele trei extinderi de pana acum.

Ambitiile marunte ale Romaniei

Presa rusa speculeaza asupra jignirii aduse Rusiei de catre Romania prin posibila amplasare a scutului antiracheta pe teritoriul ei; unii oficiali de prim-rang si-au adus aminte brusc de Regimul Stramtorilor Marii Negre, in timp ce oficiali militari cheama la masuri de amenintare a Romaniei, iar presedintele Medvedev defineste ca principala amenintare pentru Rusia chiar existenta NATO.

Ba chiar, intr-un exces de sinceritate, Konstantin Kosaciov, presedintele comisiei de afaceri externe din Duma de Stat, ii avertizeaza pe americani sa nu dea curs ambitiilor "marunte" ale Romaniei. Cu alte cuvinte, ambitiile de libertate, securitate si dezvoltare durabila ale Romaniei sunt ambitii "marunte". Care ar fi totusi acele ambitii "majore"? Sau numai Rusia are voie, prin destinul sau "mesianic", sa aiba ambitii?

Cinstea si onoarea promisa a Moscovei

Moscova n-a facut nimic ca sa castige increderea vecinilor. Dincolo de promisiunile lacrimogene si chefurile cu vodca pentru expertii neutri ai ONU, raman, totusi, invadarea Georgiei si folosirea conductelor de gaz ca arma coercitiva. In plus, toti (fara exceptie) liderii rusi isi exprima mereu, in public, nemultumirile fata de capitalistii NATO care vor sa-i cucereasca. Nu cumva e invers?

Tot Moscova este aceea care are aceeasi retorica a amplasarii rachetelor balistice la Kalinigrad (Konigsberg, orasul unde s-a nascut Immanuel Kant) pentru a putea tinti mai bine statele est-europene care au aderat la NATO! Toate acestea au impins NATO sa-si faca niste planuri de urgenta. Sau nu este voie?

Frica Rusiei

Si totusi de ce aceasta retorica ofensiva, de ce se teme Rusia? Se teme cumva ca va fi atacata? In nici un caz. Caci scutul antiracheta "romanesc" este un scut defensiv, adica proiectat sa respinga atacurile. Aceste rachete nu pot fi ofensive.

Rusia se teme doar ca va fi lipsita de cea mai importanta arma a politicii sale externe: amenintarea cu atacul. Rusia este constienta ca protejarea tarilor din Europa de Est va insemna ca acestea vor deveni si mai stabile, iar dezvoltarea lor va fi mai accentuata. Lipsite de constrangerile Moscovei, acestea vor putea sa se indeparteze cat mai mult de vecinatatea otravitoare (politic) a Marelui frate. Deci vor fi si mai atractive ca model si pentru celelalte colonii sovietice. Si pentru Moscova acesta este un scenariu apocaliptic: pierderea influentei in fostele colonii.

Ipocrizie sau calcul strategic?

In tot acest timp, lucruri interesante se intampla in Serbia. In orasul Nis, la cativa kilometri de Kosovo, rusii se pregatesc sa construiasca o baza militara. Pretextul oficial: coordonarea actiunilor internationale in situatii de urgenta. Aceasta baza militara ar putea fi primul pas spre construirea unei identitati de securitate europeana dupa model rusesc. Serbia, precum si alte tari europene slave sau ortodoxe (Bulgaria, Macedonia, Grecia), vor fi incluse intr-un sistem de securitate unic in Europa, pe care Rusia este in curs sa il dezvolte si pe care l-a propus deja Uniunii Europene.

Aceasta ar trebui sa fie baza pentru o noua structura de securitate europeana - cel putin, asa cum intelege Moscova. Chit ca nimeni nu i-a cerut asta, Moscova se ofera, din proprie initiativa, sa ne asigure securitatea. Impotriva cui? Doar ea, Moscova, stie. Securitate sa fie! Dupa aia o sa ne explice.

La 65 de ani de la incheierea celui de-al doilea razboi mondial fantoma acestuia bantuie societatea rusa, iar Kremlinul nu s-a dezbarat inca de obiceiul de a hotari pentru altii ce este si ce nu este bine pentru soarta lor.

Un articol deosebit de interesant publicat de Ziare.com

O delegatie parlamentara de la Chisinau se afla in Romania pana miercuri

O delegatia a Parlamentului Republicii Moldova, condusa de presedintele Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, Igor Corman, face in perioada 7-10 februarie o vizita oficiala in Romania, potrivit unui comunicat al legislativului de la Chisinau.

Vizita are loc la invitatia Comisiei pentru politica externa a Senatului Romaniei.

Din delegatia moldoveana mai fac parte deputatii Boris Vieru (PL), Vasile Balan (AMN), Ion Butmalai (PLDM) si Grigore Petrenco (PCRM).

Oficialii moldoveni vor avea intrevederi cu Mircea Geoana (presedintele Senatului), Titus Corlatean (presedintele Comisiei pentru politica externa a Senatului), Viorel Hrebenciuc (presedintele Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului), Attilla Karodi (presedintele Comisiei pentru politica externa a Camerei Deputatilor), precum si cu ministrul de Externe al Romaniei Theodor Baconschi, cu reprezentanti ai administratiei prezidentiale si ai Departamentului pentru afaceri europene al Guvernului Romaniei.

In cursul intalnirilor vor fi discutate cooperarea interparlamentara bilaterala si, in special, de aspiratiile europene ale Republicii Moldova.

R. Moldova si-ar putea stoca rezerva strategica de gaze in Romania

Republica Moldova studiaza atat posibilitatea construirii conductei de gaze Drochia-Ungheni-Iasi, cat si a stocarii rezervei strategice de gaze la depozitul din Margineni, a anuntat vicepremierul Valeriu Lazar.

Conducta Drochia-Ungheni-Iasi ar urma sa transporte gaze de la monopolul rus Gazprom in Romania, potrivit editiei online a publicatiei moldovene ECOnomist.

Potrivit vicepremierului moldovean, in prezent s-a ajuns la faza practica a studiului de fezabilitate al proiectului conductei de gaze Drochia-Ungheni-Iasi si se examineaza posibilitatea construirii a trei statii de pompare, astfel incat sa existe posibilitatea functionarii acesteia in ambele directii (avers si revers), adica sa existe conditii tehnice pentru ca gazul sa poata circula in ambele directii. Cu toate acestea, destinatia principala a viitorului gazoduct va fi transportul de gaze de la Gazprom in Romania, potrivit eco.md.

Totodata, cu sprijinul finantatorilor externi, se examineaza si posibilitatea stocarii viitoarei rezerve strategice de gaze la depozitul de gaze de la Roman-Margineni, amplasat la distanta mica de frontiera dintre R. Moldova si Romania.

Solul poros impiedica stocarea gazelor in R. Moldova

Vicepremierul Valeriu Lazar a afirmat intr-o emisiune la ProTV Chisinau ca in Moldova nu au fost identificate spatii pentru stocarea gazelor din cauza structurii poroase a solului.

Realizarea acestor intentii este posibila in conditiile in care Romania si-a aratat disponibilitatea de a finanta proiecte de interconexiune a retelelor electrice si de gaze.

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a declarat in cadrul recentei vizite la Chisinau ca "in cadrul politicii de vecinatate, pe Parteneriatul Estic, vizam realizarea proiectului de interconectare a sistemului de transport de gaze Drochia-Ungheni-Iasi, in asa fel incat sistemul de transport de gaze pe conducta al Romaniei sa fie conectat cu cel al Republicii Moldova, cu Moldovagaz".

Pentru asigurarea cu gaze a Moldovei de peste Prut, inca in anii 2002-2003, a fost prevazuta construirea conductei Drochia-Ungheni-Iasi, cu o capacitate de 5 miliarde de metri cubi, lungimea de 95 km si un cost de circa 49 milioane dolari.

Voronin acuza puterea de la Chisinau ca vrea sa se unifice cu Romania

Fostul presedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a acuzat duminica autoritatile de la Chisinau ca au legaturi mafiote si intentioneaza sa uneasca tara cu Romania.

"Astazi, Partidul Comunistilor (PCRM) anunta trecerea de la apararea strategica la atacul decisiv", a declarat fostul presedinte, in prezent liderul PCRM la o intalnire care a avut loc duminica, informeaza Mediafax.

PCRM declara "mobilizare totala inaintea alegerilor", a continuat el.

"Nu mai este un secret pentru nimeni ca cei care au preluat puterea sunt niste gangsteri, inarmati cu o singura ideologie: sa-si vanda tara, pamantul, poporul", a declarat fostul presedinte.

Noile autoritati vor sa uneasca tara cu Romania, iar atunci "nu vor mai avea nevoie de Constitutie, Cod Civil sau presa independenta - Bucurestiul le are pe toate", a adaugat el.

"In anul in care se aniverseaza 65 de ani de la Marea Victorie (impotriva nazistilor in timpul celui de-al doilea razboi mondial), ei aduc o blasfemie infiintand o comisie de ancheta a regimului comunist. Ei stiu, simt, tremura de frica, pe masura ce inteleg ca acesta va fi anul in care Partidul Comunist le va da o lovitura decisiva la alegerile anticipate. De aceea, credinciosi logicii lor primitive, ei incearca sa scape de singurul jucator politic serios care reprezinta intersele intregii natiuni. Dar noi stim cu totii: nu vor reusi!", a conchis Voronin.

Analist rus: Basescu este, in mod incontestabil, un politician talentat, care nu clacheaza in fata greutatilor

Analistul rus Zurab Todua apreciaza, intr-un amplu comentariu publicat vineri in cotidianul de limba rusa Nezavisimaia Moldova, editat la Chisinau, ca presedintele Romaniei nu a fost prea multumit de vizita sa in Republica Moldova, deoarece, in pofida primirii calduroase de care s-a bucurat Traian Basescu din partea noii puteri de la Chisinau, pe strazile capitalei moldovene nu s-au adunat multimi de oameni pentru a-l ovationa pe Basescu, iar "cele cateva sute de adepti ai unirii nu conteaza". Cu toate acestea, sprijinul acordat romanilor de peste hotare a constituit pivotul principal al campaniei electorale a lui Basescu, informeaza Agerpres.

Potrivit lui Todua, Basescu este, in mod incontestabil, un politician talentat, care nu clacheaza in fata greutatilor si care a adus in viata politica a Romaniei multa patima, la baza careia se afla patriotismul sau si dorinta de a le oferi tuturor romanilor, inclusiv celor de peste granita, o perspectiva istorica. Insa, dupa cum atentioneaza analistul rus, imediat ce

Romania va formula la nivel oficial pretentii teritoriale fata de Republica Moldova si Ucraina, vor fi puse sub semnul intrebarii granitele pe care Romania le are cu Ungaria si Bulgaria

.

Analistul rus aminteste ca, aflat la Chisinau, Basescu nu a ezitat sa critice din nou Pactul Ribbentrop-Molotov. Declaratiile lui Basescu si campania unionista din mass-media moldovenesti i-au facut pe unii experti sa conchida ca in urmatorii cinci ani planurile si intentiile lui Traian Basescu se vor transforma intr-o doctrina a panromanismului, care se va finaliza, mai devreme sau mai tarziu, cu alipirea la Romania a teritoriilor populate de romani, in primul rand a Republicii Moldova.

Autorul articolului considera ca cererile privind anularea consecintelor Pactului Ribbentrop-Molotov nu sunt unele sustenabile. In primul rand, scrie Todua, pactul si-a pierdut semnificatia dupa atacul pe care Germania fascista si aliatii sai, intre care si Romania, l-au declansat impotriva URSS, la 22 iunie 1941. In al doilea rand, granitele din Europa au fost fixate in urma victoriei inregistrate de URSS si alti membri ai coalitiei antihitleriste, in cadrul Conferintelor de la Ialta si Potsdam. In al treilea rand, frontierele Europei au fost confirmate de Actul Final de la Helsinki, din 1975, semnat de sefii a 35 de state.

In opinia analistului rus, destramarea Iugoslaviei, URSS si Cehoslovaciei a avut loc in granitele interne ale acestor state si nu a vizat tari vecine, iar reunificarea Germaniei, invocata de unionisti, nu se potriveste in cazul Romaniei, deoarece aceasta s-a produs conform vointei majoritatii germanilor, in cadrul granitelor stabilite ale celor doua state germane si neafectand teritoriile estice ale Germaniei care in 1945 trecusera la Polonia.

Teoretic, unirea Republicii Moldova cu Romania ar fi putut avea loc pe valul evenimentelor din anii 1980-1990 si, probabil, o asemenea evolutie ar fi fost acceptata in final de comunitatea internationala. Pentru aceasta, insa, a lipsit vointa locuitorilor Republicii Moldova, subliniaza autorul articolului.

De asemenea, Todua afirma ca doctrina panromanismului nu este sustenabila atat pentru ca se bazeaza pe negarea Pactului din 1939, cat si din cauza faptului ca are legatura directa cu pretentiile teritoriale ale Republicii Moldova fata de Ucraina. Unirea Republicii Moldova si Romania nu va putea avea loc, pentru ca in "suspensie" vor ramane teritoriile Bucovinei de Nord si Basarabiei de Sud. Oare nu cumva la Bucuresti

se afla oameni atat de naivi care sa creada ca Moscova, Kievul si Budapesta vor sta sa se uite indiferente la aceasta?, se intreaba analistul. In afara de aceasta, scrie Todua, majoritatea covarsitoare a nationalitatilor care locuiesc astazi in Republica Moldova nu sprijina unirea cu Romania nici macar in "ambalaj european", iar daca procesul de unire va fi, totusi, demarat de conducerea liberala a tarii, el va duce la destramarea republicii in numeroase enclave.

O politica externa, bazata pe incercarile de "a lichida consecintele" unui document istoric sau altuia este extrem de periculoasa, atentioneaza Todua, subliniind ca, invocand exemplul Bucurestiului, si ungurii ar putea cere lichidarea Tratatului de la Trianon din 1920, iar multe alte state ar putea formula de asemenea pretentii teritoriale reciproce. Mai mult decat atat, urmand "exemplul pretios al Romaniei", si Rusia ar putea cere revizuirea Acordurilor de la Belovej din 1991, iar aceasta va pune sub semnul intrebarii legitimitatea noilor state formate dupa destramarea URSS.

De altfel, Zurab Todua este convins ca daca Moscova isi va trasa drept principal obiectiv politic extern refacerea URSS, aceasta idee va fi sprijinita de cea mai mare parte a populatiei din fostele republici sovietice.

Traian Basescu si echipa sa inteleg foarte bine toate aceste lucruri si tocmai de aceea nu depasesc limitele admise, fiind constienti ca pentru o adevarata unire Romania nu are nici forta, nici posibilitatile necesare. Pentru unire este nevoie ca aceasta idee sa se bucure de sprijinul a circa 80-90 la suta din populatia Republicii Moldova, insa acest lucru nu va putea fi obtinut nici daca vor fi rupte "baierele ajutoarelor" financiare europene, isi exprima convingerea analistul rus.

Todua subliniaza ca doctrima panromanismului este periculoasa si pentru ca actiunile Romaniei si ale Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE), aflata la putere la Chisinau, sunt in stare sa complice foarte tare situatia politica interna a Republicii Moldova.

In locul stergerii prin evolutie a granitelor dintre state, la care UE aspira de zeci de ani, unionistii militeaza pentru metode revolutionare care ameninta cu haos, conflicte si varsare de sange. In final, atitudinile revansarde ale Romaniei, care sunt subestimate la Bruxelles, ar putea submina stabilitatea politica din sud-estul Europei si pune sub semnul intrebarii viitorul UE, conchide analistul rus.

Radioul Public roman vrea sa se extinda in R. Moldova

Romanii de peste Prut ar putea sa asculte in conditii mult mai bune emisiunile difuzate de posturile Radioului Public, dupa ce Societatea Romana de Radiodifuziune (SRR) intentioneaza sa se extinda in Republica Moldova.
Acest lucru a fost analizat de Consiliul de Administratie al SRR in sedinta din 25 ianuarie, informeaza Mediafax.

"Dorinta Radio Romania este de a raspunde solicitarilor ascultatorilor din zona Moldovei, atat de o parte, cat si de alta a Prutului, de a recepta in conditii cat mai bune emisiunile Societatii Romane de Radiodifuziune, in special emisiunile culturale si emisiunile muzicale", a declarat Maria Toghina, presedintele-director general al SRR, pentru agentia de stiri citata.

In prezent, programe ale Radio Romania Actualitati sunt retransmise in Republica Moldova prin intermediul postului de radio Vocea Basarabiei.

Societatea Romana de Radiodifuziune (SRR) detine in prezent posturile Radio Romania Actualitati, Radio Romania International, Radio Romania Cultural, Radio Romania Muzical, Antena Satelor, Radio3Net, Radio Bucuresti si peste 10 statii regionale. Acestora li se adauga, printre altele, postul online pentru copii Kids Radio si agentia de presa Rador.