Iohannis: Marea izbanda a lui Stefan reprezinta o lectie pentru noi, cei din secolul XXI

Ar fi fost normal ca televiziunile lui Filat si ale Contrabandistului sa fie prezente astazi in Aula Magna a Universității de Stat a Moldovei plina pana la refuz de studenți și profesori care au ascultat cu rasuflarea intretaiata discursul președintelui României, Klaus Iohannis care a devenit, prin ceea ce a spus, si presedintele nostru.

I-am ascultat pe Ion Iliescu, pe Emil Constantinescu, pe Traian Basescu, rostind discursuri, dar niciunul dintre ei nu au fost atat de aproape de adevarul care trebuie sa ne uneasca pe vecie. Nu-i vom condamna, fiindca nu este vina lor ca au avut omologi care tineau adevarul la zdup, invocand prezenta armatei ruse in Transnistria.

Din acest punct de vedere presedintele Timofti care ne aduce la disperare prin docilitatea fata de Filat si Plahotniuc, este sincer si deschis. Daca vreti, este un roman care pune raul inainte, dar vrea unirea, crede in ea. Desigur, este vina lui ca Filat si Plahotniuc i-au bagat lui Timofti o echipa abominabila, care il tine legat ca si piticii pe Gulliver.

In rest, nu vom uita ca anume Timofti l-a primit pe Traian Basescu, care dupa semanrea acordurilor de asociere la UE a facut o escala la Chisinau ca sa-l lase acasa pe Dorin Chirtoaca. Basescu l-a luat cu el la Vilnius pentru a transmiste un semnal cert romanilor de pretutindeni – urmatorul proiect mare este al unirii si persoana de langa el, Chirtoaca, va misca lucrurile inainte.

Asta i-a scos din minti pe Filat, Lupu,Corman, Leanca. Ei nici nu au vrut sa-l vada pe Basescu. L-a primit omologul sau Timofti, care nu a fost la Vilnius, desi locul lui era acolo. Dupa aceasta Filat a alergat cu coada intre picioare la Cotroceni.

Ei nici astazi, dupa discursul lui Klaus Iohannis nu vor intelege ca noi suntem solidari fiindca ne uneste identitatea spirituala, lingvistică și istorică. Iohannis a prezentat un discurs istoric. El a mulțumit tuturor in persoana celor prezenti pentru apărarea și pastrarea limbii române, a adresat un omagiu eroilor, inclusiv celor din razboiul pentru independenta pentru faptul ca s-au jertfit pentru pastrarea și propasirea identitații romanești. Astfel, Iohannis a concretizat ca parcursul european al Republicii Moldova devine o prioritate naționala, adevar certificat si de pozițiile comune ale Presedintiei, Guvernului și Parlamentului României.

„Cine ajunge la statuia lui Ștefan cel Mare de la Chișinau poate vedea mareția lui prin insemnele puterii medievale pe care le reda această sculptura din perioada interbelica: coroana, palos și cruce, dar un strain poate rata ceva foarte important daca s-ar multumi cu atat. Ștefan este un simbol al identității noastre comune, faptele lui au contribuit decisiv la solidaritatea unui neam, cel romanesc, iar marea izbanda a vietii sale reprezinta o lectie pentru noi, cei din secolul XXI”, le-a spus studenților președintele.

„Pentru noi obiectivul este mult mai mult decat acela ca moldovenii sa devina cetateni comunitari, pentru ca, de la Timisoara la Orhei se aude o singura limba, cea romană, iar trecutul nostru incape intre copertile aceleiasi carti de istorie”, a afirmat el.

Apropierea centenarului Marii Uniri este, potrivit lui Iohannis, un moment foarte important pentru ambele state românesti. Actul istoric, despre care președintele spune că este „cel mai profund și mai frumos proiect de țară al istoriei moderne”, a fost posibil pentru ca „cei care au făurit Unirea nu erau nici mai buni, nici mai harnici decat noi, dar aveau un sentiment al inaltei datorii pe care noi, azi, nu il mai avem”. Astăzi, colaborarea dintre București și Chișinău, bazată pe identitatea comuna, este una inedita pentru Uniunea Europeana, considera Iohannis, care este convins ca românii se vor regasi „nu doar in uniune, ci si in comuniune. Solidaritatea noastra de neam nu doar ca poate dobori garduri de sarma ghimpata, dar poate construi și un viitor comun pentru noi”.

Marian Lupu a vorbit despre Iohannis in termeni elogiosi astazi. A facut-o pana a asculta discursul lui Iohannis de la USM. Cunosc aberatiile lui Bulbuc despre natiunea civica moldoveneasca. Daca ar fi istoric, filolog, filosof i-as da ascultare. Dar nu o fac pentru ca e un pretins economist care nu are idee de economia de piata. Dovada – mizeria in care ne balacim si pe care el a creat-o pe parcursul a 10 ani. Mai intai sub comunisti si apoi sub democrati, dar tot cu prietenul sau, Plahotniuc. Vreau sa cred ca macar astazi Iohannis, dupa ce l-a dat cu capul de pereti pe Filat, i-a bagat mintile in cap si nu va renunta public la cele spuse despre presedintele nostru Iohannis care si-a asumat sarcina deloc simpla de a aduce acasa Basarabia.

Sursa: cuget-liber.md

Declarații de presă comune Nicolae Timofti - Klaus Iohannis.

Declarații de presă comune Nicolae Timofti - Klaus Iohannis. Cum am putea avea în R. Moldova o justiție asemănătoare celei de peste Prut? a fost întrebat președintele român de o jurnalistă din Republica Moldova. 

Klaus Iohannis: „Este nevoie de două lucruri: de voința populară și de voința politicienilor. Sigur, poate să sune foarte superficial chestia cu voința populară, dar să știți că dacă electoratul își dorește o reformare, o îmbunătățire a clasei politice – și am avut situații când electoratul s-a exprimat foarte clar, de exemplu în noiembrie anul trecut, când am avut noi alegeri – atunci o să vedeți că dintr-odată, politicienii înțeleg că ceva trebuie schimbat. Evident că trebuie să existe voință politică pentru schimbare, mai ales în domeniul combaterii corupției, independenței justiției, consolidării statului de drept este nevoie de foarte multă voință politică, fiindcă oricât de mult și-ar dori oamenii și oricât ar vota pentru ceva, de pus în practică aceste lucruri trebuie puse în practică, totuși, de politicieni. Eu cred că este un drum greu. Pe de altă parte, sunt convins că este singurul drum care merită parcurs pentru a schimba profund țara, pentru a crea condiții foarte bune pentru toată lumea, pentru a elimina corupția, care, până la urmă, indiferent cum este văzută și cum este definită, atentează la bunăstarea oamenilor simpli. Aceste lucruri se pot face, în România am dovedit că acești pași se pot face, am avut sprijin foarte consistent de la parteneri europeni. Vă recomand să-i obligați pe politicienii dvs. să facă același lucru!”

Sursa: Digi24.ro

Ungaria, destabilizatorul NATO? Interviu cu Dan Dungaciu

Este Romania în război "hibrid"?

O Budapesta asistata de Moscova si nesanctionata de spatiul euroatlantic devine o amenintare regionala, avertizeaza analistul Dan Dungaciu, subliniind faptul ca este pentru prima oara cand un stat din interiorul UE si NATO "joaca la doua capete", si cu Estul si cu Vestul.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Dan Dungaciu, presedintele Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane (ISPRI) si al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN), explica ce este razboiul hibrid (cazul Ucrainei fiind unui "de manual"), si afirma ca problema esentiala a NATO in acest moment este lipsa unor "raspunsuri hibride".

"NATO este o masinarie enorma, indestructibila in razboaiele militare clasice, dar actualele provocari sunt de alta natura", spune Dan Dungaciu, exprimandu-si opinia ca una dintre mizele esentiale ale vizitei presedintelui Putin la Budapesta a fost "viitorul rol destabilizator jucat de Ungaria in regiune".

Se vorbeste in ultima perioada tot mai mult despre "razboi hibrid". Explicati-ne pe scurt ce inseamna si daca se poarta astfel de razboaie in acest moment?

Sintagma "razboi hibrid" e un concept care nu are o definitie unanim acceptata si, pana recent, nu figura in doctrine militare sau de securitate. E ca si cu asa numitele "conflicte inghetate" - nu e clar ce inteleg prin ele cei care utilizeaza sintagma.

In esenta, "razboaiele hibride" sunt razboaie nedeclarate de catre state, respectiv sunt acele confruntari in care componenta militara nu este asumata explicit si nu este in niciun caz singulara. In razboiul hibrid, esentiale nu sunt doar slabiciunile militare, ci mai ales cele societale, adica celenon-militare, pe care cel care genereaza agresiunea incearca sa le fructifice: tensiuni etnice, institutii slabe si corupte, dependenta economica/energetica etc.

Bazat pe aceste slabiciuni, un razboi hibrid comporta actiuni diverse, de la terorism la propaganda mediatica, trecand prin actiuni militare neregulate si neasumate.

Cititi tot interviul pe Ziare.com

Previziuni Stratfor: Cum devine Romania actor regional anti-Rusia

Romania devine un membru important al unei coalitii anti-Rusia, condusa de Polonia, si SUA vor avea tot interesul sa vadă țară noastră cât mai stabila din punct de vedere economic.

Uniunea Europeana nu isi va mai gasi unitatea de odinioara si Germania va avea de suferit economic. Acestea sunt doar cateva dintre previziunile Stratfor pentru urmatorul deceniu, grupate in asa-zisul "Decade Forecast 2015-2025".

Previziunile pornesc de la premisa ca Americaeste principala putere a lumii si se concentreaza pe tendintele majore ale viitorului planetei.

Deceniul ce urmeaza

Lumea se restructureaza din 2008, cand Rusia a invadat Georgia si s-a produs criza financiara. Atunci au aparut trei modele. Mai intai, UE a intrat intr-o criza pe care nu a putut sa o rezolve si care a crescut in intensitate. UE nu se va mai intoarce niciodata la unitatea de odinioara si, daca supravietuieste urmatorului deceniu, va opera intr-un model mai fragmentat si mai limitat.

Zona de liber schimb nu va functiona in continuare fara o crestere a protectionismului si Germania va suferi pierderi economice, pe masura ce Polonia isi va spori puterea regionala.

Actuala confruntare cu Rusia cu privire la Ucraina va ramane o piesa centrala a sistemului international in urmatorii ani, insa Federatia Rusa nu poate exista in forma actuala in decursul urmatorului deceniu, pentru ca dependenta covarsitoare de exporturile de energie si preturile ridicate la petrol inseamna ca este imposibil ca Moscova sa isi sustina relatiile institutionale pe intreg teritoriul Federatiei.

Este de asteptat ca autoritatea Moscovei sa slabeasca substantial, ceea ce va duce la fragmentarea formala si informala a tarii si, pe masura ce acest proces se accelereaza, devine de importanta capitala securitatea arsenalului nuclear rusesc.

SUA vor continua sa fie principala putere economica, politica si militara a lumii, dar mai putin angajate decat in trecut.

In general, sustine sursa citata, va fi o lume dezordonata, in care singura constanta este puterea continua si in maturizare a SUA.

Europa va fi definita in deceniul urmator de reaparitia natiunii-stat, pe masura ce diverse miscari secesioniste isi sporesc puterea, pe fondul presiunilor economice si politice generate de criza.

In centrul cresterii economice si sporirii influentei politice se va afla Polonia. Mai mult, sursa citata se asteapta ca "Polonia sa devina liderul unei coalitii anti-Rusia ce va include, in mod semnificativ, Romania, in prima jumatate a deceniului.

In a doua jumatate, alianta va juca un rol major in remodelarea zonelor de granita ale Rusiei si recuperare a teritoriilor pierdute prin mijloace formale si informale. Pe masura ce Moscova slabeste, alianta va deveni influenta dominanta nu numai in Belarus si Ucraina, ci mai departe spre est", ceea ce ii va spori pozitia economica si politica.

Fiind vorba de recuperarea unor teritorii pierdute in favoarea Rusiei, unii analisti s-au grabit sa traga concluzia ca ar fi vorba si de unirea Romaniei cu Republica Moldova, ceea ce insa raportul Stratfor nu mentioneaza explicit.

In schimb, previziunile arata ca Polonia va beneficia de pe urma parteneriatului strategic cu SUA, si Romania la fel.

"Oricand o putere globala intra intr-o relatie cu un partener strategic, este in interesul puterii globale sa faca partenerul cat de viguros economic posibil, atat pentru a stabiliza societatea, cat si pentru a o face capabila sa construiasca o forta militara. Polonia va fi in aceasta pozitie cu SUA, la fel ca si Romania. Washingtonul si-a facut cunoscut interesul in regiune", scrie publicatia citata.

Sursa: Ziare.com

Reuters: Cum concurează România cu Rusia în Republica Moldova

In apropiere de tancul sovietic T-34 amplasat in centrul orasului Balti din Republica Moldova se afla serviciul SMURD infiintat de Romania, una dintre miscarile prin care autoritatile de la Bucuresti incearca sa-si indeparteze vecinul de la est de pe orbita Moscovei, scrie Reuters intr-un reportaj citat de ziare.com.

Ingrijorata de intentiile Rusiei dupa ce Ucraina a pierdut controlul asupra Crimeii, Romania incearca sa apropie Moldova de Uniunea Europeana, noteaza astfel Reuters.

Mijloacele sale, ambulantele, gazele ieftine sau consolidarea legaturilor comerciale, au fost intampinate cu entuziasm de noul Guvern al Republicii Moldova.

Desi exista si unele ingrijorari cu privire la intentiile Romaniei, cei mai multi locuitori ai acestui colt noroios al Moldovei sunt recunoscatori, iar copiii sunt impresionati de masinile occidentale ca ambulantele Volkswagen rosii.

"Oamenii care suna la 903 pentru ambulanta ne cer sa le trimitem masinile rosii, cu oamenii rosii", spune Ion Picalau, care lucreaza la noul serviciu de ambulanta din Balti si care s-a pregatit timp de sase luni in Romania pentru postul sau.

Moscova a avertizat Moldova ca ar putea pierde Transnistria definitiv si ca s-ar putea confrunta cu o scumpire a gazelor livrate de Rusia, principalul sau furnizor, ca urmare a actiunilor sale de apropiere de Europa.

In schimb, Guvernul de la Bucuresti, desi vede Rusia ca pe o amenintare serioasa de securiatate, este interesat, pentru moment, de intensificarea legaturilor economice, si nu de partea militara, mai spune sursa citata.

In Moldova, actiunile Romaniei intampina reactii amestecate: in timp ce unii considera tara noastra un parapet in fata Rusiei, altii se tem ca Romania ar putea incerca sa inghita Moldova.

Comandantul fortelor NATO din Europa, generalul american Philip Breedlove, a avertizat ca Rusia ar putea anexa cu usurinta Transnitria, insa Moscova a negat ca ar avea pe agenda un asemenea obiectiv.

Dupa ce Moldova a semnat un acord comercial cu Uniunea Europeana in iunie, iar Rusia a impus restrictii pentru mai multe categorii de importuri in Moldova, Romania a devenit principalul sau partener comercial.

Moldovenii pot calatori fara vize in spatiul Schengen si isi poate reduce dependenta de gazul rusesc datorita conductei Iasi-Ungheni de 43 de kilometri construita de Romania.

Romania a asigurat instruirea personalului medical din Balti, a donat cinci ambulante orasului, iar elicopterele sale vor trece in curand granita pentru a transporta victimele la Chisinau sau la Iasi.

De asemenea, tara noastra a donat autobuze si carti pentru scolile din Moldova si a acordat pasapoarte pentru 500.000 de moldoveni din 1991.

Sursa: Realitatea.net 

Premieră istorică (Evz.ro): Transnistria și Moldova, la aceeași masă în România

Pentru prima dată în istoria României, reprezentanți ai autorităților din Transnistria au discutat situația regiunii separatiste cu omologi din Republica Moldova, la noi în țară. Universitatea din Sibiu a organizat întâlnirea ”istorică” dintre cele două părți.

Cu toate că discuțiile au scos la iveală atitudini aspre dinspre ambele părți ale mesei discuțiilor, spre final tonul a fost unul ”optimist”. Negocierile demarate din septembrie 2011 par a fi într-un impas, însă soluții există pentru rezolvarea situației regiunii separatiste, ale cărei autorități invocă referendumul din 2006 pentru apropierea de Federația Rusă. Aceasta este concluzia întâlnirii.

”Să nu mai fie privită această zonă ca una de front. Transnistria își manifestă disponibilitatea pentru discuții”, arată Alexandr Stețiuc, reprezentant al așa-numitului Minister de Externe de la Tiraspol.

Citiţi mai mult: EVZ.ro

Iulian Chifu: o solutie de rezolvare a conflictului din Transnistria inseamna "reintegrarea teritoriala a Republicii Moldova".

Iulian Chifu, consilier prezidential pentru Afaceri Strategice si Securitate internationala, afirma ca o solutie de rezolvare a conflictului din Transnistria inseamna "reintegrarea teritoriala a Republicii Moldova".
Intrebat daca vizita sa la Chisinau se vrea o replica la cea efectuata de reprezentantul Rusiei, Dmitri Rogozin, Iulian Chifu a negat, precizand ca Rogozin este om politic si actor, care trebuie sa mai citeasca "vreo doua biblioteci", pentru a putea vorbi "profesional despre conflice".

"Salutam eforturile Republicii Moldova de a deschide calea negocierilor de a sustine bunele relatii cu administratia nistreana si de a mentine cursul ascendent al negocierilor, chiar daca, din pacate, dupa un inceput incurajator la schimbarea conducerii autoritatilor separatiste, observam mai nou pasi inapoi si limitari tot mai importante ale dorintei de negociere si apropiere a pozitiilor ale administratiei de la Tiraspol", a declarat Iulian Chifu, dupa vizita efectuata recent la Chisinau.

Consilierul prezidential spune ca "a notat" existenta unui "activism crescut al Federatiei Ruse la Tiraspol, pe dimensiunea militara, politica, economica, sociala, financiara".

"Merita evaluat, din punct de vedere juridic, daca o parte a acestor actiuni nu contravin suveranitatii Republicii Moldova si pozitiei constante a Moscovei de sustinere a suveranitatii si integratatii teritoriale a Republicii Moldova", a mai subliniat Iulian Chifu.

Cat priveste solutiile posibile pentru rezolvarea conflictului nistrean, acesta spune ca trebuie avut in vedere un statut special al regiunii.

"O solutie a conflictului nistrean inseamna reintegrarea teritoriala a Republicii Moldova. Pozitia principiala a Romaniei este sustinerea integritatii teritoriale, a suveranitatii si independentei politice a Republicii Moldova, in granitele recunoscute international.

De aceea, o solutie pentru conflict este un statut special al regiunii, daca e justa si durabila, conform dreptului international, daca permite functionalitatea statului Republica Moldova si dreptul de a-si alege liber optiunile de securitate si prosperitate, respectiv de a decide liber in politica externa, de securitate, de aparare, in orientarea strategica spre integrarea in Uniunea Europeana.

Republica Moldova a votat in unanimitate, inca din vara anului 2005, in Parlament orientarea strategica si optiunea integrarii europene, iar Romania apara si sprijina aceasta optiune si orice solutie ce este acceptata de autoritatile legitime ale Republicii Moldova", a mai declarat Iulian Chifu.

Consilierul pe probleme de securitate a mai subliniat faptul ca Romania sustine optiunea Republicii Moldova privind retragerea trupelor ruse si armamentelor de la Colbasna, din regiunea separatista.

"De asemenea, Romania sustine schimbarea formatului de asa-zisi 'pacificatori' din zona de securitate si inlocuirea cu o misiune civila, real multinationala, de observatori. Romania sustine principiul consimtamantului statului-gazda pentru prezenta trupelor straine, a armamentelor si soldatilor intelegand prin aceasta ca, pe teritoriul recunoscut international al Republicii Moldova, consimtamantul apartine autoritatilor legitime de la Chisinau", a mai declarat Iulian Chifu.

Dimensiuni paralele

Cat despre declaratiile controversate ale lui Dmitri Rogozin facute dupa vizita la Cotroceni, Iulian Chifu a refuzat un comentariu.

"Nu comentez public declaratiile domnului Rogozin, care este un oficial rus, cu rol in relatiile bilaterale intre Federatia Rusa si Republica Moldova. De altfel el are multiple roluri, nici unul in relatie cu Romania. Ce pot spune despre asocierea eventuala cu Dmitri Rogozin este ca este neavenita.

Domnul Rogozin este un politician, cu aspiratii la presedintia Federatiei Ruse si absolvent de actorie. Eu nu am aspiratii politice in Romania, sunt doar consilier pentru Afaceri Strategice si Securitate Internationala al presedintelui Romaniei si sunt specializat in analiza de conflict si decizie in criza.

Suntem pe dimensiuni paralele, nu putem fi comparati, eu neavand aspiratii politice, iar domnului Rogozin trebuindu-i sa mai citeasca vreo doua biblioteci pentru a discuta profesional despre conflicte.

E adevarat ca exista numeroase persoane in MAE rus, in Consiliul Securitatii Nationale si in administratia presedintelui Putin care sunt pregatite, au cunostinte si sfatuiesc decidenti precum ministrul de Externem Serghei Lavrovm sau presedintele Putin pe aceste teme. Domnul Rogozin nu se afla in aceasta categorie, deci nu exista termeni de comparatie", a mai declarat consilierul prezidential Iulian Chifu.

Sursa: Ziare.com / Foto: Adevarul.ro

Băsescu l-a decorat pe poetul basarabean Dumitru Matcovschi cu ”Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer

Considerat a fi, de autorităţile de la Bucureşti, un pilon în reprezentarea comunităţilor de români din afara graniţelor ţării şi a valorilor naţionale şi culturale ale României, poetul basarabean Dumitru Matcovschi a fost decorat de preşedintele Traian Băsescu. Distincţia Ordinul ”Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer, categoria A - ”Literatură” i-a fost oferită omului de litere la Chişinău, în cadrul unui eveniment la care au particpat peste 150 de personalităţi ale lumii culturale şi ecumenice din Basarabia, dar şi oficialităţi ale statului român. Printre invitaţi s-au numărat deputatul PDL William Brînză şi secretarul de stat Eugen Tomac, ultimul fiind cel care i-a înmânat decoraţia poetului.

Mai mult:  Libertatea.ro

Romania transmite felicitari pe toate canalele

Republica Moldova are in sfarsit presedinte, dupa o perioada record, in persoana lui Nicolae Timofti. Cum era de asteptat, personalitatile politice din Romania au transmis imediat felicitari.
Printre primii s-a regasit presedintele Romaniei, Traian Basescu, care l-a felicitat telefonic, vineri, pe noul presedinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, potrivit unui comunicat de presa remis redactiei Ziare.com.

Discutia dintre cei doi sefi de stat a avut loc la scurt timp dupa confirmarea alegerii lui Nicolae Timofti in functia suprema in Moldova. Traian Basescu i-a adresat acestuia urari de succes in indeplinirea mandatului si l-a asigurat de sprijinul sau deplin pentru continuarea proceselor de reforma interna si de apropiere de Uniunea Europeana.

Preseidntele roman a remarcat importanta majora a alegerii Presedintelui in Republica Moldova, care a permis depasirea impasului institutional generat in ultimii 3 ani, felicitand si clasa politica de la Chisinau pentru acordul exprimat vineri in Parlament.

In acelasi timp, Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei a salutat rezultatul alegerilor prezidentiale, apreciind ca aceasta reusita este un moment important in evolutia institutionala si in confirmarea vocatiei europene si democratice a acestei tari.

"Alegerea, in functia de sef al statului, a candidatului Aliantei pentru Integrare Europeana, Nicolae Timofti, reprezinta o garantie a continuarii proceselor interne de reforma si a angajamentelor asumate in relatia cu Uniunea Europeana", se arata intr-un comunicat MAE remis redactiei Ziare.com.

Romania reitereaza sustinerea pentru parcursul european al Republicii Moldova si isi exprima speranta ca eforturile clasei politice de la Chisinau vor conduce la finalizarea reformelor necesare atingerii obiectivelor europene in folosul tuturor cetatenilor acestui stat.

La randul sau, Partidul National Liberal a salutat alegerea lui Nicolae Timofti, dupa trei ani de criza.

"Votul dat astazi de parlamentarii de la Chisinau ofera Republicii Moldova
sansa de a avansa pe calea reformelor statului si a integrarii europene si
pune astfel capat crizei constitutionale care s-a instalat incepand cu 2009", se arata in comunicatul PNL, remis Ziare.com.

Monica Macovei, presedinte al Delegatiei la Comisia parlamentara de cooperare UE - Republica Moldova, l-a felicitat, intr-un comunicat, pe Nicolae Timofti, apreciind ca este un "moment asteptat de toti politicienii europeni".

"Republica Moldova este prima dintre tarile din Parteneriatul estic care
negociaza inceperea procesului de aderare la Uniunea Europeana care si-a indeplinit conditiile cerute de UE si, de aceea, este data mereu ca exemplu. Republica Moldova trebuie sa continue masurile de reforma - in politica, administratie, justitie etc - si, mai important, sa le puna in practica. Am incredere ca Alianta pentru Integrare Europeana si partenerii sai vor continua sa adopte masurile cerute pentru ca Republica Moldova sa se alature cat mai repede Uniunii Europene si pentru asta are toata sustinerea noastra", sustine Monica Macovei.

Presedintele Comisiei de Politica Externa din Senat, Titus Corlatean, a declarat ca saluta alegerea lui Nicolae Timofti in functia de presedinte al Republicii Moldova, adaugand ca este "un magistrat respectat, de o tinuta profesionala si o probitate morala deosebite".

"Este un moment politic important, care confirma directia proeuropeana a Republicii Moldova, care va oferi stabilitate actualei guvernari a Aliantei pentru Integrare Europeana si continuitate demersurilor de reforme interne si de apropiere de UE pe care acest guvern al AIE le desfasoara", a precizat Titus Corlatean.

Si presedintele Comisiei de Politica Externa din Camera Deputatilor, Atilla Korodi, a apreciat ca alegerea unui presedinte la Chisinau este imbucuratoare, punand capat unei perioade "cu multe incertitudini si cu multe momente critice pentru democratia din Republica Moldova".

Acesta a spus ca "odata cu alegerea unui presedinte care sa-si asume destinul proeuropean al Republicii Moldova vor putea sa se continue reformele proeuropene. Ceea ce inseamna si o apropiere de ceea ce reprezinta Romania, ca stat membru UE, si de ceea ce reprezinta UE, ca institutie care militeaza pentru democratie larga si o rezolvare cat mai grabnica a problemelor inghetate, respectiv a situatiei din Transnistria".

Sedinta de guvern Romania - R. Moldova: Proiecte comune, planuri de viitor

Foarte mulțumiți de rezultatul ședinței comune de guvern România - Republica Moldova de la Iași, premierii Mihai Răzvan Ungureanu și Vlad Filat au susținut, în cadrul conferinței de presa organizate după reuniunea oficiala, ca proiectele comune semnate de cele doua state vor contribui la dezvoltarea legăturilor bilaterale dintre cele doua state.
"Ședința de astăzi este prima de asemenea importanta, dintre cele doua state și vreau sa mulțumesc colegilor din Executivul de la Chișinău pentru documentele importante semnate astăzi.

S-a reușit o evaluare a ceea ce Executivul trecut a reușit sa construiască în privința relațiilor bilaterale și am stabilit construirea suplimentara, sub un orar precis, inițiative care sa justifice tot ceea ce ne interesează ca fiind strategic pentru ambele state", a declarat Mihai Răzvan Ungureanu, în cadrul unei conferințe de presa.

Printre scopurile stabilite în cadrul ședinței comune de guvern se numără sprijinirea Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeana, a dezvoltării parteneriatului strategic.

In opinia lui Ungureanu, apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeana, apropierea celor doua state, proiectele energetice de anvergura, intra "sub cupola intereselor recunoscute și de București și de Chișinău".

"Ma bucur ca partenerul meu direct este prim ministrul Filat, de care ma leagă și detalii biografice comune. Am avut în diferite situații nevoie unii de ceilalți. Am reușit sa găsim soluții la problemele care privesc în egala măsura România și Moldova. Dincolo de înțelegerile dintre ministere (...) dam curs direct unui plan de acțiune care sa pună în fapt toate prevederile parteneriatului nostru strategic", a adăugat Ungureanu.

La rândul sau, premierul moldovean și-a început discursul afirmând: "Se spune ca omul sfințește locul, in cazul meu pot spune ca și locul sfințește omul".

"Este important sa vorbim despre proiecte de anvergura de viitor. Abordarea a fost una pragmatica, ce se adresează rezolvării problemelor cu care se confrunta oamenii. Proiecte economice care vizează infrastructura, dezvoltarea relațiilor economice, au fost dominante pe agenda ședinței de guvern de astăzi.

Un domeniu aparte, vital pentru R. Moldova, care vizează securitatea energetica a tarii, a fost discutat în detaliu. Prioritatea numărul unu este interconectarea rețelelor de transport al gazelor naturale. Am convenit ca acest proiect sa fie finalizat pana la sfârșitul acestui an", a mai spus Filat.

Colegi de școală
Mihai Răzvan Ungureanu si Vlad Filat și-au adus aminte și de perioada studenției, ambii fiind absolvenți ai Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași.

"Pe dl Ungureanu l-am văzut când eram student, dar nu pot sa spun ca l-am cunoscut foarte bine. Am avut ocazia sa-l cunosc după studenție, prin '98-'99, când eram tineri", a dezvăluit Vlad Filat.

"Avem amintirile comune ale unor studenți care, știindu-se de pe holurile aceleiași universități, au ce-si spune dar și ce sa facă împreună. Este o onoare ca doi absolvenți ai aceleiași universități sa se regăsească în poziții omoloage, la aceeasi masa, gândind la fel și simțind la fel", a spus, la rândul sau, Mihai Răzvan Ungureanu.

Documente semnate
Reprezentanții guvernelor României si Republicii Moldova, în frunte cu cei doi premieri Mihai Răzvan Ungureanu si Vlad Filat, au semnat după ședința comuna de sâmbăta de la Iași o serie de acorduri, cel mai important fiind planul de acțiuni privind cooperarea europeana.

Un alt document semnat se refera la cooperarea si ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor, dar si la cooperarea in domeniul turismului.

De asemenea, a fost semnat un acord privind regimul juridic al mormintelor de război romanești situate în Republica Moldova.

Celelalte documente vizează securitatea sociala sau cooperarea intre Ministerele Muncii, ale Educației și Sportului.

  Următoarea ședință comuna de guvern va avea loc la Chișinău, la o data ce urmează sa fie stabilita.  

Sursa: Ziare.com

Foto: www.ziaruldeiasi.ro

Ungureanu: Trebuie sa privim Rusia ca pe un posibil partener economic de valoare pentru noi

"Trebuie sa privim Rusia ca pe un posibil partener economic de valoare pentru noi", a subliniat Mihai Răzvan Ungureanu, dupa sedinta comuna de guvern Romania - Republica Moldova de sambata.
Invitat sa comenteze cum va influenta rezultatul alegerilor prezidențiale din Rusia relația cu România, premierul roman a răspuns ca "România își propune un dialog mai intens cu Rusia pentru clarificarea și rezolvarea unor probleme aflate încă în suspensie, cu intenția de a avea un parteneriat în primul rand economic cu statul rus, bazat pe respect și beneficii reciproce".

Mihai Răzvan Ungureanu a mai spus ca raporturile bilaterale cu Rusia se desfășoară pe cel puțin doua paliere, în interiorul Uniunii Europene "ca stat membru în cazul României", dar și raportul bilateral "nemijlocit".

"Credem ca un dialog pragmatic, așezat pe înțelegeri foarte clare, dar și pe explicații foarte clare, folosește ambelor Capitale. (...) Ca partener economic, Federația Rusa poată fi într-adevăr importanta pentru România, în condițiile în care exista respect pentru angajamente și beneficiu mutual", a mai spus Ungureanu.

Si pentru Republica Moldova relația cu Federația Rusa este foarte importanta, după cum a subliniat premierul Vlad Filat.

"Republica Moldova are nevoie de un parteneriat corect cu Federația Rusa. Noi vom continua sa avem relații bune cu Federația Rusa, deoarece, dincolo de relațiile actuale, privim lucrurile în perspectiva, iar Federația Rusa este un partener economic important al tarii noastre și participanta în procesul de reglementare al conflictului transnistrean", a spus Filat. Sursa:Ziare.com

Jumatate din Moldova, rupta de Imperiul Rus, acum ne intalnim

Premierul României Mihai Răzvan Ungureanu a recunoscut ca ședința comuna de Guvern România-Republica Moldova, care va avea loc sâmbăta, a fost pusa special la 200 de ani de când Imperiul Rus a "rupt" partea de tara care a devenit statul de peste Prut.
"Întrebarea conține și răspunsul", a spus Ungureanu, întrebat de o jurnalista dacă momentul a fost ales tocmai din acest motiv.

"Acum 200 de ani jumătate din Moldova a trecut prin forța si silnicie la Imperiul Rus, Dumnezeu a vrut sa ne întâlnim acum cele doua jumătăți", a adăugat șeful Guvernului.

  Ședința comuna a guvernelor României și Republicii Moldova va avea loc la Iași, pe 3 martie, de la ora 11:00.

Prim-ministrul al Republicii Moldova, Vlad Filat, a avut, duminica, o convorbire telefonica cu șeful Executivului roman, Mihai-Răzvan Ungureanu, informează un comunicat al Direcției comunicare și relații cu presa a Guvernului de la Chișinău.

In cadrul discuției, Vlad Filat și Mihai-Răzvan Ungureanu s-au arătat convinși ca preconizata ședința comuna a Guvernelor Republicii Moldova și României va da un nou impuls dezvoltării colaborării bilaterale, se arata in comunicat. 

Sursa: Ziare.com

Sedinta comuna de guvern Romania - Republica Moldova, in noiembrie

Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, s-a intalnit joi la Bucuresti cu omologul sau roman, Emil Boc, dar si cu presedintele Traian Basescu.
In cadrul intalnirii cu seful statului, prim-ministrul Filat a evidentiat importanta traseului european pentru tara sa si rolul Romaniei in acest proces. La randul sau, seful statului roman a reiterat angajamentul Bucurestiului de sustinere a parcursului european al Republicii Moldova si a eforturilor sale de reforma interna.

De asemenea, in cadrul intalnirii avute la Palatul Victoria cu premierul roman Emil Boc au fost abordate aspecte privind cooperarea bilaterala si s-a convenit asupra organizarii unei sedinte comune a celor doua guverne, in luna noiembrie a acestui an, se arata intr-un comunicat de presa remis Ziare.com.

"Aceasta sedinta comuna a Guvernelor Romaniei si Republicii Moldova va fi un bun prilej pentru evaluarea proiectelor aflate in derulare si pentru demararea altora noi", a declarat premierul Emil Boc.

Seful Executivului roman l-a felicitat pe omologul sau, Vlad Filat, pentru "mentinerea traiectoriei europene a Republicii Moldova".

"Tarile noastre au un viitor comun in Uniunea Europeana, iar din acest punct de vedere aveti si veti avea intotdeauna sustinerea deplina si neconditionata a Romaniei pentru acest parcurs european", a subliniat premierul Emil Boc.

La randul sau, premierul Vlad Filat a multumit autoritatilor romane pentru "ajutorul neconditionat si sincer pe care l-au acordat Republicii Moldova, pe parcursul timpului".

In cadrul intrevederii, cei doi prim-ministri au trecut in revista proiectele comune in domeniile politic si energetic, precum si stadiul de implementare al Acordului privind programul de asistenta tehnica si financiara in baza unui ajutor financiar nerambursabil in valoare de 100 milioane de euro acordat de Romania Republicii Moldova.

Intrevederea premierului Emil Boc cu omologul sau moldovean a avut loc in contextul deschiderii cursurilor Universitatii de vara organizata de Reteaua European Ideas Network a Grupului Partidului Popular European.

Din delegatia romana au mai facut parte ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, secretarii de stat Stefania Ferencz, directorul de cabinet al primului-ministru, Bogdan Aurescu, Ministerul Afacerilor Externe, Ioana Muntean, purtator de cuvant al Guvernului, Eugen Tomac, seful Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni si senatorul PDL, Viorel Badea.

Din delegatia Republicii Moldova au mai facut parte viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Iurie Leanca, Ambasadorul Republicii Moldova in Romania, Iurie Renita.

Sursa: Ziare.com

Republica Moldova şi-a deschis Consulat Onorific la Timişoara

Pe data de 31 august 2011, va avea loc inaugurarea Consulatului Onorific al Republicii Moldova din Timişoara, România. Consulatul Onorific de la Timişoara este primul de acest gen din România şi are drept scop acordarea de sprijin şi consiliere pentru toţi basarabenii din regiunea de Vest a României. Sediul Consulatului este situat în Bulevardul Revoluţiei din 1989, nr. 20 (fostul Palat al Copiilor). Inaugurarea va avea loc pe data de 31 august 2011, începând cu ora 12.00.

„Prin existenţa acestui Consulat Onorific, relaţiile dintre cetăţenii Republicii Moldova şi România vor primi o nouă dinamică, în sensul intensificării schimburilor culturale, academice, economice, precum şi realizării unor proiecte în spiritul relaţiei speciale dintre Republica Moldova şi România, conferite de comunitatea de limbă, istorie, cultură şi tradiţii. Deschiderea Consulatului Onorific de la Timişoara reiterează dezideratul integrării europene a Republicii Moldova, România fiind un veritabil susţinător al apartenenţei noastre la marea familie europeană”, a declarat pentru presă profesorul universitar dr. Silviu Sofronie, consulul onorific al Republicii Moldova în România.
Cititi mai mult pe Flux.md

Primul presedinte al parlamentului Republicii Moldova: Unirea cu Romania ar fi fost solutia fireasca

Primul presedinte al parlamentului Republicii Moldova, Alexandru Mosanu, considera ca ar fi fost "firesc" sa avem o unire cu Romania a statului de peste Prut, in momentul in care acesta si-ar dobandi independenta.
Mosanu ca Republica Moldova ar fi putut ramane o parte a Federatiei Ruse, daca nu ar fi existat Miscarea de eliberare nationala care a contribuit la votarea independentei.

Au trecut 20 de ani de la proclamarea independentei Republicii Moldova. In ce context a avut loc acest eveniment?

In acea zi, asa-zisa Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca a incetat sa mai fie colonie sovietica, s-a desprins juridic de Uniunea Sovietica, de "imperiul raului", si a devenit stat independent, suveran si democratic. Insa, Miscarea de renastere nationala nu a inceput in anii optzeci. Ea a continuat pe parcursul intregii perioade sovietice. Cea mai buna parte a populatiei stia sau intuia ca suntem parte componenta a poporului roman, de aceea primul parlament din 1990-1993 a preluat simbolurile statale romanesti, precum drapelul si imnul. Miscarea a prins putere in conditiile cand conducerea sovietica in frunte cu Mihail Gorbaciov a fost fortata sa deschida o portita spre libertate. Acea miscare a fost forta care a impins parlamentul pentru a lua acea decizie privind proclamarea independentei. Ne gandeam atunci sa votam Unirea cu Romania, dar majoritatea participantilor la miscarea de eliberare nationala nu avea aceasta constiinta. Atunci exista valul de independenta care a cuprins intreaga Uniunie Sovietica. Atunci scopul era sa ne debarasam de jugul sovietic, desi Unirea ar fi fost solutia fireasca.

Credeti ca mai tarziu au fost oportunitati pentru a realiza aceasta apropiere?

Aceasta situatie nu a mai fost. Am suferit infrangere in Transnistria, s-a schimbat raportul de forte in parlament. Numarul antiromanilor a crescut. Acum exista o singura posibilitate - cea care a fost propusa de presedintele (Romaniei, Traian) Basescu - sa mergem in Uniunea Europeana. Acolo, situatia noastra s-ar putea schimba radical, bineinteles daca UE va mai exista in urmatorii ani.

Cum au evoluat relatiile dintre Republica Moldova si Romania pe parcursul celor 20 de ani?

La inceput au fost foarte bune si emotionale. Noi ne-am numit cel de-al doilea stat romanesc. Optzeci la suta din cei care locuiesc pe acest teritoriu sunt romani. Daca statul acesta va merge pe drumul democratic, al crearii statului de drept, economiei de piata, daca vom continua sa ne bazam sistemul educational pe valorile romanesti, avem toate sansele ca aceste relatii sa fie cat mai bune. Dar avem fortele rusofile care au fost pentru dezvoltarea relatiilor cu Rusia, participarea Republicii Moldova la CSI, etc. Apoi au venit agrarienii (Partidul Democrat Agrarar, in februarie 1994 n.red) la putere si au ratificat documentele de aderare la CSI, in aprilie 1994. Ulterior, relatiile s-au racit.

Credeti ca in cei 20 de ani de independenta, Republica Moldova si-a atins obiectivele?

Este greu sa raspund la aceasta intrebare, deoarece lucrurile au mers in zig-zag. Aud voci acum - ce ne-a dat noua independenta? Si ma intreb, oare faptul ca avem o presa libera nu este legat de 27 august 1991? Puteam sa devenim o parte a Federatiei Ruse, daca nu aveam constiinta de atunci. Nu trebuie sa diminuam rolul acelui act, dar sa se maturizeze noua clasa politica, sa se identifice cu interesul general al conationalilor. Fara interes national si moralitate nu poti face politica.

Care sunt cele mai mari esecuri si realizari ale Republicii Moldova in aceste doua decenii?

Cele mai importante decizii au fost cele care au respins regimul socialist - improprietarirea oamenilor, adoptarea codului funciar. Au fost batalii enorme. Republica Moldova a aderat la valorile juridice internationale. A fost introdus un nou sistem educational. Crearea statului de drept este cea mai grea opera. Statele de drept se creaza in sute de ani, dar noi am mers mai rapid, pentru ca am avut modelul Europei. Iar cel mai greu a fost in domeniul economic.

Legaturile economice dupa proclamarea independentei s-au rupt. In plus a fost sistemul agricol falimentar. Republica Moldova a fost ciopartita, cu o parte a teritoriului ocupat, fapt ce nu putea sa nu se rasfranga asupra factorului politic si economic. A impiedicat dezvoltarea si faptul ca nu am avut aliati pe linie politica si militara. Situatia actuala nu ne permite sa ne asiguram securitatea nationala. Republica Moldova inca oscileaza intre Est si Vest. 

Sursa: AGERPRES / Ziare.com / Foto: Adevarul.ro

Traian Basescu nu a gresit in privinta Basarabie

Opinia domnului Basescu referitoare la trecerea Prutului in 1941 de catre armata romana, dupa cum este stiut, a prilejuit reactia vehementa a diplomatiei de la Moscova. Chiar daca s-au simtit ofensati, invocand ziua de doliu in memoria celor 27 de milioane de oameni ucisi in conflagratie, rusii n-ar trebui sa faca atata caz, apasand expresia "sfidare rusinoasa".

Kremlinul a mistificat intotdeauna istoria. A gasit mereu pretexte de expansiuni, anexari de teritorii si cotropiri. Rusia isi aminteste selectiv despre evenimente ce ii convin. In acelasi timp, este cuprinsa de amnezie cand vine vorba despre fitiluri aprinse in proprie favoare, soldate cu malversatii de notorietate.

In cazul de fata abordat, insusi Parlamentul rus a condamnat diabolicul pact Ribbentrop-Molotov, cu a lui dureroasa consecinta, smulgerea Basarabiei. Ursul mare de la Rasarit ar trebui sa fie ultimul care sa se lamenteze, precum o vaduva Matrioska. De aceea, se bucura de "dragostea" eterna a Poloniei. Similare adanci sentimente sunt nutrite de catre cehii treziti cu o Praga ocupata in 1968.

In aceeasi idee, sovieto-bolsevicii, dar si precursorii lor taristi au semanat intotdeauna galceava ori au lansat amenintari mai mult sau mai putin voalate. Cu greu gasesti petec de pamant unde sa nu fi incercat a-si introduce coada. Cuba, alte state din America Centrala, Africa, Vietnam, Coreea, Kurile, Afganistan, Europa in mare parte sunt doar cateva exemple in aceasta privinta.

De unde atata tupeu si ofuscare? Basarabia si nordul Bucovinei nu puteau fi repatriate decat cu forta, deoarece "restituire pasnica" nu figureaza in dictionarul politic rusesc. Daca spusele lui Traian Basescu fac obiectul unei bravade neobrazate, cum catalogam insusirea tezaurului romanesc valorand multe zeci de miliarde lei/aur, plus comori istorice imposibil de estimat?

Cum se cheama alipirea tinutului Herta de catre Stalin in urma trasarii pe harta cu un creion tamplaresc cat degetul? Dar daunele de razboi platite insutit de Romania, pana la vlaguirea totala a economiei si cetatenilor ei? Nu mai amintim de impunerea celui mai sinistru si criminal sistem politic din istoria omenirii.

Privitor la ingrijorarea unora ca declaratiile presedintelui ar avea repercusiuni de natura economica asupra relatiilor bilaterale, se impun cateva precizari. Rusii reprezinta aproximativ 1% din totalul investitorilor straini in Romania. Daca ne ocolesc, o fac din cauza lipsei unei piete de desfacere pentru arme, carbune sau minereu, nu pentru faptul ca iahturile miliardarilor de acolo n-ar voi sa acosteze la Constanta.

Schimburile comerciale dintre cele doua tari s-au cifrat anul trecut abia la 4 miliarde de dolari. Gazul rusesc exportat este folosit excesiv de Rusia ca "arma politica". Economisti avizati si-au expus opiniile vizavi de situatia creata. Camera de Comert si Industrie Romania-Rusia a spus, prin presedintele ei, Mihai Macsim, ca afirmatiile lui Traian Basescu nu afecteaza relatiile cu investitorii rusi, fiind doar o problema de ordin politic.

"Relatiile bilaterale decurg normal. Schimburile depind doar de pret si oferta", a mentionat acesta. La randul sau, vicepresedintele Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (CONPIROM), Dan Matei Agathon, sublinia recent: "Un investitor se supara daca ii creste TVA-ul, se modifica taxele sau din alte considerente economice. Declaratiile politice nu fac decat deliciul presei".

Daca Romania va pierde acel "imens" procent al investitorilor rusi, se poate orienta catre China sau isi inlesneste legaturile cu un alt stat in plin avant economic, Turcia. De la otomani ne-am luat inapoi cu mult timp in urma ceea ce era al nostru, iar cu asiaticii nu am avut prea multe de impartit, din motiv de distanta geografica. Sursa: ziare.com / tribuna-basarabiei.ro

Marian Lupu vine la Bucuresti

La invitatia presedintelui Traian Basescu, presedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, vine la sfarsitul saptamanii viitoare in Romania, in zilele 28-29 aprilie.
Seful statului moldovean va avea mai multe întrevederi de rang înalt, cu scopul dezvoltării relațiilor de buna vecinătate si colaborare dintre cele doua state, informează Evenimentul Zilei.

Programul vizitei include intrevederi cu Traian Basescu, presedintele Senatului, Mircea Geoana, presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, premierul Emil Boc si, probabil, cu liderii grupurilor parlamentare, a mai spus oficialul de la Chisinau. De asemenea, Lupu a mentionat ca se va intalni si cu oameni de afaceri, potentiali investitori, prin intermediul Camerii de Comert si Industrie a Romaniei.

"Este o vizita care se inscrie perfect in paleta dimensiunii de diplomatie, promovata in mod evident pe linia institutiei prezidentiale", a spus Marian Lupu.

"Scopul este de a dezvolta relatiile de buna vecinatate si colaborare dintre doua state vecine, atat in contextul filierei bilaterale, pe plan de dialog politic, relatii comerciale, schimburi economice, investitii cat si in contextul sustinerii demersurilor europene ale Republicii Moldova", a conchis presedintele R. Moldova.

R. Moldova si Romania ar putea avea in curand o sedinta comuna de guvern

Guvernul Republicii Moldova ar putea organiza in curand o sedinta comuna cu Guvernul Romaniei, a declarat, miercuri, premierul Vlad Filat, intr-un interviu pentru portalul Privesc.eu.

Premierul a reamintit ca exista o intelegere in acest sens cu partea romana, iar ordinea de zi a sedintei a fost deja stabilita. "Ramane sa convenim asupra timpului si locului unde va fi organizata sedinta comuna", a adaugat Filat.

Intrebat despre o vizita oficiala in Romania in viitorul apropiat, premierul Filat a mentionat ca aceasta va avea loc doar atunci cand va veni o invitatie oficiala din partea Romaniei.

In ceea ce priveste posibilitatea organizarii unei sedinte de guvern comune cu Ucraina, premierul Vlad Filat a afirmat ca aceasta se afla deocamdata doar in stadiul de intentie. "Nu am purtat discutii si nu avem o intelegere in acest sens", a precizat Vlad Filat. Sursa: NewsIn

Relatiile Romaniei cu R. Moldova: Un parcurs fara precedent in 2010

Relatiile dintre Romania si Republica Moldova au cunoscut o evolutie ascendenta pe parcursul anului 2010, avand perspective de o dezvoltare si mai buna in anul 2011. In 2010, au fost semnate 15 acorduri intre cele doua state, avand loc un sir de vizite si intrevederi reciproce, inclusiv la cel mai inalt nivel.

Schimbarea guvernarii de la Chisinau in urma alegerilor parlamentare din 29 iulie 2009 si instalarea unui nou guvern la finele lunii septembrie au contribuit la restabilirea relatiilor, astfel ca unul dintre primele decrete ale presedintelui interimar Mihai Ghimpu si prima hotarare a guvernului condus de Vlad Filat a fost abolirea regimului de vize pentru cetatenii romani. La inceputul lunii noiembrie 2009, premierul Vlad Filat a intreprins o vizita la Bucuresti, unde a semnat Acordul privind micul trafic la frontiera, blocat de autoritatile comuniste timp de mai bine de un an.

Astfel, anul 2010 incepe "cu dreptul" pentru relatiile dintre Bucuresti si Chisinau, iar primul eveniment de anvergura in aceasta privinta poate fi considerata vizita lui Traian Basescu la Chisinau, la invitatia presedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, la sfarsitul lui ianuarie.

Presedintele roman, in fruntea unei delegatii care a inclus mai multi ministri si politicieni a avut intrevederi cu intreaga conducere de varf de peste Prut si a intreprins o vizita si la Cahul, unde a vizitat inclusiv sediul viitorului consulat al Romaniei.

Printre chestiunile importante discutate atunci, la care s-a revenit pe parcursul anului, a fost promisiunea facuta de presedintele roman de a acorda Republicii Moldova un grant in valoare de 100 milioane de euro, in patru rate pe parcursul a patru ani. Traian Basescu a mai exprimat atunci sprijinul neconditionat al Romaniei pentru parcursul de integrare europeana a tarii vecine si a vorbit despre amplificarea schimburilor universitare dintre cele doua state.

Vizita intreprinsa de Presedintele Romaniei, Traian Basescu, la Chisinau a fost una foarte importanta, iar relatia dintre cele doua state s-a imbunatatit considerabil, a declarat la scurt timp dupa aceasta prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat.

Nou punct de frontiera inaugurat

La 15 februarie, punctul de trecere a frontierei dintre Romania si Republica Moldova - Radauti-Lipcani, in partea de nord a frontierei dintre cele doua state, a fost inaugurat in prezenta premierului moldovean Vlad Filat si a ministrului roman de atunci al administratiei si internelor Vasile Blaga. Deschiderea podului a constituit unul din subiectele aflate pe agenda relatiilor romano-moldave in ultimii doi ani.

La 1 martie, a inceput depunerea actelor pentru dobandirea acordului de mic trafic la frontiera, in conformitate cu Acordul semnat in noiembrie 2009.

La 27 martie, de ziua Unirii Basarabiei cu Romania in 1918, la Chisinau se afla presedintele Camereri Deputatilor, Roberta Anastase, care participa impreuna cu presedintele parlamentului si presedintele interimar al tarii, Mihai Ghimpu, la unele manifestatii dedicate acestui eveniment.

Iar la 30 martie, ambasadorul Romaniei la Chisinau, Marius Lazurca, a inmanat scrisorile de acreditare presedintelui interimar, la un an dupa ce fostul ambasador, Filip Teodorescu, a fost expulzat de catre fostele autoritati comuniste.

Iar la 31 martie, premierul Emil Boc a efectuat o vizita de lucru la Chisinau, unde impreuna cu omologul sau Vlad Filat a inmanat primele permise de mic trafic. Emil Boc a avut intrevederi cu conducerea de varf a acestei tari, in care au fost discutate perspectivele colaborarii intre cele doua state. Romania a fost, este si va fi un sustinator neconditionat al drumului european al Republicii Moldova, a declarat cu acel prilej Emil Boc.

La 27-28 aprilie presedintele interimar de la Chisinau, Mihai Ghimpu intreprinde o vizita in Romania, la invitatia lui Traian Basescu.

Consulate noi

La 9 iulie, Romania a inaugurat consulatele sale la Balti si Cahul, chestiune care a fost pe agenda relatiilor bilaterale dintre cele doua state incepand cu anul 2007 si care era blocata de fostele autoritati de la Chisinau. Inaugurarea consulatului de la Balti a avut loc in prezenta ministrilor de externe ai Romaniei si Republica Moldova - Teodor Baconschi si, respectiv, Iurie Leanca. Deschiderea celor doua consulate romanesti la Balti si Cahul reprezinta pietre de hotar ale unei noi etape a relatiilor dintre Romania si Republica Moldova, a declarat Teodor Baconschi, la inaugurarea consulatului de la Balti.

Iurie Leanca, a declarat la randul sau ca inaugurarea celor doua consulate este un eveniment definitoriu pentru relatiile dintre cele doua state, care demonstreaza cu pregnanta ca in momentul in care a fost creat noul guvern de la Chisinau, relatiile au revenit in albia fireasca, bazandu-se pe valori europene, relatii pragmatice si interes comun.

Buna dezvoltare a relatiilor dintre cele doua state a fost accentuata si in timpul inundatiilor din vara anului 2010 pe raul Prut, Romania fiind prima tara care a acordat ajutor Republicii Moldova, chiar daca in acel moment se confrunta cu aceleasi probleme. Romania a acordat ajutor umanitar si tehnic, precum si echipe de salvatori. O parte din grantul de 100 milioane de euro a fost redirectionat pentru lichidarea consecintelor inundatiilor din Republica Moldova.

La 21 iulie, a fost acreditat ambasadorul Republicii Moldova la Bucuresti, Iurie Renita, dupa ce Chisinaul isi rechemase ambasadorul in aprilie 2009.

La 29 septembrie, Teodor Baconschi intreprinde o noua vizita la Chisinau, unde participa inclusiv la inaugurarea Institutului Cultural Roman "Mihai Eminescu".

Iar la 8 octombrie, Republica Moldova inaugureaza Consulatul sau la Iasi.

La 8 noiembrie, Vlad Filat a intreprins o vizita la Bucuresti unde a semnat mult-discutatul Tratat dintre Romania si R.Moldova privind regimul frontierei de stat, colaborarea si asistenta mutuala in probleme de frontiere. Din partea Romaniei, documentul a fost semnat de catre ministrul Teodor Baconschi.

Anul 2011 ar putea fi o continuare a evolutiilor din anul curent, existand toate premisele necesare pentru aceasta, inclusiv dupa alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova care au readus la guvernare partidele din Alianta pentru Integrare Europeana. Sursa: Ziare.com cu referire la AGERPRES

„Până la finele anului — TVR să revină la Chişinău”

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean, l-a primit pe Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, E.S. Dl. Iurie Reniţă, la solicitarea acestuia, scrie Ziarul de Gardă.

În cadrul întâlnirii, au fost trecute în revistă relaţiile bilaterale privilegiate dintre cele doua state, în plan politic, economic, cultural, etc.

Totodată, cei doi oficiali au avut un schimb de vederi pe marginea definitivării în perioada următoare a cadrului juridic bilateral și au exprimat încrederea cu privire la reglementarea până la sfârşitul anului a problemei retransmiterii programelor Televiziunii Române în Republica Moldova.

În altă ordine de idei, preşedintele Comisiei pentru politică externă a subliniat importanţa continuării demersurilor pentru finalizarea negocierilor şi Acordului de asociere a Republicii Moldova la UE până la finalul acestui an şi a reiterat sprijinul României în acest sens.

Senatorul a făcut o scurtă prezentare a principalelor momente ale vizitei oficiale la Chişinău, pe care a întreprins-o în cursul săptămânii trecute, la invitaţia omologului său, Igor Corman.

Comisia pentru politică externă a Senatului sprijină accelerarea şi finalizarea procedurilor interne în România pentru ratificarea acordului interguvernamental dintre cele două state, semnat în luna aprilie a acestui an, prin care România acorda Republicii Moldova un ajutor financiar nerambursabil in valoare de 100 de milioane de euro şi va solicita Guvernului român transmiterea la Parlament, în perioada următoare, a proiectului legii de ratificare.