Baronesa Emma Nicholson de Winterbourne a fost numită în funcţia de Înalt Reprezentant al Preşedintelui Republicii Moldova

Înalt Reprezentant al Preşedintelui Republicii Moldova pentru integrare europeană, drepturile şi libertăţile fundamentale ale  omului. Aceasta este funcţia în care a fost instituită Baronesa Emma Nicholson de Winterbourne de către preşedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu,  printr-un decret, semnat azi, 21 mai.

Potrivit serviciului de presă al Preşedintelui Republicii Moldova, în decret este menţionat că funcţia dată este constituită avînd în vedere dezvoltarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană în contextul promovării obiectivului de integrare europeană şi necesitatea iniţierii unei comunicări externe eficiente cu Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia. 

În cadrul întrevederii cu Baronesa Emma Nicholson de Winterbourne, şeful statului a menţionat că numirea ei în funcţia respectivă este dictată atît de disponibilitatea ei de a susţine Republica Moldova în realizarea procesului  de integrare europeană şi garantare a protecţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, cît şi de experienţa şi activitatea desfăşurată de ea în acest domeniu în diferite state ale lumii. 

 

La rîndul său, Baronesa Emma Nicholson de Winterbourne s-a arătat onorată de numirea în această funcţie, menţionînd că va depune toate eforturile pentru a ajuta Republica Moldova atît în procesul de aderare europeană, cît şi soluţionarea problemelor legate de respectarea drepturilor şi libertăţilor omului.

„Eforturile conducerii actuale a Republicii Moldova, în procesul de integrare europeană şi modernizare a ţării, sunt înalt apreciate de partenerii occidentali şi demonstrează clar priorităţile ţării dumneavoastră de a intra în casa familiei europene. Şi aceste eforturi, sunt convinsă că vor da roade Republica Moldova peste o perioadă de timp va fi în această casă a popoarelor Uniunii Europene”, a accentuat Emma Nicholson. 

Sursa: UNIMEDIA

Sergiu Mocanu: Republica Moldova trebuie să se integreze în UE fără Transnistria

Doar prin decuplarea Transnistriei şi prin urmarea modelului cipriot, Republica Moldova ar avea o şansă de a se integra în Uniunea Europeană. De această părere este fostul consilier prezidenţial şi liderul Mişcării Acţiunea Noastră, Sergiu Mocanu. Declaraţia a fost lansată astăzi, 19 mai, în cadrul unei conferinţe de presă.

Liderul Mişcării Acţiunea Noastră, Sergiu Mocanu  consideră că Republicii Moldova trebuie să i se ofere șansa de a se integra în Uniunea Europeană cu teritoriile pe care le controlează, urmând să recupereze Transnistria în timp, cu ajutorul partenerilor occidentali prin democratizarea, demilitarizarea și decriminalizarea zonei.

Mocanu consideră că declarația Medvedev – Ianukovici, constituie începutul unei noi campanii de expansiune politico – militară a Rusiei în spațiul fostei Uniuni Sovietice.

„ Declaraţia conţine un ultimatum - Republica  Moldova ori va fi rusească ori nu va fi deloc”, subliniază fostul consilier prezidenţial.

Sergiu Mocanu consideră că reacţia Guvernului este inadecvată şi a menţionat că Republica Moldova nu trebuie să fie rezonabilă în declaraţii, „noi trebuie să fim priviţi ca un „stat problemă”.

„A cere Rusiei, în această situație, pe un ton prudent și abia perceptibil, retragerea Armatei de pe teritoriul suveran al țării tale și să mai pretinzi că faci în premieră un act de curaj, este, cel puțin, o rătăcire politico-diplomatică”, susţine Mocanu.

UNIMEDIA aminteşte că declaraţia Medvedev – Ianukovici a fost semnată în urma vizitei preşedintelui rus în Ucraina, din 17-18 mai. Formatul de negocieri 5+2 aplicat pentru soluţionarea diferendului transnistrean include Federația Rusă, Ucraina, OSCE, Moldova, Transnistria, SUA și UE - observatori. 

Sursa: UNIMEDIA

Foto: karadeniz-press.ro

Basarabia: Acordul privind ajutorul românesc de 100 mil. Euro va fi semnat în martie

Acordul dintre Republica Moldova şi România privind acordarea unui ajutor de 100 de milioane de euro va fi semnat până în data de 24 martie, a declarat, astăzi, premierul Vlad Filat, într-o conferinţă de presă.

Filat a precizat că a purtat discuţii în acest sens cu premierul Emil Boc, în cadrul vizitei sale la Budapesta.

Cei doi au convenit asupra formatului grupului de negocieri, astfel ca, în 2010, Republica Moldova să poată beneficia de prima tranşă de 25 milioane de euro destinată infrastructurii.

Ajutorul financiar a fost acordat în urma angajamentelor luate de delegaţia română, condusă de preşedintele Traian Băsescu, în cadrul recentei vizite la Chişinău.

Comunistii de la Chisinau acuzati ca au sustras aproape 200.000 de lei

Procuratura Generala din Republica Moldova a anuntat ca, in urma analizei Raportului de audit al Curtii de Conturi privind legalitatea gestionarii patrimoniului public de catre Ministerul Afacerilor Interne si institutiile subordonate in perioada anilor 2002-2009, a constatat incalcari grave a legislatiei la folosirea banilor publici din partea fostei conduceri a MAI.

Astfel, in urma verificarilor s-a aflat ca suma sustrasa ilegal este de 200.000 de lei.

In perioada 2004-2008, la solicitarea fostului sef al Departamentului serviciilor operative, Gheorghe Cosovan, sub pretextul necesitatii de serviciu a subdiviziunii mentionate, a incheiat cu IS "Constructorul" sase contracte de locatiune a unor incaperi nelocuibile, anunta Ziarul de Garda.

Din 2001 pana la 2009, au fost ocupate si utilizate de Comitetul raional Botanica al PCRM, plata pentru locatiune fiind achitata de MAI.

In perioada 2005-2009, fractiunea parlamentara a PCRM, in special deputatul Iurie Eriomin, a utilizat ilegal automobilul de model RAF-2203, proprietatea Centrului Tehnic si Transport al MAI, iar cheltuielile de exploatare, intretinere si reparatie a automobilului, au fost suportate de MAI.

Procuratura Generala a dispus pornirea urmaririi penale pentru abuz de serviciu. Concomitent, la Curtea de Apel Economica a fost inaintata o cerere de chemare in judecata, privind incasarea din contul PCRM in contul MAI a prestatiei efectuate in favoarea partidului in valoare de 829 de mii de lei.

Tortura la Chişinău, fapte ce nu pot fi date uitării.

Sute de moldoveni au ieşit în aprilie 2009 din beciurile secţiilor poliţieneşti cu coastele rupte, capul spart, mâinile şi picioarele zdrobite. Unii au murit acolo. Într-o investigaţie realizată de Ziarul de Gardă intitulată "Judecătorul din iad (V): 7 aprilie - fete torturate" câteva femei povestesc ce li s-a întâmplat după gratiile comuniste.

Peste 30.000 de moldoveni au protestat violent în aprilie 2009 faţă de realegerea liderului comunist Vladimir Voronin în fruntea ţării. Poliţia controlată de comunişti a răspuns prin arestări abuzive, fără respectarea drepturilor omului, potrivit anchetelor UE şi ONU.

"Atunci când ne-au reţinut, practic nu am înţeles ce se întâmplă. M-au trântit la pământ, apoi am fost buluciţi într-o maşină poliţienească - mulţi, foarte mulţi, unul peste altul, vreo 20 de persoane probabil. Acolo, la poliţie, m-au dus într-un birou unde erau 3 bărbaţi. Unul era în uniformă şi se făcea că scrie ceva la masă. Ceilalţi doi erau fără uniformă - mi-au zis să mă dezbrac. Am lăsat scurta, dar ei s-au răstit la mine, m-au înjurat şi au zis să dezbrac toate hainele, inclusiv chiloţii. Am spus că nu voi face asta", a povestit Olga.

Pentru că a refuzat să se dezbrace, ea a primit mai mulţi pumni şi după ce le-a spus că nu se va dezbrăca pentru că este în perioada menstruală, în special în faţa unor bărbaţi,  "m-au înjurat cu aşa cuvinte pe care nu le-am auzit niciodată în viaţă, ţipând: «La miting ai putut să te duci cu ciclu, dar aici nu poţi să te dezbraci?!»". Olga a fost dusă, tot cu lovituri şi înjurături, într-o celulă fără utilităţi, unde a fost lăsată fără acces la baie, apă şi săpun timp de două zile.

În tot acest răstimp, tatăl Olgăi o căuta. "M-am dus la Comisariatul Central, am cerut să vorbesc cu un şef. M-au data afară ca pe un câine. Erau foarte mulţi părinţi afară, plângeau, strigau. M-am gândit atunci că nu ne dau copiii pentru că i-au bătut", îşi aminteşte bărbatul.

După eliberare, Olga a încercat să îşi caute dreptatea dar medicul legist a zis că semnele de violenţă nu se mai văd.

Marina este o altă tânără care a trecut prin acest calvar: "Nu ştiu cu ce cuvinte să descriu ceea ce mi s-a întâmplat. Când ne-au luat la poliţie, am fost bătută peste faţă, peste picioare. Am ajuns la comisariat cu vânătăi deja. Dar ce cuvinte mi-au fost spuse, ce înjurături. Ce să mai zic de vânătăile mele, dacă vecinului meu i-a fost spart capul în ochii mei?".

Adevarul.ro

Participanţii la evenimentele din aprilie 2009, bătuţi mişeleşte de mascaţi

Un tânăr torturat timp de aproape două zile, în timpul evenimentelor de pe 7 aprilie 2009, din Republica Moldova, atunci când poliţia a maltratat manifestanţii din Chişinău, a declarat pentru Unimedia.md că a fost bătut mişeleşte de forţele de ordine.

Conform Unimedia, Damian Hâncu a scăpat ca prin minune de la moarte. Tânărul doreşte să afle câţi poliţişti, dintre cei care au bătut cu bestialitate manifestanţii, vor fi judecaţi pentru faptele săvârşite. „Câți dintre criminali au fost decoperiți?  Câți membri ai  organelor de drept, care au dat curs comenzilor șefilor de atunci, care au tras în oameni și au ucis, au fost demişi şi trasi la raspundere?”, se întreabă revoluţionarul.

Tânărul susţine că el şi familia sa au fost ameninţaţi cu moartea de mascaţi. „Eu şi familia mea am fost ameninţaţi cu moartea de către indivizii mascaţi. Acest lucru s-a întâmplat atunci când eram torturat şi ceream un avocat. Mascaţii mă ameninţau cu moartea, dacă voi îndrăzni să spun presei ce mi se întamplă", mai precizează tânărul, student, acum, la drept în Franţa.

Damian Hâncu spune că, pe data de 7 aprilie 2009 aproape fiecare cetățean căruia nu-i era indiferent destinul Republicii Moldova a avut de suferit în urma evenimentelor petrecute la Chişinău. „Personal, am fost dus la Comisariat după ce am fost luat din stradă, noaptea, ca pe vremea NKVD-lui. Când  eram bătut la Comisariat timp de două zile, mi-am pierdut cunoștiința de câteva ori în timpul loviturilor”, îşi aminteşte Hâncu.

Tânărul spune că cei din forţele de ordine purtau măşti, pentru a nu fi recunoscuţi. „Printre bătăi, auzeam indivizii purtând cagule vorbind între ei: «Uite, încă unul este gata!». Am fost scos afară, la aer, pentru ca după ce-mi revin, să fiu bătut din nou până la leşin. Maltratarea a durat astfel timp de două zile fără încetare”, precizează cel care a luat parte la manifestaţiile din aprilie 2009.

Hâncu este convins că a fost la un pas de moarte. „Am scăpat ca prin miracol! Şi nu mă pot linişti când ştiu că au murit câţiva tineri în timpul acelor evenimente. Iar situatia, mai mult ca niciodată, aşteaptă un deznodământ”, încheie Damian Hâncu.

În urma protestelor tinerilor din aprilie 2009, sute dintre manifestanţi au fost bătuți şi torturaţi. Câţiva tineri au decedat, în acea perioadă, în condiții suspecte. Potrivit declarațiilor lui Vladimir Voronin şi Gheorghe Papuc, forţele de ordine au acţionat la comanda directă a acestora. Totodată, ultimii declară că nu cunosc nimic despre tortura din comisariatele de poliţie.

Arhivele securitatii scot la iveala genocidul din Republica Moldova

Comisia pentru studierea si aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova a descoperit ca, in acea perioada, erau impuscate, zilnic, intre 50 si 230 de persoane.

Deciziile in acest sens erau luate de Troica speciala a Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti, infiintata de ministrul de Interne, procurorul general si primul secretar al Partidului Comunist, potrivit lui Mihai Tasca, secretarul comisiei, relateaza Info-Prim Neo.

"In pofida studiilor care au mai fost elaborate, societatea moldoveneasca nu cunoaste multe despre regimul totalitar. Echipa mea studiaza miscarea de rezistenta anticomunista din Basarabia in perioada postbelica. Ma refer la protestele studentilor si intelectualilor din anii 70, care s-au ridicat pentru apararea valorilor nationale si au avut de suferit", a spus un membru al comisiei, istoricul Elena Postica.

De asemenea, comisia asteapta deschiderea arhivelor Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova privind cazurile de internare in sectiile de psihiatrie a oamenilor care luptau impotriva regimului, in anii 1980.

Klimenko: Instalarea sistemul antirachetă- dreptul suveran al României

Instalarea scutului antirachetă american pe teritoriul României este dreptul suveran al statului român. Afirmaţia a fost făcută de preşedintele mişcării politice "Ravnopravie", Valerii Klimenko, în cadrul unei conferinţe de presă.

"Este şi dreptul suveran al ţărilor vecine să reacţioneze la acest risc mare", a remarcat Klimenko, potrivit căruia, acest drept suveran al României presupune un risc pentru Republica Moldova.

Valerii Klimenko susţine că, în condiţiile create, premierul Vald Filat şi preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, ar trebui să solicite României să renunţe la iniţiativa de instalare a sistemului american de rachete. "În cazul în care aceasta nu se va întâmpla, atunci vom fi nevoiţi să cerem ajutor din altă parte. Rusia şi Ucraina sunt obligate să asigure securitatea cetăţenilor lor pe teritoriul Moldovei şi o vor face", susţine Klimenko.

Pe de altă parte, dacă vor fi instalate sistemele de rachetă "Iskander" în Transnistria, acest lucru nu va încălca statutul de neutralitate al Republicii Moldova, deoarece Constituţia acesteia nu funcţionează pe teritoriul transnistrean, crede Valerii Klimenko. „Astfel vom avea o umbrelă de protecţie gratuită, pentru că în cazul în care în România apare sistemul de armă strategică, atunci ţara noastră devine o ţintă militară", susţine preşedintele „Ravnopravie”.

"De ce România atât de uşor a acceptat instalarea sistemului american? Cehii şi polonezii au renunţat, deşi au promis că o vor face. Reiese că sau cehii şi polonezii sunt proşti, sau aceştia au înteles pericolul care îi poate paşte", a subliniat Valerii Klimenko.

Anterior, Consiliului Suprem de Apărare al României a aprobat invitaţia SUA de a participa la dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă, cu stabilirea unor componente ale acestuia în România. Această decizie a trezit reacţii controversate din partea autorităţilor transnistrene şi a unor politicienilor moldoveni. Jurnal.md

Monica Macovei: Să fie judecaţi organizatorii evenimentelor din aprilie

„Responsabilii Ministerului Afacerilor Interne, Procuratura şi Comisia parlamentară pentru elucidarea evenimentelor din aprilie trebuie să se grăbească cu efectuarea investigaţiilor, iar cei vinovaţi să fie trimişi în judecată”, a declarat, astăzi, co-preşedintele Comitetului de Cooperare Parlamentară UE-Republica Moldova, Monica Macovei.

Europarlamentarul a menţionat că a discutat cu responsabilii de la MAI şi ai Comisiei parlamentare pentru elucidarea evenimentelor din aprilie şi le-a cerut să facă cât mai repede lumină în acest caz. „Trebuie să se stabilească adevărul despre acele evenimente. Şi acesta este doar jumătate din ceea ce trebuie de făcut, pentru că cei vinovaţi trebuie judecaţi şi traşi la răspundere”, a spus Macovei.

Ex-ministrul Justiţiei din România a mai adăugat că dacă cei vinovaţi nu vor sta după gratii, atunci populaţia îşi va pierde încrederea în justiţiei şi nu va putea fi vorba că există democraţie în Republica Moldova. Jurnal.md

A fost inaugurat podul Radauti - Lipcani

Punctul de trecere a frontierei dintre Romania si Republica Moldova - Radauti-Lipcani, in partea de nord a frontierei dintre cele doua state - a fost inaugurat in prezenta premierului moldovean Vlad Filat si a ministrului roman al Administratiei si Internelor, Vasile Blaga.

Deschiderea podului a constituit unul dintre subiectele aflate pe agenda relatiilor romano-moldovenesti in ultimii doi ani, mai multa insistenta in acest sens fiind din partea fostelor autoritati comuniste de la Chisinau.

Acestea acuzau partea romana de tergiversarea intentionata a acestei actiuni. Guvernul Romaniei a aprobat, pe 5 februarie, alocarea sumei de 585.000 de lei pentru deschiderea si functionarea punctului de trecere a frontierei si a biroului vamal de la Radauti Prut - Lipcani.

Vama va functiona provizoriu in opt constructii modulare. Partea romana a propus in cadrul unei intrevederi recente cu partea moldoveana ca noul PTF sa fie inaugurat pe 15 februarie, iar programul de functionare, provizoriu, sa fie intre orele 8.00 si 20.00.

Basescu a vorbit cu Mihai Ghimpu la telefon despre proiectele comune

Presedintele Traian Basescu a vorbit la telefon sambata seara cu Mihai Ghimpu, presedintele moldovean, pe tema proiectelor comune alte Romaniei si a Republicii Moldova.
Presedintele Basescu l-a informat pe Mihai Ghimpu ca doua dintre proiectele moldo-romane, deschiderea podului peste raul Prut de la Radauti-Lipcani si acordarea unui sprijin financiar nerambursabil de 100 de milioane de euro, se afla in faza de implementare, informeaza Unimedia.

Presedintele roman a asigurat ca celelalte proiecte convenite la Chisinau sunt in stadiu de pregatire. Presedintele moldovean i-a multumit lui Basescu pentru sustinere si a precizat ca guvernul sau va elabora un plan concret de actiuni pentru a dezvolta proiectele comune.

Cu ocazia vizitei la Chisinau Jurnal Trust Media nu l-a scăpat din ochi pe Băsescu

Vizita preşedintelui român, Traian Băsescu, la Chişinău, a făcut furori în presă, în ultimele două zile. Din momentul în care preşedintele Băsescu a păşit pe pământ moldovenesc, echipa Jurnal Trust Media nu l-a scăpat din ochi pe acesta, urmărind pas cu pas mult aşteptata vizită a preşedintelui român.

Jurnal TV a trimis în teren 10 echipe de filmare. Aceste au transmis LIVE fiecare pas al preşedintelui Băsescu, iar întreaga redacţie a fost pusă pe treabă 24 din 24.

Jurnal.md a transmis LIVE text şi a realizat şi o serie de reportaje foto de la fiecare punct de pe agenda vizitei delegaţiilor oficiale.

Acoperirea unui asemenea eveniment de amploare era inevitabil să aibă micile sale aventuri. Reporterul Sergiu Jaman şi operatorul Vasile Costiuc, care încercau să filmeze convoiul delegaţiei oficiale din România, în timp ce aceasta se deplasa de la aeroport, s-au ciondănit cu poliţiştii, care vroiau să se asigure că pe traseul lui Băsescu nu stă nimeni.

Reporterul Jurnal TV, Valentina Stolnic a fost unicul reporter moldovean care a îndrăznit să-l întrebe pe preşedintele României mai mult decât au îndrăznit să o facă alţi reporteri, iar preşedintele Băsescu a răspuns la fiecare întrebare a reporterului Jurnal TV. „Mă aşteptam ca preşedintele României să fie mai distant, mai precaut, dar acesta s-a dovedit a fi foarte deschis şi amabil. Mai mare bătaie de cap am avut cu garda de corp, care mă tot împingea. La un moment dat, preşedintele Băsescu s-a adresat unui bodyguard: „Las-o, dă-te într-o parte, ce te iei de fată?” şi asta m-a uimit plăcut”, ne-a spus Valentina.

Reuşita Jurnal Trust Media a fost confirmată nu doar de raitingul ridicat. Imaginile video, reportajele foto şi ştirile, realizate de reporterii Jurnal TV şi jurnal.md, de la vizita lui Traian Băsescu în Moldova, au fost preluate de către mai multe surse mass-media şi site-uri din România: Antena 3, Realitatea, basarabeni.ro şi altele.

Mai mult decât atât, materialele video, realizate de reporterii Jurnal TV, care au îngheţat ore în şir la Cahul, pentru a realiza filmări exclusive cu preşedintele Traian Băsescu, au fost preluate chiar şi de către colegii de breaslă din Moldova, de la portalul de ştiri Unimedia.

Republica Moldova are şase ambasadori noi

Republica Moldova are şase ambasadori noi. Aceştia au fost acreditaţi astăzi, la reşedinţa de stat, în cadrul unei ceremonii oficiale.

Cei şase ambasadori sunt din Brazilia, Canada, Grecia, Olanda, Cehia şi Spania. În timpul ceremoniei, a fost intonat imnul de stat al fiecărui ambasador în parte. Trei dintre noii ambasadori, cei din Olanda, Cehia şi Spania, au dat dovadă de o bună cunoaştere a limbii române, în timpul ceremoniei, transmite Jurnal TV.

Mihai Ghimpu le-a adresat un mesaj de felicitare şi şi-a exprimat speranţa pentru dezvoltarea bunelor relaţii cu aceste ţări. Potrivit Jurnal TV, Ghimpu mizează pe sprijinul Olandei şi Canadei în soluţionarea conflictului transnistrean, al Cehiei, Greciei şi Spaniei pe integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, iar al Braziliei pe dezvoltarea relaţiilor economice.

În viitorul apropiat, la Chişinău se mai aşteaptă acreditarea oficială a ambasadorului român, Marius Lazurcă, care a fost acceptat de către preşedintele ţării. jurnal.md

R.Moldova trebuie sa intre mai intai in NATO pentru a se integra in UE

Politologul Dan Dungaciu atrage vineri atentia asupra faptului ca neutralitatea prevazuta in Constitutia Republicii Moldova blocheaza intrarea acestei tari in NATO si implicit integrarea ei in Uniunea Europeana.

Consecintele vizitei presedintelui Traian Basescu in Republica Moldova au fost intens dezbatute vineri la Radio Romania Actualitati de politologul Dan Dungaciu si istoricul Armand Gosu, redactorul sef al revistei "22", ambii cazand de acord ca vizita delegatiei romane este doar punctul de pornire al unui lung drum la capatul caruia Republica Moldova ar putea intra in Uniunea Europeana.

In acest sens, Dan Dungaciu a explicat ca Republica Moldova reprezinta un caz special, aproape unic, ea nefiind membra NATO.

"Drumul Romaniei a avut o statie esentiala numita NATO (...) Republica Moldova e un caz aproape unic, special, pentru ca in Constitutie e stipulata neutralitatea tarii (e doar constitutionala, in realitate nu exista de fapt, in Transnistria exista trupe ruse). Neutralitatea blocheaza teoretic intrarea in NATO si o scoate din seria integrarii firesti", a declarat Dungaciu.

Acesta a reamintit ca premierul moldovean Vlad Filat a primit in acest sens o invitatie semnificativa din partea secretarului de stat american Hillary Clinton care a declarat explicit "asteptam Republica Moldova in spatiul euroatlantic". "Ceea ce inseamna nu numai intrarea in UE ci si in NATO. Chisinaul trebuie sa se deschida pentru o dezbatere reala legat de integrarea in NATO", a subliniat politologul.

Retorica a fost foarte buna, greul de abia acum incepe

Pe de alta parte, acesta a afirmat ca parteneriatul anuntat de presedintele Traian Basescu intre Romania si Republica Moldova are in perspectiva "potentialitati extraordinare", dar deocamdata ele sunt doar la nivel de intentie.

"Dincolo de retorica foarte buna, urmeaza cele 99% transpiratie, ca parteneriatul sa capete 'carne'. Asta e miza evenimentelor care se vor intampla dupa vizita, greul de acum incolo incepe", considera acesta.

Dungaciu a reamintit ca Republica Moldova incepe in acest an doar negocierile pe un acord de asociere, care, de exemplu, in Ucraina dureaza de 3 ani. Pe de alta parte, dupa incheierea acestora Romania a avut nevoie de 12 ani pentru a se integra efectiv in Uniunea Europeana, si asta in conditii extrem de favorabile in care "toate usile erau deschise".

"Angela Merkel a declarat dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona ca este nevoie de o pauza pentru a fi digerate toate aceste schimbari, asa incat si daca ar semna acordul de asociere in 2010 Republica Moldova tot ar mai avea de parcurs inca 10-12 ani", a mai spus Dungaciu la postul public de radio.

Basescu: Proiectul meu de suflet este integrarea in UE a Republicii Moldova

"Apropierea de Uniunea European a Republicii Moldova este proiectul meu de suflet", a afirmat presedintele Traian Basescu astazi, la intalnirea anuala de la Cotroceni cu ambasadorii acreditati la Bucuresti, intalnire in cadrul careia a prezentat prioritatile de politica externa a celui de-al doilea mandat al sau.
"Acesta este si motivul pentru care prima mea vizita in strainatate de la preluarea celui de-al doilea mandat va fi la Chisinau, exact peste o saptamana", a precizat presedintele.
In privinta Ucrainei, seful statului a spus ca "nu se poate imagina o Ucraina democratica in afara spatiulue european".

Potrivit presedintelui, dezvoltarea parteneriatului cu SUA ramane pentru Romania o prioritate, in vreme ce in Europa, "Romania se va raporta cu dinamism la Uniunea Europeana".

Seful statului a precizat, de asemenea, ca asigurarea securitatii Romaniei nu poate fi conceputa fara o relatie stransa trans-atlantica.

Cu alte cuvinte, unirea Basarabiei cu Romania ar fi proiectul de suflet al presedintelui.

Moldova: admirată de Occident, privită cu gelozie de Moscova

Republica Moldova păşeşte tot mai hotărât spre Uniunea Europeană, atrăgându-şi simpatia Occidentului, dar şi gelozia Moscovei. Premierul Vlad Filat şi ministrul de Externe Iurie Leancă negociază, la Washington,un important credit nerambursabil. Moscova şi-a trimis la Chişinău un emisar care, în lipsa celor doi, s-a întâlnit cu preşedintele interimar Mihai Ghimpu, deşi critică viziunile proromâneşti ale acestuia.

Delegaţia guvernamentală de la Chişinău s-a dus în SUA nu doar după bani, dar şi cu un mesaj foarte clar exprimat în faţa jurnaliştilor de către şeful diplomaţiei moldovene Iurie Leancă: "Să atragem un interes politic mai mare, să atragem investitori americani în Republica Moldova, să fim convinşi că subiectul nostru este prezent pe agenda politicii externe a SUA".

La Washington, primul-ministru al Republicii Moldova va semna cu secretarul de stat, Hillary Clinton, acordul "Compact" care prevede alocarea unui credit nerambursabil în valoare de 262 milioane de dolari pentru proiecte de infrastructură şi irigaţii. Vlad Filat, care a avut o întrevedere cu secretarul general al ONU, Ban Ban Ki-Moon, a anunţat că Republica Moldova şi-a înaintat candidatura pentru a deveni membru al Consiliului ONU pentru Drepturile omului ca dovadă a interesului manifestat de noua conducere de la Chişinău faţă de consolidarea instituţiilor democratice.
Citeste tot articolul AICI, un articol deosebit de interesant.

Vladimir Tismăneanu salută formarea Comisiei de studiere a comunismului din Republica Moldova

Vladimir Tismăneanu, preşedintele Comisiei Prezidenţiale Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, salută formarea Comisiei de studiere a comunismului din Republica Moldova.

„Îi asigur pe colegii din Republica Moldova de deplina solidaritate din partea celor care au lucrat şi lucrează în aceeaşi direcţie în România. Nu ne intimidează nici ironiile ieftin-sterile ale cinicilor de profesie, nici atacurile imunde ale nostalgicilor securisto-comunişti. Pentru primii, nu va fi niciodată momentul unei condamnări categorice a comunismului. Vor găsi mereu cusururi, motive de ponegrire, pseudo-argumente din arsenalul ruginit şi penibil al „anti-anti-comunismului”.

Ceilalţi, înfrăţiţi cu diverşii fundamentalişti, nu pot accepta din principiu un asemenea demers întrucât le surpă însăşi raţiunea de a exista politic şi îi demască drept partizani ai crimei. Pentru noi, salvarea memoriei, recunoaşterea momentelor traumatice, identificarea făptuitorilor, onorarea victimelor fac parte din datoria de conştiinţă pe care, dacă o ignorăm, ne pierdem în marasmul unei tăceri înjositoare”.

Decizia privind înfiinţarea Comisiei de studiere şi apreciere a dictaturii comuniste din Republica Moldova este, neîndoios, un moment istoric, comentează pe blogul său Vladimir Tismăneanu.

Potrivit politologului român, gestul preşedintelui interimar Mihai Ghimpu probează viziune, moralitate şi voinţă politică. „Condamnarea oficială a dictaturii comuniste ca ilegitimă şi criminală a devenit astfel inevitabilă. În Republica Moldova anticomunismul nu este o iluzie. Cum nu este nici în România ori în alte state în care s-a aplicat reţeta bolşevică a distrugerii libertăţilor umane. Ca şi istoricii din Basarabia, sunt convins că nu vom putea înţelege ce a fost tirania comunistă dacă nu vom deconstrui ideologia care a inspirat acest sistem. Generator de fanatism în prima perioadă, ritual mecanic în faza crepusculară a dictaturilor, ingredientul ideologic, cum l-a numit Aleksandr Soljeniţîn, a fost mereu prezent, obsesional şi ubicuu.

Există aşadar o conexiune indisolubilă între ambiţiile ideologice şi practicile totalitare (în economie, societate, cultura, educaţie, sănătate etc). A fost vorba, cum scriau istoricii ruşi Mihail Heller şi Aleksandr Nekrici, de ascensiunea utopiei la putere.

Prăbuşirea URSS în 1991 ar fi trebuit să ducă la asemenea analize în care, fiind vorba de crime împotriva umanităţii, dimensiunea investigaţiei factuale nu poate fi separată de aceea a judecăţii normative. Nu s-a întâmplat astfel din raţiuni ce merită examinate atent. În Republica Moldova, sub Voronin, actuala iniţiativă ar fi fost de neconceput. Responsabilitatea comuniştilor pentru impunerea unui sistem inuman este dincolo de orice îndoială raţională. Dictatura a fost bazată pe teroare, directă şi indirectă, exercitată de oameni concreţi, cu funcţii precise. Sunt convins ca Raportul acestei comisii va examina rolul, încă prea puţin studiat, al unor magnaţi stalinişti precum Lev Mehlis, Nikita Hrusciov, Leonid Brejnev, Konstantin Cernenko, Ivan Bodiul în impunerea şi perpetuarea dictaturii totalitare.

Iată aşadar că, în urma mişcării anticomuniste din primăvara anului 2009, în fapt o revoltă civic-populară cu efecte revoluţionare la nivelul sistemului politic, s-a ajuns la formarea unei Comisii însărcinată cu analiza riguroasă a instituţiilor, metodelor, instrumentelor care au făcut posibile crimele totalitare, asasinatele în masă, foametea artificială, deportările, desnaţionalizarea românilor, samavolniciile din perioada sovietică (deci nu doar după 1940, dar şi in perioada de după 1918, în aşa-numita Republica Autonomă Moldovenească).

Comisia este compusa din respectaţi oameni de ştiinţă, personalităţi intelectuale recunoscute. Preşedintele Comisiei este istoricul Gheorghe Cojocaru. Unul dintre cei doi vicepreşedinţi ai Comisiei (alături de Sergiu Musteaţă) este istoricul Igor Caşu, autorul capitolului despre represiunile comuniste din Moldova ocupată de URSS din Raportul Final al Comisiei Prezidenţiale numită de preşedintele Traian Băsescu.

Comunismul din Moldova este în pericol!

Comisia pentru Studierea şi Aprecierea Regimului Comunist Totalitar în Republica Moldova se reuneşte în primă şedinţă.

Astăzi comisia urmează să creeze grupuri de lucru care să studieze documentele şi materialele privind activitatea principalelor instituţii implicate în instaurarea şi menţinerea regimului comunist totalitar din Moldova.

Şedinţa se desfăşoară cu uşile închise. Reprezentanţii mass-media au avut acces doar pentru filmări protocolare. Mâine va avea loc o conferinţă de presă, în cadrul căreia Comisia va prezenta rezultatele zilei de astăzi.

Comisia este alcătuită din 30 de membri, doctori în istorie, filologie, economie, filosofie şi drept. Preşedintele Comisiei, Gheorghe Cojocaru, doctor în istorie, susţine că rezultatele Comisiei vor fi incluse într-un studiu, până la 1 iulie 2010.

Preşedintele Comisiei, Gheorghe Cojocaru: "Deşi Moldova a înregistrat progrese la edificarea statului de drept, adevărul despre esenţa regimului comunist nu este cunoscut şi nu trebuie să permitem instaurarea unui astfel de regim în viitor".

Jurnal.md

Sondaj: Doar PCRM, PLDM, PD şi PL ar trece în Parlament la noi alegeri

Doar PCRM, PLDM, PD şi PL ar putea accede în Parlament în cazul în care duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare.

 

Potrivit unui sondaj de opinie, AMN ar putea să nu ajungă  în Parlament, acesta fiind la limita pragului electoral. 

 

Astfel, în cazul unor alegeri parlamentare, voturile s-ar repartiza în felul următor:

 

PCRM — 25,3%

PLDM – 19,7%

PD - 15,6%

PL - 9,3%

AMN - 4,5%

 

Celelalte partide politice  ar acumula sub 3%.

 

Sondajul a fost realizat de Asociaţia sociologilor şi demografilor din R.Moldova în perioada 2 - 10 ianuarie 2010, pe un eşantion de 1600 de persoane, din 79 de localităţi din Republica Moldova, cu excepţia raionelor din stânga Nistrului. Potrivit realizatorilor, marja de eroare a sondajui este 2,5%.

Sursa: Jurnal.md

Unirea Basarabiei cu România ar putea declanşa un război civil

Ideea unirii Moldovei cu România poate avea consecinţe foarte serioase, inclusiv declanşarea unui război civil în Moldova, care ar implica mai multe forţe din exterior, susţine preşedintele Congresului comunităţilor ruse din Moldova, preşedintele mişcării social-politice 'Ravnopravie' Valeri Klimenko, care comentează astfel declaraţiile fostului premier moldovean Mircea Druc despre o posibilă unire a Moldovei cu România, publicate într-un articol din presa rusă.

'Unirea României cu Moldova este posibilă doar în rezultatul unui război civil', a declarat Klimenko agenţiei de ştiri Omega, specificând că în cazul realizării ideilor unioniste, în Moldova va apărea 'un număr impunător de oameni care se vor opune acestui lucru şi care vor fi gata inclusiv să apere statalitatea Moldovei cu arma în mână'.

Klimenko consideră că în cazul unei confruntări civile, în conflict va fi implicată nu doar Federaţia Rusă, care 'va onora angajamentele luate în privinţa apărării cetăţenilor săi de peste hotare', dar şi alte state prezente în Moldova prin intermediul etniilor minoritare din această ţară. 'Sunt mai mult decât sigur că în cazul unei confruntări civile, care ar fi provocată de dorinţele unora de a alipi Moldova la România, în acest proces s-ar fi implica şi Ucraina, şi Bulgaria, şi Turcia. Şi atunci, va fi foarte grav', a subliniat politicianul moldovean.

Exprimându-şi disponibilitatea de a susţine pretenţiile legale ale Rusiei legate de Crimeea în schimbul returnării Moldovei României, Bucureştiul propune, practic, revizuirea rezultatelor celui de-al doilea război mondial, care au fost acceptate de întreaga comunitate mondială, a mai spus el.

'Druc nu va obţine nimic, şi România inclusiv, pentru că Druc nu înţelege cel mai important lucru, probabil a învăţat foarte prost la şcoală, mai ales la istorie şi este absolut analfabet din punct de vedere al dreptului internaţional', spune Kilimenko. 'Problema este că Crimeea şi Basarabia sunt situaţii absolut diferite', explică el, adăugând că 'Crimeea este rezultatul unei decizii voluntariste a unei persoane, care pe atunci conducea Uniunea Sovietică - Nikita Hruşciov', iar 'împărţirea teritoriului în Basarabia este rezultatul celui de-al doilea război mondial'.

Potrivit lui Klimenko, 'modificarea rezultatelor războiului mondial însemnă modificarea condamnărilor în procesul de la Nürnberg, schimbarea întregii baze legislative, care a fost ridicată după război'. 'Dacă Druc consideră că astăzi este posibilă modificarea acestei rânduieli, atunci ia asupra sa prea multe', a accentuat Klimenko, concluzionând că 'a vorbi astăzi despre această schimbare echivalentă sau despre premize juridice egale este o adevărată prostie, asta nu ar însemna altceva decât necunoaşterea de către Druc a bazelor istorice şi ale dreptului'.

Ex-premierul Moldovei Mircea Druc a declarat în cadrul unui interviu pentru publicaţia rusească 'Komsomolskaia Pravda', că 'în România există forţe politice care ar putea susţine intenţiile legale ale ruşilor de a-şi întoarce Crimeea în schimbul recunoaşterii de către Rusia a divizării ilegale a României în anul 1940 în Moldova şi România'.

Potrivit Omega, fostul premier moldovean, care trăieşte actualmente în România şi a fost deputat în Senatul României, a remarcat de asemenea că 'pentru Rusia, România este un inamic subiectiv şi un partener obiectiv'. Druc a concretizat în context că, ignorând România, Rusia nu poate accede pe piaţa europeană cu producţia sa petrolieră. Potrivit lui Druc, deşi au fost rataţi 20 de ani care au urmat după 'perestroika', 'unirea (Moldovei cu România - n.n.) va avea loc'. 'În următorii ani acest lucru se va întâmpla. Este inevitabil', a conchis fostul premier al Moldovei Mircea Druc, citat de Omega.

preluat din Adevarul.ro