Ghimpu ii raspunde lui Lavrov: Romania nu este tara care are trupe in R. Moldova

Presedintele interimar Mihai Ghimpu a subliniat vineri ca "nu Romania este cea care are armata straina pe teritoriul Republicii Moldova", in replica la declaratia ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, care a spus ca "vecinii de vest ai Republicii Moldova" nu ar recunoaste "natiunea moldoveneasca".

"Declaratiile sunt inventii nefondate si imi pare rau. Ei se supara cand eu spun, dar nu Romania are armata straina pe teritoriul Republicii Moldova. Cetatenii Republicii Moldova s-au convins ca Romania recunoaste independenta tarii noastre si a fost prima tara care a facut-o", a afirmat Ghimpu.

Reactia lui Mihai Ghimpu intervine dupa ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, i-a "sugerat" lui Ghimpu sa nu foloseasca Ziua Victoriei drept motiv pentru "speculatii politice".

"Recunoastem Republica Moldova ca stat suveran independent. Insa nu toti vecinii R. Moldova fac la fel. De exemplu, vecinii sai din vest nu ii considera pe moldoveni ca fiind o natiune. In locul lui Ghimpu, m-as preocupa de acest lucru, mai degraba decat sa ma folosesc de o sarbatoare sfanta pentru noi, recurgand la insinuari", a spus Lavrov.

El a comentat astfel declaratiile lui Ghimpu, prin care acesta a pus semnul egal intre comunism si nazism si, printre altele, a pus problema unor despagubiri pe care Rusia ar trebui sa le acorde Republica Moldova pentru "anii de ocupatie sovietica".

O controversa privind participarea la ceremoniile de la Moscova s-a iscat la Chisinau, dupa ce ministrul apararii, Vitalie Marinuta, a declarat ca militarii moldoveni nu pot participa la parada din motive financiare si tehnice.

Premierul Vlad Filat l-a criticat insa pentru aceasta declaratie pe ministrul Apararii, considerand-o neoportuna. Liderii din coalitia celor patru partide aflate la guvernare s-au intalnit si au decis in cele din urma sa trimita 70 de militari la parada de la Moscova. Liberalii moldoveni s-au opus acestei decizii.

De altfel, presedintele interimar al Republicii Moldova, liberalul Mihai Ghimpu, a declarat luni seara ca participarea soldatilor moldoveni la parada de la 9 mai a fost o comanda, nu o propunere, adaugand ca nu va participa la eveniment. Ghimpu a mentionat ca prin refuzul sau nu ofenseaza poporul rus si nici alte tari care vor participa la parada de la Moscova.

"Vreau sa avem relatii bune cu Federatia Rusa, dar mai vreau ca cei de la Moscova sa inteleaga ca noi avem o situatie specifica, una foarte delicata. Noi avem veterani care au luptat si in armata romana, si in cea sovietica. Dar participarea noastra la parada din Piata Rosie a fost o comanda, nu o propunere", a declarat Mihai Ghimpu. Sursa: NewsIn

Romania si R. Moldova s-au inteles pe acordul privind frontiera

Romania si R. Moldova nu mai au, practic, elemente care trebuie sa fie convenite pe marginea documentului referitor la regimul frontierei de stat, dar discutiile privitoare la acest acord vor continua pentru a gasi "abordari acceptabile pentru ambele capitale", a declarat ministrul moldovean de Externe Iurie Leanca (foto).
Tratatul politic de baza si cel privind regimul de frontiera sunt doua documente asupra carora Romania si Republica Moldova negociaza de 19 ani, insa de multe ori negocierile au dat impresia de impotmolire sau au constituit motive de tensiune in relatia bilaterala.

In decembrie 2007, ambasadorul roman la Chisinau, Filip Teodorescu, era convocat la MAE moldovean pentru a "i se atrage atentia" cu privire la comentariile publice facute pentru a explica ce impiedica statul roman sa semneze cu Chisinaul tratatul de baza si pe cel de frontiera. Ambasadorul invocase Tratatul de pace de la Paris din 1947, prin care frontiera era considerata cea trasata in 1940 intre Romania si URSS, o frontiera pe care ambasadorul a calificat-o drept "un fals istoric".

Intrebat daca, dupa schimbarea regimului de la Chisinau care s-a produs in 2009 si detensionarea relatiilor bilaterale, Romania si Republica Moldova vor relua negocierile privind aceste doua documente politice, ministrul de Externe moldovean, Iurie Leanca, a spus marti: "Avem un schimb de opinii, avem pe marginea documentului privind regimul de frontiera, practic nu mai avem elemente care trebuie sa fie convenite. Deci, sunt absolut convins ca in perioada ulterioara vom continua discutiile si vom gasi abordari care vor fi acceptabile pentru ambele capitale, atat pentru Chisinau, cat si pentru Bucuresti", a punctat Iurie Leanca.

"Sunt doua documente importante. Intr-adevar, pozitiile celor doua parti in negocieri sunt tot mai apropiate si sunt convins ca le vom putea finaliza foarte rapid", a confirmat si ministrul roman de externe, Teodor Baconschi.

Seful diplomatiei de la Chisinau il insoteste pe presedintele interimar al tarii, Mihai Ghimpu, in prima vizita pe care acesta o face, marti si miercuri, in Romania. Iurie Leanca a fost prezent marti la o emisiune la TVR1 alaturi de omologul sau roman Teodor Baconschi.

Cioroianu: Transnistria este ca o ghiulea de glezna Republicii Moldova

Republica Moldova ar trebui sa ia in considerare decuplarea voluntara de Transnistria, daca vrea sa aiba sanse sa se apropie de Uniunea Europeana, potrivit spuselor fostului ministru de externe roman, Adrian Cioroianu.

"Apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeana presupune, printre altele, si solutionarea unor probleme reale cu care, in acest moment, Chisinaul se confrunta. Una dintre acestea este problema Transnistriei, pentru ca nu vad o solutionare favorabila a dosarului European al Chisinaului in conditiile de acum ale acestei Transnistrii asupra careia Chisinaul nu are niciun control", a declarat Cioroianu, citat de Unimedia.

El a adaugat ca, in acest moment, Transnistria este "ca o ghiulea de glezna Republicii Moldova".

"Ne place, nu ne place, indiferent de declaratiile oamenilor politici de la Chisinau, Transnistria tot acolo ramane, ea nu este controlata de Chisinau si are un efectiv al armatei ruse care nu va pleca de acolo in viitorul apropiat", a mai spus fostul ministru de externe al Romaniei.

De asemenea, Adrian Cioroianu crede ca oficialii Republicii Moldova ar trebui sa participe la parada de 9 mai de la Moscova, pentru sarbatorirea Ziua Victoriei impotriva Germaniei naziste.

"Ce castiga Republica Moldova din orice decizie? Cu siguranta ar pierde daca nu s-ar duce. Rusii nu sunt naivi si ar gasi o parghie acolo pe care s-o roteasca intr-o directie care sa usture", a declarat Adrian Cioroianu. Ziare.com

Cititi si: Cioroianu presteaza la Pu(b)lika Tv a lui Vintu pentru ca trupele de la Chisinau sa marsaluiasca la Moscova. Roncea Blog

Boc: Acordul privind micul trafic de frontiera, un test pentru Romania si R. Moldova

Premierul Emil Boc a declarat miercuri ca implementarea Acordului privind micul trafic de frontiera, incheiat intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova, va fi un test pentru ambele state, acestea trebuind sa demonstreze "capacitatea aplicarii riguroase a documentului".

Inainte de a pleca la Chisinau, unde va inmana primele permise de mic trafic de frontiera, primul-ministru roman a subliniat ca acordul semnat la data de 13 noiembrie intre Guvernele Romaniei si Republicii Moldova da posibilitatea celor doua tari sa beneficieze de o facilitate europeana.

"Implementarea acestui acord va fi un test pentru ambele state. Ambele parti vor trebui sa demonstreze capacitatea aplicarii riguroase a prevederilor documentului pentru a accentua beneficiile sale de care se vor bucura peste un milion de cetateni ai Republicii Moldova. Voi accentua acest aspect in discutiile cu presedintele interimar Mihai Ghimpu si cu primul-ministru Vlad Filat", a declarat Boc, miercuri, la Aeroportul Henri Coanda.

Premierul a precizat ca un alt motiv pentru care efectueaza o vizita la Chisinau este acela de a reafirma angajamentul Romaniei pentru sustinerea perspectivei europene a Republicii Moldova.

Premierul Emil Boc merge miercuri la Chisinau, insotit de seful diplomatiei, Teodor Baconschi, si de ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, pentru a inmana primele permise de mic trafic la frontiera.

Acordul privind micul trafic de frontiera incheiat intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova, care a fost semnat la Bucuresti la data de 13 noiembrie 2009, a intrat in vigoare la 26 februarie.

Persoanele care detin permisul de mic trafic de frontiera si pasaportul pot sa calatoreasca fara viza in partea din teritoriul Romaniei care nu depaseste 30 de km de la frontiera cu Republica Moldova.

Posesorul permisului de mic trafic poate sa ramana in Romania, in zona de frontiera, pentru o perioada neintrerupta de maximum trei luni de la data trecerii frontierei. Respectiva persoana poate sa treaca frotiera in mod frecvent, in scopul declarat in cererea depusa pentru obtinerea permisului.

De prevederile Acordului privind micul trafic beneficiaza aproximativ un milion de cetateni moldoveni, care domiciliaza in 361 de localitati de la frontiera. Pentru a solicita un astfel de permis, o persoana trebuie sa faca dovada ca locuieste legal, de cel putin un an, in zona de frontiera.

In unele cazuri, localitatile aflate la frontiera nu se incadreaza in cei 30 de km. In acest caz, zona de aplicare a Acordului se extinde la 50 de km. Permisele de mic trafic se emit gratuit, pana la aderarea Romaniei la Spatiul Schengen, si se elibereaza in 60 de zile de la depunerea cererii. Valabilitatea primului permis de mic trafic este de doi ani, iar cel de-al doilea poate avea o valabilitate de cinci ani, daca nu s-au incalcat prevederile Acordului.

Republica Moldova şi România vor avea un batalion mixt

Ministrul Apărării Vitalie Marinuţa şi omologul său român Gabriel Oprea au semnat astăzi, 29 martie, Protocolul între Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi Ministerul Apărării Naţionale din România privind colaborarea Forţelor Aeriene. 

Protocolul prevede informarea reciprocă despre zborurile aeronavelor militare în spaţiul aerian din apropierea frontierei dintre cele două state, schimbul de date radar cu privire la situaţia aeriană, acordarea reciprocă de ajutor echipajelor aeronavelor militare aflate în pericol, precum şi participarea la activităţi comune. 

Printre subiectele discutate a fost şi propunerea ministrului moldovean de a crea un batalion mixt. Ambii oficiali au ajuns la concluzia că această iniţiativă va duce la îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două state.

Vizita oficială a ministrului Apărării Vitalie Marinuţa în România se desfăşoară în perioada 28 – 30 martie.

Spirit Românesc şi Hora Unirii, mâine, la Chişinău

Grupul de Iniţiativă „Spirit Românesc» va organiza, sâmbătă, 27 martie, de la ora 14.00, o manifestare consacrată celei de-a 92-a aniversări de la Unirea Basarabiei cu România
.
Manifestaţia va porni din faţa Academiei de Ştiinte (bd Ştefan cel Mare, 1), pentru a merge apoi pe bd Ştefan cel Mare, urmând Calea Unirii, votând încă o dată Unirea la clădirea Sfatului Ţării (str. Al.Mateevici, 111). După votarea unirii, se va face o Horă a Unirii şi un spectacol de culoare şi lumină în scuarul Teatrului de Operă şi Balet, la ora 16.30.
La sărbatoare vor participa circa 100 de persoane venite din Romania special pentru aceasta. A doua zi grupul nostru va merge împreună cu ei într-o excursie la Orheiul Vechi şi Soroca.

Voronin continua sa acuze Romania de implicare in evenimentele din 7 aprilie

La un an de la evenimentele postelectorale marcate de violente din Republica Moldova, fostul presedinte Vladimir Voronin continua sa acuze Romania si actuala guvernare de la Chisinau de implicare intr-o incercare de lovitura de stat.

Voronin a declarat luni seara la ProTV Chisinau ca isi mentine afirmatia cu privire la implicarea Romaniei in tentativa de lovitura de stat de la 7 aprilie, chiar daca fostul procuror general a spus ca nu exista suficiente dovezi in acest sens.

Intrebat pe ce se bazeaza cand face o astfel de afirmatie, liderul comunistilor moldoveni a invocat "participarea reprezentantilor statului vecin" (Romania - n.r.) la evenimente si "alte lucruri care au avut loc".

El a dat ca exemplu un presupus atac informatic initiat din Romania si de la Tiraspol in scopul anihilarii sistemelor de comunicatii ale autoritatilor "Din Romania - dintr-un oras pe care nu retin cum se numeste - si din Transnistria, din Tiraspol, cu 24 de ore inainte (de evenimentele din 7 aprilie - n.r.), au fost atacate serverul MAI si al presedintelui Republicii Moldova. Au vrut sa ne deconecteze toate caile de legatura, tot internetul, toata sistema de dirijare", a explicat fostul presedinte.

El a subliniat ca presupusul atac informatic si violentele din 7 aprilie au intervenit in conditiile in care Comisia Electorala Centrala se pregatea sa anunte rezultatele alegerilor din 5 aprilie. In plus, a mai argumentat Voronin, actualul premier Vladimir Filat, pe atunci in opozitie, si primarul liberal al Chisinaului, Dorin Chirtoaca, cerusera cu o luna inainte de scrutin autorizatie pentru un miting de protest in Piata fata de falsificarea alegerilor.

"Toate aceste lucruri au fost organizate si pregatite si pe data de 7 aprilie noi am avut scenariul unei adevarate lovituri de stat", a conchis Voronin. Intrebat pe ce se bazeaza cand afirma aceasta, el a raspuns ca "pe evenimente, pe organizarea lor, pe tot scenariul care a fost inceput si derulat si pana astazi ceea ce se petrece dovedeste o incercare de lovitura de stat. Au incercat-o cei care azi stau in Parlament la guvernare si altii din spatele lor, care nu toti sunt din R. Moldova", a afirmat Voronin.

In opinia sa, revolutie si lovitura de stat "e una si aceeasi" si a reamintit ca presedintele interimar al tarii, liberalul Mihai Ghimpu a declarat la o conferinta internationala de la Vilnius ca ceea ce s-a intamplat la 7 aprilie a fost revolutie.

Intrebat ce dovezi are cand afirma ca liderii opozitiei de atunci si altii stau in spatele tentativei de lovitura de stat, Voronin a raspuns ca "dovezi trebuie sa aduca Procuratura si aceste comisii speciale" care au fost create si de el insusi, dar nu au reusit sa faca nimic, si de actuala guvernare. El a anuntat in context ca marti este asteptat la audieri la comisia care activeaza in prezent pentru a elucida evenimentele din 7 aprilie.

"Toate evenimentele si tot ce s-a intamplat este natural lovitura de stat", a tinut sa sublinieze Voronin.

Intrebat de ce nu s-au luat masuri pentru a contracara o eventuala lovitura de stat, din moment ce si fostul sef al Serviciului de Informatii si Securitate (SIS), Artur Resetnicov, spune ca au existat niste informatii privind o lovitura de stat, Voronin a incercat sa explice ca cei 1.300 de politisti trimisi nu puteau face fata pentru a evita devastarea cladirilor. "Nu putem sa tinem niste politisti pregatiti sa stea sa astepte o lovitura de stat", a spus Voronin.

In sprijinul teoriei privind un complot pentru o lovitura de stat, fostul presedinte acuza ca actuala guvernare n-are niciun motiv sa elucideze faptele din 7 aprilie. "Au fost foarte bine organizate si dirijate...S-a schimbat foarte repede guvernarea, iar cei care au venit n-au fost cointeresati sa fie gasit acest raspuns. Dar raspunsul exista. Ma refer la lideri politici care au venit imediat la guvernare, aceasta a fost scopul, repet, a fost lovitura de stat", a insistat liderul PCRM.

Imediat dupa protestele din 7 aprilie Voronin a acuzat Romania de implicare in aceste manifestatii, expulzandu-l pe ambasadorul Filip Teodorescu, despre care a afirmat ca a acordat consultanta opozitiei in timpul campaniei electorale. De asemenea, presedintele moldovean a acuzat opozitia de tentativa de lovitura de stat. Ulterior, Voronin a mentionat si Serbia ca posibil stat care, impreuna cu Romania, ar fi dorit sa provoace la Chisinau o "revolutie colorata".

Vladimir Voronin le spunea in aprilie anul trecut reprezentantilor diplomatici acreditati la Chisinau ca, din informatiile detinute, din orasul Iasi, Romania, au venit patru autobuze cu tineri pentru a participa la protestele din capitala moldoveana. Presedintele Moldovei a subliniat ca astfel de date vorbesc despre faptul ca actiunile respective au fost planificate din timp, iar Romania se face vinovata de tentativa de organizare a unei lovituri de stat.

Republica Moldova i-a declarat, in 8 aprilie, personae non gratae pe ambasadorul roman la Chisinau si pe un alt diplomat roman, acuzand Romania de implicare in protestele ce au avut loc la Chisinau dupa alegerile parlamentare din 5 aprilie. Totodata, Chisinaul a introdus regimul de vize pentru cetatenii romani. In acelasi timp, a inceput o campanie de intimidare constanta asupra jurnalistilor romani, pe care i-a expulzat sau i-a determinat sa plece in cateva zile de pe teritoriul tarii.

Decizia a fost luata dupa protestele in masa de la Chisinau, in cadrul carora au fost expuse lozinci privind unirea Romaniei cu Moldova. De asemenea, un episod des invocat de autoritati, dar care ramane controversat, este arborarea drapelului Romaniei si al UE in locul celui al Moldovei pe sediul Presedintiei.

"Romania este implicata in toate aceste procese, insa rabdarea are limitele ei. Ii cunoastem pe autorii acestor evenimente, dar, in parte, ei au fugit", a declarat Voronin, dupa ce grupuri de manifestanti au devastat si incendiat sediul Parlamentului si al Presedintiei. Voronin a spus ca "influenta Romaniei este simtita foarte serios si se simte mana serviciilor secrete". Printre organizatorii evenimentelor el a numit "agentii economici cu capital penal, fosti politicieni care doreau din nou sa ajunga la putere, precum si cei care nu au reusit sa ajunga in Parlament".
Sursa: NewsIn

Lupu: Politica romanismului nu are sanse si nici perspective in Rep. Moldova

Curentul proromanesc din Republica Moldova este intemeiat pe asteptarile false a unei parti din elita politica si are ca rezultat doar pierderea din vedere a adevaratelor probleme cu care se confrunta tara, sustine presedintele Partidului Democrat de la Chisinau, Marian Lupu.

"Recensamantul populatiei Moldovei din 2004 a aratat ca politica romanismului in tara nu are sanse si nici perspective. Acest lucru este confirmat si de multi experti romani, care inteleg ca pentru moldoveni redobindirea cetateniei romane nu reprezinta o loialitate fata de statul roman, ci un mijloc de a obtine posibilitatea de a circula liber prin Europa", a declarat Lupu, in cadrul unui seminar organizat la initiativa fondului umanitar rus Priznanie, transmite INFOTAG.

Marian Lupu crede ca pozitia proromaneasca a unei parti a elitei politice din Republica Moldova este intemeiata pe asteptari false si "sustrage politicienii si populatia de la solutionarea problemelor cu adevarat serioase din Moldova".

"Unele forte politice, inclusiv cele aflate la conducere, considera ca sarcina de baza a coalitiei de guvernare este promovarea romanismului in Moldova", a mai spus Lupu, care sustine ca aceasta "este o cale gresita si fara rezultate, care ar putea avea consecinte grave pentru tara".

Presedintele democratilor moldoveni a salutat totusi pozitionarea Romaniei ca avocat al Republicii Moldova, precizand insa ca tara noastra "se confrunta ea insasi cu probleme in UE si nu prea poate ajuta Moldova in realizarea aspiratiilor sale europene".

Republica Moldova – pe agenda şedinţei Guvernului României

Agenda pentru şedinţa de guvern de la Iaşi, care este prima reuniune a miniştrilor, după opt ani, organizată în afara capitalei, include subiecte legate de Republica Moldova, cum ar fi traficul între România şi Republica Moldova și ajutorul de 100 de milioane de euro, acordat Moldovei de către România.

Pe agenda de lucru a Guvernului român a fost inclusă hotărârea de aprobare a acordului încheiat în noiembrie 2009, între România şi Republica Moldova, privind punctele de trecere a frontierei de stat. Autoritățile românești urmează să discute și despre stadiul aplicării acordului de mic trafic la frontieră între cele două ţări, despre proiectului de interconectare a sistemului naţional de transport gaze din România cu cel similar din Republica Moldova pe direcţia Ungheni-Iaşi, precum și despre un memorandum pentru semnarea acordului între România şi Moldova privind ajutorul nerambursabil de 100 milioane euro, relatează Jurnal.md

Istoria continuă să sângereze la Cernăuţi

Treizeci de kilometri, 66 de ani şi o istorie cusută pe viu despart România de un oraş pierdut undeva la graniţa dintre uitare, neputinţă şi frustrare.

Astăzi, doar clopotele mănăstirilor sucevene mai anesteziază, din când în când, distanţa până la Cernăuţi. Dincolo de Vama Siret, peste întinderile Bucovinei, plutesc mii de fantome: 31 de litere ale unui alfabet aproape uitat, fagii tăcuţi din Codrii Cosminului, domnitorii vechii Moldove şi nişte secole sudate de crucile ruginite pe care stau, împotriva timpului şi a timpurilor, nume româneşti.

Cernăuţiul e un oraş, o provincie şi o rană. A fost, pe vremuri, o poezie şi mai mult decât atât. I se spunea „mica Vienă” şi era al treilea oraş (ca populaţie) al României interbelice, după Bucureşti şi Chişinău. O universitate, zece cinematografe, opt consulate străine, unsprezece bănci, peste douăzeci de biblioteci şi douăsprezece spitale strâng, în cifre reci, povestea fascinantă a unuia dintre cele mai importante centre urbane din România monarhică.

În oraşul de astăzi, capitala provinciei cu acelaşi nume, istoria aceasta se rosteşte şoptit. Cernăuţiul a aniversat, în 2008, 600 de ani de la prima atestare documentară a aşezării, printr-un hrisov emis de Alexandru cel Bun. Fondatorul a fost uitat (oamenii locului îi zic Olexandr Dobryi), actul domnesc respiră în prezent aerul unui muzeu din Moscova, iar în România despre Cernăuţi se mai vorbeşte doar la extreme: cu patos şi cu resemnare.

“Acasă” se rosteşte în şoaptă

La treizeci de kilometri de Vama Siret, „mica Vienă” e paradoxul perfect. Un oraş străin, trăindu-şi viaţa pe malul Prutului, plătind nesfârşitul tribut unei istorii-bisturiu. Şi totuşi, la Cernăuţi, vorbind româneşte, rişti oricând să fii înţeles. Aproape 20% din populaţia acestui oraş cu 250.000 de locuitori are rădăcini româneşti.

Recensămintele Kievului vor trage, oricând, cifra aceasta în jos: aici, românii şi moldovenii sunt atât de diferiţi încât vor fi încadraţi mereu în categorii etnice diferite. Atât de diferiţi încât până şi Eminescu e la Cernăuţi un clasic în două literaturi: cea românească şi cea moldovenească. Atunci când, vreme de şase secole, stai la răscrucea marilor interese, reinterpretările nu mai miră.

Ceva doare însă la Cernăuţi mai tare. România i-a uitat pe etnicii de aici. A făcut-o, mai întâi, din raţiuni de stat. Continuă astăzi să o facă din motive neclare pentru miile de oameni cu buletin ucrainean şi rădăcini dincolo de Siret. Pentru Bucureşti, ei sunt doar nişte străini. Au nevoie de vize şi de un întreg proces juridic care să le valideze dreptul de a trece linia spre ceea ce încă numesc „acasă”. continuare ....

Tribuna-Basarabiei.ro

Sursa: Evz.ro

Transnistria, pregătită pentru un conflict militar cu Moldova

Igor Smirnov s-ar declara mulţumit dacă Transnistria ar fi recunoscută de Rusia şi noua putere din Ucraina şi cere Kievului să renunţe la blocada comercială impusă Tiraspolului în 2006, scrie cotidianul.ro.

“Noi avem forţe pentru a ne apăra pământul. Transnistria este nevoită să facă presupuneri pentru orice evoluţie a situaţiei şi trebuie să fie pregătită pentru o posibilă escaladare a tensiunii şi pentru un nou conflict militar. Pericolul există. În pofida înţelegerilor convenite anterior, de la Chişinău din nou se aud lozinci despre Moldova indivizibilă, despre faptul că Transnistria este un stat ilegitim, că suntem separatişti. Nu pot exclude că Moldova ar vrea să facă din nou aici «ordine constituţională»”, a declarat liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov, într-un interviu pentru televiziunea ucraineană Inter, preluat de agenţia Infotag.

Afirmaţiile lui Smirnov vin la câteva săptămâni după ce acesta a propus Rusiei să instaleze în republica separatistă rachete Iskander, pentru neutralizarea viitorului scut american antirachetă din România.

Sondaj Ziare.com: Doriti Unirea Republicii Moldova cu Romania?

"Niciodata nu va avea loc o unire cu Romania!", spune Mihai Ghimpu, presedintele interimar al Republicii Moldova.

Daca un politician care s-a considerat intotdeauna roman si care s-a exprimat adesea in trecut pentru o unire cu Romania spune asta inseamna ca sansele reunificarii sunt intr-adevar reduse.

Si totusi exista voci comuniste de la Chisinau care inflameaza relatia cu Romania aducand mereu in discutie asa-zisele tendinte imperialiste ale Bucurestiului.

"Nu exista nicio diferenta intre limba romana si limba moldoveneasca. Dar daca limba romana va fi prevazuta in Constitutie, asta ar insemna un pas pentru unirea Republicii Moldova cu Romania!", a avertizat de curand deputatul comunist Mark Tkaciuk.

Fostul presedinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin respingea vehement si cu fiecare ocazie o asemenea unire, afirmand ca realizarea proiectului unionist va afecta suveranitatea si integritatea republicii.

Pana una alta, Republica Moldova si Romania au inceput sa-si onoreze obligatiile asumate in cadrul dialogului interguvernamental. Guvernul de la Bucuresti a aprobat alocarea pentru Republica Moldova a unui sprijin financiar in valoare de 100 milioane de euro, urmand ca primele 25 de milioane sa fie primite de Chisinau anul acesta.

La randul lor, autoritatile moldovene au dat ordin sa fie scos gardul de sarma ghimpata de la granita moldo-romana. Sarma ghimpata este inlaturata pe o distanta de 360 kilometri de frontiera, ceea ce permite locuitorilor din satele apropiate sa viziteze nestingherit Romania. In acelasi timp, cetatenii romani trec demult fara vize granita moldoveana.

Ziare.com te invita la dezbatere si la vot. Doriti Unirea Republicii Moldova cu Romania? (intra si voteaza)

Doi basarabeni la “Dansez pentru tine”. Iată poveştile lor

La noua ediţie a emisiunii “Dansez pentru tine” vor fi din nou moldoveni. Alexandru Gheciu din Chişinău luptă pentru a readuce speranţa în familia sa, răvăşită de probleme, iar Liuba Saviţchi de 25 de ani tot din Chişinău va încerca să câştige alături de designerul Cătălin Botezatu, pentru o viaţă decentă.

Alexandru Gheciu 27 de ani din Chişinău va lupta alături de Anamaria Ferentz. Basarabeanul nostru luptă pentru a readuce speranţa în familia lui Alexandru, pentru tatăl acestuia, pentru visul mamei lui din ultimii ani de viaţă, pentru fratele chinuit la muncă în străinătate, dar şi pentru bunica băiatului, care a avut grijă de el după ce şi-a pierdut mama.

Alex locuieşte singur

Alex vrea să îşi recompenseze tatăl pentru sacrificiile pe care le-a făcut ca să-i crească şi să-i ţină la studii pe el şi pe fratele său. Vrea să aibă grijă de el la bătrâneţe şi să-i ofere viaţa pe care şi-a dorit-o, dar nu şi-a permis-o. Viaţa tatălui a fost un adevărat roman de război. Născut într-o familie de ţărani, la vârsta de un an a rămas doar cu mama, tatăl plecând la război, de unde nu s-a mai întors. La 19 ani, a plecat în armată, 18 luni în Rusia şi 18 luni în Armenia, în trupele de grăniceri, unde i-a fost foarte greu. A fost un om muncit, care n-a fost niciodată la munte sau la mare, care, deşi îndrăgeşte foarte tare sportul, n-a avut niciodată posibilitatea să meargă la un meci important, cu toate că şi-a dorit foarte mult. De când îl ţine minte Alex, tatăl său se trezea cu noaptea-n cap, ducea mâncare la animale, făcea toate treburile pe lângă casă şi apoi fugea la lucru. Marea majoritate a banilor îi ducea la bancă să-i fie de ajutor la bătrâneţe şi pentru un viitor frumos copiilor. Din 1999 până în prezent locuieşte de unul singur în satul natal. Alex reuşeşte să-l viziteze rar, de sărbători. Şi de fiecare dată, tatăl insistă să-i dea bani, din pensia lui şi aşa mică. Pentru că nu se ajunge cu banii, tatăl îngrijeşte animale pe lângă casă.

Mama i-a murit de cancer

Mama lui Alex a murit acum 10 ani, de cancer. Trei ani s-a luptat cu boală şi Alex s-a simţit neputincios pentru că era prea mic pentru a o putea ajută. În fiecare zi cât a stat în spital, mama îi vedea vizavi de camera sa pe copiii aflaţi în suferinţă din Spitalul Oncologic. Şi-ar fi dorit să poată face ceva pentru ei, să le aducă măcar un zâmbet pe buze. Alex ar vrea să îndeplinească acest vis al mamei. Tot mamei îi datorează şi primii săi păşi de dans. Aceasta vroia să-l vadă artist de mic. Alex şi-ar dori să îndeplinească şi acest vis al mamei, dar şi al lui, de a fi un mare dansator.

O altă fiinţă dragă, pentru care ar vrea să lupte Alex, este bunica maternă. Această are 80 ani şi locuieşte în aceeaşi localitate cu tatăl sau. Nu mai poate să muncească şi are probleme de sănătate. Ea a fost cea care i-a luat locul mamei lui Alex când aceasta a murit. De fapt, scopul ei în viaţă a fost şi este Alex.

Alex ar vrea să lupte şi pentru fratele său, Vadim. Acesta a avut o viaţă foarte muncită, a stat mai mult prin alte ţări, decât lângă familia lui. Acum este în Italia unde munceşte în construcţii, la negru, de 6 ani. A reuşit de puţin timp să-şi aducă şi familia acolo, soţia şi fiică de 17 ani, şi se descurcă foarte greu cu banii.

Liuba câştigă bani din dans

Liuba Saviţchi va lupta alături de Cătălin Botezatu pentru ca să îşi poată ajuta familia.

Liuba duce în fiecare zi o luptă continuă pentru o viaţă decentă alături de familia ei. Casa în care locuieşte împreună cu fetiţa ei, cu mama şi cu fratele ei, a trecut printr-un incendiu dezastruos în urmă cu doi ani. În acel incendiu, a murit mătuşă Liubei şi au pierdut atunci tot ce aveau. Liubei i-a fost atunci foarte greu să o ia de la capăt, să refacă casa având doar ajutorul mamei care este pensionară, fratele ei Dumitru fiind bolnav de schizofrenie şi ea având de crescut singură o fetiţă. Liuba vrea să îşi ajute întreaga familie, pentru că se descurcă cu greu din pensia mamei şi din ce mai câştigă ea dansând, banii nu le ajung pentru întreţinerea casei, pentru a-i asigura lui Dumitru tratamentele necesare şi pentru a-şi întreţine fetiţa.

Liuba vrea să îşi ajute familia a cărei singură bază este ea. Încearcă să câştige un ban dansând în diverse spectacole sau plecând cu lunile în străinătate să danseze. Ar vrea să rămână alături de fetiţa ei şi să nu mai fie plecată atât de mult, să o vadă pe Ana cum creşte, chiar dacă nu a reuşit să îşi întemeieze o familie alături de tatăl fetiţei, Valter, care locuieşte în Marea Britanie. Liuba a locuit în Londra cu Valter dar, când a rămas însărcinată, s-a întors în Chişinău unde a rămas alături de mama şi de fratele ei. Valter şi-a văzut fetiţa, pe Ana, de-abia în urmă cu doi ani.

Fratele Liubei, Dumitru în vârstă de 29 de ani, s-a îmbolnăvit la vârstă de 20 de ani şi, din cauza stresului, a început să aibă nişte crize inexplicabile. Starea lui s-a agravat, iar medicii au început să-i dea un tratament care nu prea a avut efect. Dumitru a fost diagnosticat cu schizofrenie. Liuba ar vrea să îşi ajute şi fratele să beneficieze de un tratament adecvat, într-un loc unde să se ocupe un specialist de el.

Cel de-al nouălea sezon al emisiunii «Dansez pentru tine va începe la 19 martie.

Sursa ZdG, cu referinţă la Mediafax.ro

Mihai Ghimpu despre reunirea celor doua state romanesti intr-un interviu la Europa Libera

Intr-un interviu acordat postului de Radio Europa Libera, Presedintele Mihai Ghimpu  lamureste problema reunirii celor doua state romanesti, spunand ca nimic nu se poate opune oamenilor: “Dacă o să vină oamenii şi o să vrea această unire, nu-i opreşte nici Ghimpu, nici Voronin, nici Putin şi nici Clinton.”
Europa Liberă: Domnule Ghimpu, în societate, totuşi, se discută destul de mult, de altfel, despre convingerile Dvs. unioniste. Sunteţi, de fapt, primul şef de stat, chiar dacă interimar, cu declarate convingeri unioniste. Mulţi cetăţeni moldoveni se decid, însă, dacă să fie sau nu unionişti şi în funcţie de modul în care văd clasa politică românească. Clasa politică, care ar putea avea, sau nu, în viitor o anumită influenţă asupra oamenilor din Republica Moldova. Convingerile Dvs. unioniste includ şi simpatia, sau, mă rog, antipatia faţă de elitele politice de la Bucureşti?
Mihai Ghimpu: „Nu are nimic una cu alta. Eu la Bucureşti, ca şi la noi, susţin politicienii. Eu mă conduc de legile Domnului. Dumnezeu a dat un popor, cu o limbă, cu o istorie, care şi-a creat-o şi i-a dat să locuiască, să aibă, cum se spune, să locuiască sub o singură lege şi sub un singur rege.”
Europa Liberă: Dar cine credeţi că s-a bucurat mai mult, după ce au tirajat mai toate ziarele că Mihai Ghimpu nu mai vrea unirea? Sau că unirea nu va mai putea avea loc în timpul apropiat?
Mihai Ghimpu: „Eu am spus că programul Alianţei nu prevede unirea, dar cine poate să spună ce o să fie mîine, ia spuneţi-mi, vă rog?”
Europa Liberă: Nimeni.
Mihai Ghimpu: „A putut cineva să prevadă ieri ce o să se întâmple în Chile? Sau pe insula din Portugalia?”
Europa Liberă: Da, e adevărat.
Mihai Ghimpu: „Sunt probleme care timpul le rezolvă şi societatea. Dacă o să vină oamenii şi o să vrea această unire, nu-i opreşte nici Ghimpu, nici Voronin, nici Putin şi nici Clinton.”
Interviul integral poate fi citit la http://www.europalibera.org/content/article/1970942.html
Articol trimis de Stefanita

Istorie si destin la romanii de peste Tisa

Alba Iulia, 1 decembrie 1918. Alături de românii din întreaga Transilvanie, din Banat, din Crişana şi din Sătmar, s-au dus pe Cîmpia Libertăţii, ca să se bucure de Marea Unire, şi delegaţii Comitatului Maramureş şi alţi maramureşeni, printre care şi cei de dincolo de Tisa. Însă, atunci cînd s-a dat citire Rezoluţiei Marii Adunări Naţionale, în care se făcea vorbire despre întinderea României Mari „de la Nistru pîn’ la Tisa”, aceştia s-au simţit părăsiţi şi au protestat, cerînd ca noua Românie să fie „pînă peste Tisa”. Deşi s-au făcut promisiuni că nu vor fi părăsiţi, jocurile de interese ale marilor puteri din cadrul Conferinţei de pace de la Paris, dar şi indecizia conducătorilor României de atunci au făcut posibilă pierderea pămînturilor româneşti din dreapta Tisei (din cei 10.500 km2 ai comitatului Maramureş, i-au rămas României numai 3.381 km2!), pămînturi pe care trăiau încă destui români.

Pentru a cunoaşte mai bine ceea ce a fost în trecutul mai mult sau mai puţin îndepărtat şi ceea ce este astăzi dincolo de Tisa, trebuie să facem un excurs istoric minim, dar necesar. Izvoarele scrise referitoare la Maramureş sînt, îndeosebi, cele elaborate de cancelaria maghiară. Este vorba de vestitele diplome adunate şi publicate de Ioan Mihalyi de Apşa în Diplome maramureşene din secolul XIV şi XV, dar şi de cele publicate de György Petrovay, sau de lucrările genealogice ale lui Joódy Pál, Ioan cavaler de Puşcariu şi Alexandru Filipaşcu; la aceste lucrări documentare se adaugă lucrările istorice de referinţă pentru cunoaşterea istoriei Maramureşului: Al. Filipaşcu, Istoria Maramureşului, Radu Popa, Ţara Maramureşului în veacul al XIV-lea, M.N. Tomi, Maramureşul istoric în date ş.a.
Toate aceste lucrări vin să contureze imaginea unui loc populat din vremuri străvechi, în ciuda unor condiţii de mediu şi de climă dintre cele mai aspre. Cercetările arheologice, destul de puţine şi nesistematice, certifică, totuşi, existenţa unor comunităţi umane care datează cel puţin de la sfîrşitul neoliticului, dar cu certitudine din epoca bronzului.

 Făuritorii acestor vechi civilizaţii sînt, indubitabil, strămoşii noştri direcţi, traco-dacii, desigur cu influenţele inevitabile suferite de la alogenii care s-au vînturat în timp peste aceste pămînturi (celţii, germanii, mai tîrziu grecii, romanii, slavii ş.a.). Contribuţia acestor vechi popoare la formarea poporului şi a limbii române nu mai trebuie demonstrată, chiar dacă există „voci” ce vor să răstoarne concluzii istorico-lingvistice deja de notorietate şi probate ştiinţific, aşezînd în loc varii elucubraţii fără o susţinere cu adevărat ştiinţifică. Această populaţie stră-românească şi apoi românească a vieţuit necontenit în vatra sa originară, fapt care s-a petrecut şi în Maramureş (cele cca 100 de aşezări de aici sînt aceleaşi şi pe aceleaşi amplasamente de la primele atestări documentare pînă azi!). Configuraţia specifică a acestei „ţări” a determinat şi o anume structură a ceea ce s-ar putea
 numi „civilizaţia maramureşeană”!

Pornind de la limba vorbită (şi scrisă!) şi ale cărei trăsături (rotacismul de exemplu) s-au perpetuat în vremi, de la costumul specific pînă la casa şi bisericile din lemn, de la ocupaţiile şi uneltele tradiţionale şi specifice pînă la modul de hrănire, de la obiceiurile care păstrează pînă astăzi forme de manifestare caracteristice vechilor civilizaţii antice îmbrăcînd azi haine creştine (muzica şi jocul popular, măştile etc), toate acestea alcătuiesc tocmai ceea ce am denumit mai sus „civilizaţia maramureşeană”.

Pînă la 1900 românii de peste Tisa şi-au scăzut permanent ponderea în totalul populaţiei (la 1910 din totalul de 84.510 români numai 10.022 mai trăiau acolo; alte surse vorbesc de 15-20.000), ideea care trebuie să ne călăuzească mereu este aceea că şi acela este pămînt românesc! Asta nu va trebui să uităm în veci!
Din păcate, cam asta au făcut românii care şi-au văzut visul cu ochii: ajunşi la împlinirea visului întregirii în România, au uitat aproape complet de fraţii lor rămaşi între alte hotare! Tocmai de aceea noi ştim astăzi atît de puţine lucruri despre viaţa lor.

Aflat sub ocupaţia sovietică, Maramureşul de peste Tisa şi-a schimbat şi numele, devenit Transcarpatia, şi s-a „unit” cu Ucraina Sovietică (26 nov.1944) prin votul comitetelor populare (soviete), formate din indivizi care nu aveau nimic comun cu populaţia românească, cel puţin cu cea din Apşa de Jos, Apşa de Mijloc, Biserica Albă, Ocna Slatina şi Slatina, comune quasi-româneşti. Apoi s-a trecut la schimbarea numelor localităţilor româneşti, la colectivizare şi la sovietizare.

Orice opoziţie (răscoala contra colectivizării din 1948 s-a soldat cu 21 de deportaţi, care au primit condamnări totalizând 427 ani!) era înăbuşită cu forţa (bătăi, închisoare, deportări în Siberia etc).

Sărăcia locurilor i-a făcut pe maramureşenii de aici să-şi caute de lucru în alte părţi ale URSS, dar ei nu şi-au uitat locul de baştină, fapt confirmat de stabilitatea numerică a elementului românesc de peste Tisa sub sovietici: de la 12.412 români recenzaţi în 1946 la 29.485 în 1989, reprezentînd o creştere de la 1,7 la 2,4% din populaţia regiunii Transcarpatia. După prăbuşirea URSS, procesul de creştere a ponderii românilor a rămas constant: în 2001 erau 32.100 de români (2,6%).
Continuarea pe Eternul  Maramureş

Articol trimis de Stefanita

Premierul Boc cere simplificarea unor formulare pentru cetatenii din Basarabia

Premierul Emil Boc a cerut Ministerului de Externe sa simplifice formularele completate de cetatenii moldoveni astfel incat acestia sa poata beneficia de prevederile Acordului privind micul trafic de frontiera in baza unei declaratii pe propria raspundere.

"Astfel, cetatenii Republicii Moldova vor putea, sa declare, sub semnatura, ca indeplinesc conditiile legale pentru a beneficia de acest acord si pentru a li se facilita obtinerea permisului de trecere a frontierei", arata Ioana Muntean, intr-un comunicat remis Ziare.com.

Acordul privind micul trafic de frontiera, incheiat intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Romaniei, a intrat in vigoare la finele saptamanii trecute.

Acesta permite rezidentilor din ambele tari care au domiciliul in localitati aflate la maximum 50 de kilometri de frontiera comuna sa circule in perimetrul similar din tara vecina, pe baza unui permise de mic trafic de frontiera si a pasaportului valabil.

Pentru obtinerea permisului de mic trafic, solicitantii trebuie sa prezinte o serie de acte: cerere tip, fotografie, pasaport valabil pentru cel putin doi ani, documente care atesta ca solicitantul locuieste legal in zona de frontiera de cel putin un an si documente care dovedesc ca exista motive intemeiate pentru trecerea frecventa a frontierei.

Dinamo Chișinău, vicecampioana României la hochei

Echipa de hochei pe gheață Dinamo Chișinău, formată din jucători de până la 12 ani, participă în Campionatul României de hochei pe gheață rezervat juniorilor de până la 12 ani.

Astăzi, 27 februarie, în finala competiției, Dinamo Chișinău a fost învinsă de către Sport Club Miercurea Ciuc, scor 1-4.
În semifinale juniorii noștri au învins categoric pe formația Progym Gheorgheni.

În liga naţională de hochei există momentan 12 cluburi la categoria copii sub 12 ani, printre care şi echipa noastră, Dinamo Chişinău. Datorită numărului crescând de formaţii la categoria sub 10 ani, federaţia intenţionează să sugereze cluburilor în viitorul apropiat să înfiinţeze o competiţie şi pentru această categorie de vârstă sau, cel puţin, să organizeze mai des turnee amicale între echipele existente. 

 

Ce am aflat, "nu au patinoar în R. Moldova, ei joaca doar în România, odată pe luna sau când au meci programat se duc acolo, joaca vin înapoi în Basarabia, e greu pentru ei, mai ales fiind copii de 12 ani, dar bravo lor!"  

Basarabia: Acordul privind ajutorul românesc de 100 mil. Euro va fi semnat în martie

Acordul dintre Republica Moldova şi România privind acordarea unui ajutor de 100 de milioane de euro va fi semnat până în data de 24 martie, a declarat, astăzi, premierul Vlad Filat, într-o conferinţă de presă.

Filat a precizat că a purtat discuţii în acest sens cu premierul Emil Boc, în cadrul vizitei sale la Budapesta.

Cei doi au convenit asupra formatului grupului de negocieri, astfel ca, în 2010, Republica Moldova să poată beneficia de prima tranşă de 25 milioane de euro destinată infrastructurii.

Ajutorul financiar a fost acordat în urma angajamentelor luate de delegaţia română, condusă de preşedintele Traian Băsescu, în cadrul recentei vizite la Chişinău.

Astăzi intră în vigoare acordul de mic trafic la frontieră

Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și cel al României, de mic trafic la frontiera de stat, intră astăzi în vigoare, după mai bine de trei luni de zile de la semnare.

Cetățenii moldoveni, care vor dori să obțină permise de circulație în zona de până la 50 de kilometri după frontieră, vor putea depune cererile începând cu 1 martie 2010. Potrivit autorităților, cererile vor fi primite la secţia consulară a Ambasadei României, situată pe strada Vlaicu Pârcălab, 39, din capitală. Permisele vor fi perfectate gratuit, până la aderarea României la Spaţiul Schengen, după care preţul acestora va fi stabilit cu acordul Comisiei Europene.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene precizează că termenul de examinare a cererilor va fi de 30 de zile, iar cel de eliberare – de maximum 60 de zile.

Totodată, autoritățile celor două state avertizează că traficul în raza celor 50 de kilometri va fi monitorizat de către organele abilitate. Potrivit acestora, nerespectarea reglementărilor referitoare la micul trafic de frontieră se sancţionează şi poate determina inclusiv revocarea sau anularea permisului, iar dacă infracţiunea va fi săvârşită după aderarea României la spaţiul Schengen, interdicţia s-ar putea referi la întreaga zonă Shengen.

Prim-ministrul Vlad Filat, împreună cu premierul român, Emil Boc, au semnat, în decembrie 2009, un acord care permite cetăţenilor României şi celor din Republica Moldova, care își au domiciliul în localităţi situate în proximitatea frontierei dintre cele două ţări, la 30-50 kilometri distanţă de linia de frontieră, să circule în zona similară a statului vecin fără viză, cu un permis valabil pentru 2-5 ani. De acest acord vor putea beneficia aproximativ 1,25 milioane de cetăţeni ai Republicii Moldova, cu domiciliul în 361 localităţi de frontieră.

Arhivele desecretizate: Comunistii au avut ca scop combaterea romanismului !

Desecretizarea documentelor de arhiva, demarata de actuala guvernare de la Chisinau, scoate la iveala planurile grandioase de "combatere a ideologiei antistatale a romanismului" de care era preocupata puterea comunista.
Strategul "de taina" al fostului presedinte Vladimir Voronin pentru aceste probleme era ex-vicepremierul (mai nou si ex-membru al PCRM) Victor Stepaniuc, scrie Timpul.

El este autorul tezei de doctorat in istorie "Evolutia statalitatii moldovenesti in epoca contemporana", contestata de 79 de istorici pentru "plagiat, mistificare, falsificare a surselor de arhiva, opinii unilaterale si trunchieri".

Dupa violentele evenimente postelectorale din aprilie 2009 puterea pregatea, din cate se pare, masuri radicale pentru a starpi "antistatalismul" si "antimoldovenismul".

Intr-o scrisoare adresata lui Voronin in 28 aprilie 2009, Stepaniuc se arata extrem de ingrijorat ca implementarea manualelor de istorie "stataliste" este "sabotata", iar majoritatea profesorilor, mai ales in invatamantul superior, sunt in continuare "adepti ai istoriei romanilor".