Cum a fost scos TVR 1 din Basarabia; Plahotniuc - omul Moscovei?

Intr-o scrisoare deschisa adresata Romanian Global News, Razvan Paveliu, fostul director al "Telefe M International", descrie tentaculele mafiei de dincolo de Prut, tentacule specifice prin metoda, organizare si scopuri, serviciilor secrete rusesti. Este Vladimir Plahotniuc o interfata prin care Moscova incearca sa preia controlul politic la Chisinau? Faptul ca a fost complice la eliminarea TVR 1 de pe piata mediatica basarabeana, actiune descrisa in scrisoarea lui Razvan Paveliu, face din Plahotniuc un pion al intereselor antiromanesti din Basarabia?

„Ma numesc Razvan Paveliu si sunt fostul director al "Telefe M International", o companie off-shore ce apartine unui controversat om de afaceri din Moldova – Vladimir Plahotniuc.

Imi asum declaratiile si sunt gata sa fiu martor intr-o ancheta corecta, care sa scoata la iveala coruptia si cele mai ascunse tentacule ale mafiei create pe vremea comunistilor in Moldova, caracatita ce capata puteri si in timpul guvernarii democrate” suna introducerea scrisorii primita la redactie. Va invitam sa citit materialul.

Scurta introducere

In ultimele doua saptamani, Moldova afla prin intermediul presei libere cine este acest ”business man”, cum a reusit sa deposedeze de proprietati atat Statul, cat si oameni de afaceri, prin aceleasi metode de raider, cum s-a imbogatit executand treburile murdare ale ex-presedintelui comunist Voronin, cum a profitat de protectia comunistilor pentru a schimba peste noapte proprietatile unor oameni sau si-a insusit bunuri ale Statului…

Problema ridicata de presa din Moldova este cu atat mai grava cu cat aceste actiuni de deposedare continua astazi, cand comunistii nu mai sunt la putere, dar acest Plahotniuc continua sa fure utilizand aceiasi functionari, platiti din banii oamenilor ca sa reprezinte institutiile fundamentale ale Statului, unii chiar avansati in functie o data cu venirea democratilor la guvernare. Sistemul corupt, mafiot, este scos la iveala si arata probleme grave cu care se confrunta Statul Republica Moldova, oamenii care in marea majoritate duc un trai mai mult decat modest, saraci si cu un viitor instabil.

Moldovenii asista acum la dezvaluiri uluitoare, afla cum Procurorul General a fost numit in functie in urma unei trageri la sorti intre partidele politice, vehiculandu-se suma naucitoare de 2 milioane de dolari platiti mita unui politician ”democrat” pentru a numi in această functie cheie un instrument al acestui Vladimir Plahotniuc. Oamenii de afaceri sunt deposedati de averi, mai apoi intimidati prin deschiderea unor dosare penale inventate, fara dovezi, perchezitionati fara martori, urmariti si amenintati ei si familiile lor, de aceiasi slujbasi ai Statului ce figureaza (nu prin coincidenta) in fiecare din miile de cazuri – judecatori, anchetatori ai Centrului de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei (CCCEC), Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA), functionari ce executa fara a-si da seama de gravitatea faptelor.

Disparitia TVR 1 din Moldova In luna septembrie a anului 2007, Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA - echivalentul CNA-ului de la Bucuresti) a preluat abuziv frecventa Societatii Romane de Televiziune in toamna anului 2007. Motivul invocat era neachitarea unei facturi catre Radiocomunicatii. SRTV avea un contract incheiat intre Guvernul Romaniei si cel de la Chisinau si era valabil pana in 2011, fara vreo clauza care sa prevada anularea contractului in caz de neplata. Este foarte misterios faptul ca pana astazi, autoritatile de la Chisinau, nu au intreprins nicio masura pentru a retransmite TVR1 pe frecventa de Stat cu acoperire nationala, desi noua guvernare si-a asumat in repetate randuri rezolvarea acestei probleme imediat dupa plecarea comunistilor de la putere.

De la preluarea ilegala a frecventei si pana in prezent, este retransmis postul TV ANTENA 1, cu insertii locale – filme, muzica si desene animate difuzate fara drepturi de autor. Canalul TV se numeste 2 PLUS, si apartine lui Vladimir Plahotniuc.

După ”castigarea” concursului CCA, in toamna anului 2007, am fost impreuna cu Dl. Plahotniuc la sediul SRTV, unde consilierul ex-Presedintelui Societatii Romane de Televiziune - Doamna Mura Franculescu - ne-a facilitat o audienta la Dl. Alexandru Sassu. Eu am fost rugat la un moment dat sa parasesc biroul luxos al Presedintelui SRTV si sa astept in afara oficiului Domnului Sassu, iar negocierile pentru eventuala retransmitere TVR 1 prin compania off-shore a controversatului om de afaceri moldovean ("castigatoarea" frecventei), s-au purtat între D-na Franculescu si Domnii Sassu si Plahotniuc. Mie mi s-a dat sarcina sa tin legatura cu Dl. Remus Codreanu – juristul SRTV, pentru perfectarea unui contract intre cele doua parti. Desi eram convins inca de Plahotniuc ca este totul ”aranjat” si ca TVR 1 nu va disparea de pe teritoriul Moldovei, incercand la randul meu sa conving de faptul ca Plahotniuc este un bun samaritean, care a aflat de preluarea frecventei cu acoperire nationala de o structura dubioasa, care vrea să scoata TVR 1 din peisajul mediatic de la Chisinau si doreste plasarea unui post TV rusesc, am inceput sa am remscari de indata ce mi-am dat seama ca am fost mintit la fel ca intreaga societate si reprezint un simplu instrument in mainile unui personaj care vrea doar sa isi creeze un imperiu mediatic, pentru a-si asigura un monopol si in piata de publicitate din Moldova, asa cum a monopolizat importul de carne.

La scurt timp de la vizita din Bucuresti, D-na Franculescu nu a mai raspuns la telefoanele mele, urmand sa aflu ulterior de la Dl. Codreanu faptul ca SRTV a actionat Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) din Moldova, in judecata la CEDO. In primavara anului curent, inainte de a fi destituit din functie, Dl. Alexandru Sassu a venit la Chisinau, unde dadea garantii alaturi de oficiali locali, ca aceasta problema e ca si rezolvata. Pe de alta parte, avocatul SRTV - Janeta Hanganu a declarat cateva zile in urma la un post local de televiziune (Jurnal TV) ca din motive tehnice nu este posibila retransmiterea TVR 1 pe teritoriul Republicii Moldova si ca se discuta acum despre posibilitatea includerii TVR 1 in lista cablistilor pana in 2012... Dumneaei a mai menţionat ca in lipsa unei frecvente nationale libere, atunci cand va aparea televiziunea digitala, problema retransmisiei TVR-ului va fi rezolvata.

Conflictele ce vizeaza SRTV, mai ales in perioada cand Alexandru Sassu a fost presedinte s-au tinut lant. Faptul ca ex-presedintele SRTV a fost candva membru PDL, dar numai dupa ce a trecut in tabara PSD a fost numit in importantul scaun de bugetar, a continuat cu un scandal uluitor in interiorul redactiei „Jurnalului” TVR impartita in tabere evidente: cei vechi si cei adusi. Culmea a fost cand Rodica Culcer ”si-a permis” ca Director de stiri sa difuzeze filmul celebru „Spagă pentru Remes”, care a dus mita la culmile decadentei – pe langa bani se poate CERE si caltabos sau tuica… Doamna Culcer a fost demisa de Sassu, care o avea consilier principal pe Mura Franculescu, candva sfetnic apropiat a lui Dan Voiculescu.

Coincidenta sau nu, SRTV pierde in timp ce Antena 1 a obtinut drepturile de televizare pentru Liga 1 nationala de fotbal. Romanii au fost suparati, dar s-au resemnat rapid si in acest caz… ca doar, asa e in fotbal… Poate de acum inainte nu vom mai auzi de conflicte ale SRTV… dar, iata ca autoritatile tac pe ambele maluri ale Prutului, probabil suparati ca a aflat si CEDO de disparitia TVR 1 din Moldova. Cine e vinovat? Cine ascunde adevarul? Eu va spun cine profita material de asta si pot demonstra acest lucru… Mafia moldoveneasca

Oamenii cunosc faptul ca Romania, tara membra a UE, care are posibilitati financiare considerabil mai mari comparativ cu R. Moldova, amana de multa vreme digitalizarea TV si fiecare moldovean sta cu frica in san asteptand urmatorul caz pronuntat la CEDO, unde Statul (adica fiecare om in parte) trebuie sa despagubeasca din propriul buzunar vreo societate sau persoana fizica. E vorba de zeci de milioane de euro platiti de toti contribuabilii pentru furturile ce INCA se petrec in Moldova, cu semnaturile functionarilor publici. Problema este cu mult mai grava nu doar prin faptul ca aceste faradelegi continua si dupa plecarea comunistilor de la putere, care au creat acest sistem corupt, mafiot, dar cazurile cu delapidarile ce vor depasi sute de milioane, asteapta sa fie pronuntate pe masa judecatorilor CEDO.

Statul este foarte dur atunci cand oamenii de rand evita sa declare de unde au bani sa supravietuiasca, cum isi castiga existenta membrii familiilor aflati peste hotare, ce trimit banii acasa, in Moldova – tara care inca mai exista gratie acestor sacrificii. In acelasi timp, functionarii platiti de tot omul taxat si impozitat, declara venituri lunare mai mici decat salariul mediu pe economie, dar au case impunatoare, merg in masini luxoase si isi permit vacante la care majoritatea moldovenilor nici nu indraznesc sa viseze.Apar multe intrebari, pe care basarabenii le cunosc mai bine. Presa din Chisinau nu este afectata de stiri ”senzationale”, iar oamenilor nu le arde sa afle cine e blonda cui sau sa descopere poze ”incendiare” cu vreun pitic porno.

Moldovenii de dincolo de Prut duc o viata mai mult decat modesta… si nu pentru ca ar merita blestemul lasat mostenire de multi ani de comunism si de dictatura sovietica, atunci cand nici macar nu puteau vorbi romaneste de frica sa nu-i deporteze in Siberia, atunci cand cuvantul roman era tabu, iar cartile in limba materna erau aduse in mare secret de la Moscova si citite pe ascuns, putine ajungand sa vada lumina tiparului in Chisinau, tipar cu caractere chirilice ce impunea o limba inventata de regimul stalinist - limba moldoveneasca, creata sa denatureze voit limba romana… un idiotism sustinut de ex-presedintele comunist Voronin si adeptii sau discipolii sai.Iata insa ca anume intr-o asemenea societate injosita, saraca si dornica sa demonstreze ca are valori reale… apar indivizi de tipul lui Vladimir Plahotniuc. Sunt convins ca sunteti la curent cu subiectul respectiv si ca puteti aduce multe exemple similare din Romania. Iata ca suntem frati cu basarabenii nu doar prin limba, Eminescu sau Stefan cel Mare, dar si prin aceleasi sisteme corupte si indivizi care fura, care devin bogati peste noapte… iar noi asteptam sa se faca dreptate…

Cine ne salveaza?

Rog toti bunii romani sa sustineti lupta oamenilor de buna credinta cu mafia moldoveneasca… A fost creat un site www.antimafie.jurnal.md, unde am depus marturii, documente scanate, dovezi ce evidentiaza schemele mafiote. Suntem oameni reali, oameni asupriti si sper sa aiba mai multi curajul sa depuna marturii in fata presei, daca nu avem justitie… Toti sunt oameni onorabili, fara incalcari ale legii pana a-l cunoaste cu sau fara voia lor pe acest oligarh local – Vladimir Plahotniuc. Presa de la Chisinau si presa din toata tara romaneasca a ramas ultimul bastion, in vreme ce autoritatile in care oamenii au sperat si inca mai spera, prefera sa taca si spun ca e un conflict al oamenilor de afaceri ce trebuie rezolvat de justitie… Care justitie? A, da… aia corupta…

Doua televiziuni private de stiri din Moldova, care ”indraznesc” sa tina lumea la curent cu mediocritatea acestui Vladimir Plahotniuc, care transmit declaratiile oamenilor furati, intimidati si deveniti brusc infractori, ca sa nu indrazneasca sa atenteze la avionul privat al oligarhului, sau „Doamne-fereste”, sa-si ceara inapoi munca lor de o viata… doua televiziuni date in judecata de Plahotniuc, care a amenintat presa ca vor avea necazuri cu instantele daca mai indraznesc sa pomeneasca numele lui… Sunt cazuri de oameni sinucisi in puscarie, in ”arest preventiv”, oameni inchisi in celule cu bolnavii de tuberculoza sau criminalii ordinari, orice sa franga si ultima farama de demnitate a unui om… In Moldova avem peste 50 mii de dosare penale, adica, suntem toti un stat de criminali inraiti.

Oligarhul Plahotniuc nu are nici un dosar penal.

Sursa: ne-cenzurat.ro

Cinci din cele 500 de TIR-uri cu ajutoare din România au ajuns în RM

Primele cinci camioane cu materiale de construcţii, acordate de România, au intrat în această dimineaţă în Republica Moldova, prin punctul vamal Leuşeni-Albiţa.

Autorităţile vamale din Republica Moldova şi din România au convenit să asigure „coridor verde” pentru camioanele ce vor transporta materiale pentru construcţia caselor sinistraţilor, care au avut de suferit în urma inundaţiilor.

Toate ajutoarele româneşti vor fi transportate prin punctul vamal Leuşeni-Albiţa şi vor fi stocate la un depozit specializat amenajat de Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, în apropierea localităţii Leuşeni.

Aceste materiale de construcţie, care vor sosi în Republica Moldova, vor fi scutite de toate drepturile de import (TVA, accize, taxe vamale şi taxe pentru procedurile vamale). Totodată, Serviciul Vamal a stabilit şi o procedură simplificată de declarare a ajutorului material, astfel încât ajutoarele româneşti să ajungă cât mai repede la destinaţie. Camioanele cu materialele de construcţie vor putea trece în regim simplificat şi în perioada 27 – 31 august.

România va trimite cinci sute de camioane încărcate cu materiale de construcţie, pentru reconstrucţia locuinţelor afectate de inundaţii. România este dispusă să trimită peste malul Prutului, materiale de construcţie, în baza unui sprijin financiar nerambursabil de 100 milioane euro, spijin care va fi acordat în mai multe tranşe.

Sursa: Jurnal.md

Ajutor din Romania: 500 de TIR-uri cu materiale de construcţie vor veni din România ca ajutor pentru construcția caselor sinistraților

În prezent, autorităţile vamale din R. Moldova și România se pregătesc pentru a asigura un coridor verde pentru cele circa 500 de TIR-uri ce urmează să transporte materialele pentru construcția caselor sinistraților, ce au avut de suferit în urma inundațiilor. Informația a fost făcută publică la ședința Comisiei pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor.

Prim-ministrul Vlad Filat a cerut şi pregătirea din timp către recepţionarea ajutorului sub formă de materiale de construcţie pe care România a anunţat că-l va acorda ţării noastre.

Marcel Răducan a informat că spaţiul pentru stocarea acestor materiale de construcţie a fost deja identificat, fiind vorba atât de spaţii închise, cât şi de spaţii în aer liber, dar care sunt îngrădite şi păzite.

Amintim că ajutorul reprezintă o parte din grantul de 100 de milioane de euro, pe care președintele român Traian Băsescu a anunțat că România îl oferă pentru R. Moldova în anii 2009 - 2013.

Sursa: UNIMEDIA

Iurie Reniţă: Să conferim mai mult pragmatism relaţiei bilaterale

Ambasadorul R.Moldova, Iurie Reniţă, a declarat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că autorităţile de la Chişinău îşi doresc ca, pe lângă momentele lirice, să confere şi mai multă substanţă şi pragmatism relaţiilor cu România, iar investitorilor români le-a adresat rugămintea de a trece Prutul.

Iurie Reniţă a subliniat că obiectivul actualilor lideri politici de la Chişinău este de a consolida relaţiile cu România. "Ne dorim, pe lângă momentele lirice, poetice, să conferim şi multă substanţă, mult pragmatism" relaţiilor bilaterale, a precizat diplomatul.

Ambasadorul a subliniat că R. Moldova doreşte ca România să revină pe locul întâi în rândul ţărilor în care R.Moldova face exporturi, dar şi ca investitorii români să se orienteze spre ţara vecină. De altfel, apelul diplomatului moldovean către investitorii români este următorul: "Vă rugăm, chiar vă implorăm să treceţi cu mai multă fermitate şi încredere Prutul".

Iurie Reniţă a mai declarat că articolele din presa internaţională care au criticat politica României faţă de cetăţenii moldoveni sunt consecinţa unei lipse de documentare, dar şi a unei campanii orchestrate a unor forţe politice.

Ambasadorul a evocat "posibilitatea de a fi prezente acele forţe politice care îşi doresc să se revină la situaţia de altădată, conflictuală dintre Bucureşti şi Chişinău".

În ceea ce priveşte numărul cererilor de redobândire a cetăţeniei române depuse de moldoveni, ambasadorul a spus că este un drept individual al fiecărui cetăţean al Republicii Moldova de a-şi redobândi cetăţenia şi că nu ar trebui ca exercitarea unui drept individual să genereze îngrijorare.

Ambasadorul a mai spus că la referendumul pentru alegeri prezidenţiale din 5 septembrie vor fi organizate în România şase secţii de votare - două la Bucureşti, şi câte una la Iaşi, Cluj, Timişoara şi Galaţi. El a ţinut să sublinieze că îndeamnă cât mai multe persoane care au cetăţenie moldovenească să se prezinte la urne.

Reniţă a precizat că relaţiile R.Moldova cu Federaţia Rusă rămân pe un făgaş al normalităţii, Rusia fiind un partener strategic.

sursa: mediafax.ro

foto: mediafax.ro

Iurie Reniţă a înmânat preşedintelui Traian Băsescu scrisorile de acreditare

Noul ambasador al Republicii Moldova în România, Iurie Reniţă, a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Traian Băsescu. Şeful statului i-a urat diplomatului moldovean  succes în exercitarea misiunii sale în România, informează Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

În discuţia prilejuită de această ocazie, ambasadorul moldovean a reiterat deplina disponibilitate a autorităţilor de la Chişinău în vederea dinamizării şi extinderii relaţiilor cu România bazate pe comuniunea lingvistica, istorica si culturală a celor doua state.

Reniţă  a accentuat apartenenţa Republicii Moldova la spaţiul valoric al Uniunii Europene şi importanţa consolidării sprijinului şi asistenţei oferite de România în procesul de integrare europeană.

Preşedintele Traian Băsescu a reafirmat sprijinul României pentru consolidarea parcursului democratic şi apropierea de structurile europene a Republicii Moldova. Şeful statului a arătat că România îşi va respecta angajamentele pe care şi le-a luat faţă de Republica Moldova atât în cadru bilateral, cât şi european.

Băsescu a subliniat importanţa încheierii Declaraţiei de parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Moldovei care oferă cadrul necesar dezvoltării viitoare a relaţiilor bilaterale şi susţinerea de către România a obiectivului european al ţării noastre.

Amintim că numele viitorului ambasador al Republicii Moldova în România a fost anunţat pentru prima dată de către președintele interimar Mihai Ghimpu, în cadrul unei emisiuni televizate. Potrivit lui Ghimpu, Iurie Reniţă este un om cu experienţă în diplomație, fiind anterior implicat în mai multe proiecte ale OSCE.

Sursa: UNIMEDIA

Basescu raspunde operatiunii informationale rusesti din presa occidentala

Bucuresti, Romania/Romanian Global News
miercuri, 21 iulie 2010
De cateva zile asistam cum aricole de presa, trase la indigo, apar in ziare din Germania, Marea Britanie si Italia. In trei ziare ca sa fim corecti: Der Spigel, The Daily Telegraph si Il Giornale. Toate trei, conform unei minime analize de text, au folosit aceeasi sursa pentru a-si scrie articolele. Toate trei sunt indignate de faptul ca Romania acorda dreptul basarabenilor de a-si redobandi cetatenia romana furata prin Pactul Ribentropp - Molotov dar si prin aranjamentele ulterioare de la Yalta.
Calul de bataie invocat de cele trei publicatii ar fi ca bietele lor tarisoare, in particular, si UE in general, vor fi invadate de cele trei milioane de basarabeni care ar primi cetatenie romana. Evident cele trei publicatii nu amintesc un cuvant despre sutele de mii de cetatenii pe care Marea Britanie, Germania si Italia le acorda anual pakistanezilor, indienilor, turcilor, kurzilor, marocanilor, albanezilor samd.

De fapt cele trei publicatii, la o comanda banoasa, venita probabil de undeva din Est, invoca un fals motiv, pentru a pune presiune si a stopa un fenomen absolut natural, dar care deranjeaza profund interesele strategice ale Rusiei. Si anume reapropierea Basarabiei si basarabenilor de Tara de la care au fost rupti.

Cele trei publicatii nu au fost decat pionii unei operatiuni informationale complexe pe care Rusia o desfasoara pentru a stopa revenirea Basarabiei si basarabenilor acasa. Operatiunea este vasta si va continua, parte a acesteia au fost inclusiv discutiile ruso-germane privind conflictul transnistrean si asa zisa retragere a trupelor de ocupatie ruse din Basarabia.

La intrebarea tendentioasa a unei „antene” de la Bucuresti, (care incerca sa puna in spatele celor trei publicatii intreaga Uniune Europeana, sau state ale UE), Traian Baseascu a raspuns cu o intrebare, dorind sa stie, concret, ce state si ce lideri europeni s-au aratat ingrijorati de gestul Romaniei. La aceasta reactie a Presedintelui „antena” s-a fastacit si a dat-o la intors.

Presedintele a raspuns, intr-o conferinta de presa tinuta ieri 20 iulie, ca "Moldovenii care primesc cetatenie stau in cea mai mare parte in Romania, in primul rand. In al doilea rand, in Uniunea Europeana sunt aproximativ un milion de moldoveni care lucreaza ilegal, poate ii ajuta cineva sa se legalizeze", seful statului facand aluzie directa la faptul ca povestea este cusuta cu ata alba si ca daca statele UE ar avea o problema ar trebui in primul rand sa o solutioneze pe cea a celor care lucreaza ilegal si apoi sa se ingrijoreze de cei care vin legal.
"Noi avem o obligatie de sange, sa ii sprijinim. Daca tot sunt in Uniunea Europeana si lucreaza, cum Dumnezeu nu ii observam cand lucreaza la negru, dar ii observam cand vin legal”, a spus Traian Basescu.
Romanian Global News

Student basarabean la Iasi: Primele zile în Iasul universitar

Iașul este primul oraș care te întâmpină după vama Sculeni. Oraș universitar cu tradiție, cu profesori de excepție, oameni veseli și prieteni pe care ți-i vei face pentru o viață. Am intrat în oraș prin Târgușor-Copou, statuia lui Mihai Viteazul încă nu era acolo, a fost inaugurată prin 2003 sau 2004. Cînd eram pe drum mă întrebam dacă trebuia să-mi fi luat pernă și plapumă, dacă se pun notele ușor sau dacă voi avea colegi de cameră ok. Toate “rutierele” opreau la Billa, acum opresc la autogara Codreanu.
Era un început liniștit de toamnă. Am urcat Copoul admirând Biblioteca Central Universitară, apoi crâșmele de lux, urmează Universitatea Alexandru Ioan Cuza cu corpul A pe stânga și B pe dreapta, iar mai sus Parcul Copou. Copou studenților este lucrul pe care nu-l vei uita niciodată. Multă forfotă, tineri zgomotoși și fete frumoase... Continuare ...

Sursa: Dan Caranfil - ganduri din Romania / Tribuna Basarabiei
Sursa foto: Miscarea.net

Băsescu: "Avem o obligaţie de sânge"

Traian Băsescu a promis de curând celor aproape 3,6 milioane de cetăţeni ai Republicii Moldova, care se simt români, că vor putea călători liber în România şi în ţările Uniunii Europene.
 

Ieri 20.07.2010, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni, pe tema raportului Comisiei Europene asupra Justiţiei, Traian Băsescu a fost întrebat ce mesaj ar da ţărilor din UE cu privire la îngrijoarea că mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova să primească cetăţenia română. Şeful statului s-a întrebat retoric "un guvern, un şef de stat şi-a manifestat îngrijorarea?". Băsescu a ţinut să calmeze starea de tensiune raportată în presa internaţională şi a precizat "să nu aibă grijă, pentru că moldovenii care primesc cetăţenie stau, în cea mai mare parte, în România. În UE sunt un milion de moldoveni care lucrează ilegal. Poate îi ajută cineva să se legalizeze. Noi avem o obligaţie de sânge", a mai declarat Traian Băsescu.

Susa: www.tribuna-basarabiei.ro

EVZ: România, criticată pentru politica faţă de moldoveni şi de Ucraina

România a fost, în ultima perioadă, ţinta unor critici în presa occidentală şi în cea rusă, fiind vizate numărul mare de moldoveni care devin cetăţeni români şi presupuse pretenţii teritoriale faţă de Ucraina.

Articolele au apărut într-o perioadă în care Moscova se află în conflict cu noua putere de la Chişinău şi în armonie cu cea de la Kiev.

Publicaţiile "Der Spiegel", "The Daily Express" şi "Il Giornale" au prezentat recent materiale în care România era acuzată că bagă moldoveni în Europa "pe uşa din dos" sau că "păcăleşte" UE prin acordarea cetăţeniei locuitorilor moldoveni.

Analistul politic Dan Dungaciu, expert pe spaţiul estic, apreciază pentru EVZ că România nu este nici pe departe statul comunitar cu cel mai mare număr de cetăţenii acordate.

"În 2008, Franţa, Marea Britanie şi Germania au acordat, în această ordine, cel mai mare număr de cetăţenii, în special imigranţilor africani - 137.000, 129.000 şi, respectiv, 90.000". Tocmai în aceste ţări sau în unele dintre ele începe această campanie împotriva României şi a Republicii Moldova", a subliniat analistul. "Există şi forţe care nu vor să se discute despre cetăţeniile acordate în Republica Moldova, şi nu de la Bucureşti, ci din altă parte, forţe care nu vor o apropiere dintre Chişinău şi UE", a comentat Dungaciu.

Şi preşedintele Traian Băsescu a reacţionat ieri. El a declarat că îngrijorările invocate sunt nefondate, deoarece majoritatea celor ce primesc cetăţenia aleg să rămână în România: "În UE sunt un milion de moldoveni care lucreaza ilegal, poate îi ajută cineva să se legalizeze. Noi avem o obligaţie de sânge".

Aşa-zise pretenţii teritoriale

Ziarul rus "Nezavisimaia Gazeta", citat de HotNews, a scris ieri despre aşa-zise pretenţii teritoriale ale României faţă de Ucraina, exemplul dat fiind insula Maican de pe braţul Chilia al Dunării.

Cotidianul consemnează temerea unor politicieni ucraineni că, dacă insula Maikan va deveni a doua victorie a României în disputa cu Ucraina după platoul continental, vor urma pretenţiile asupra regiunii Cer năuţi şi a sudului Basarabiei (regiunea Odessa).

Acuzaţiile lansate de Kiev sunt "un tip de mesaj care nu există doar în cercurile extremiste, ci şi la nivelul mediilor pro-europene de la Kiev", a avertizat Dungaciu.

În aprilie, diplomaţia română califica drept nefondate acuzaţiile Ucrainei privind pretenţiile României asupra insulei Maican, amintind că tratatul bilateral din 2003 stipulează principiile de stabilire a frontierei comune pe Dunăre şi permite modificarea apartenenţei unor insule, dacă măsurătorile o indică, fără ca acest lucru să însemne pretenţii teritoriale.

Sursa: Evz.ro

B.L. : BĂSESCU ESTE ALĂTURI DE TRISTA BASARABIE

BĂSESCU RESTABILEŞTE CETĂŢENIA ROMÂNĂ A BASARABENILOR CONFORM DREPTULUI ISTORIC, IAR BASARABENII INTRĂ ÎN UE PE UŞA DREPTULUI INTERNAŢIONAL

În ultimul timp presa occidentală este supărată foc pe Traian Băsescu. După “Der Spiegel”, şi “The Daily Telegraph” România, ca să vezi, ar baga moldovenii în UE pe uşa din spate.
După ce publicaţia germană “Der Spiegel” a publicat săptămâna trecută un articol în care afirma că România, prin simplificarea legii cetăţeniei, bagă moldovenii în UE prin uşa din spate, este rândul presei britanice să preia ideea, cu un titlu similar, dar concretizat pentru cazul Marii Britanii.
Mizând pe mai vechea fobie a presei tabloide britanice în privinţa unui val de imigranţi estici aducători de “rele”, “The Daily Telegraph” avertizează că mii de moldoveni ar putea cere beneficii sociale în Marea Britanie, împovărând şi mai mult o economie aflată în recesiune.
Articolul aminteşte de perioada dinaintea aderării României la UE, când presa tabloidă britanică scria cu regularitate despre perspectivele sumbre ce aşteptau Marea Britanie - pe plan social, dar şi pe plan infracţional - odată cu intrarea în UE a României şi Bulgariei. Cele două ţări au fost, de altfel, singurele pentru care Londra şi-a închis piaţa muncii, temându-se de un nou fenomen de tip “instalatorul polonez”.
Preşedintele Traian Băsescu urmăreşte visul României Mari, iar astfel sute de mii de nefericiţi din Republica Moldova, cărora Bucureştiul le va elibera paşapoarte româneşti, vor putea intra liber în Uniunea Europeană, notează un material-reportaj publicat luni de cotidianul italian Il Giornale, citat de Agerpress.

Datorită noilor paşapoarte, totul e deja pregătit pentru un nou val de emigrare spre Occident. Şi aşa, în timp ce Bruxelles-ul stă şi priveşte, Moldova e deja printre noi”, se încheie articolul din Il Giornale.

Nu ştim cine stă în spatele acestor ziare, dar am vrea să amintim ziariştilor onorabili germani şi celor britanici că Basarabia nu va uita niciodată anul fatal 1939 şi Pactul Molotov-Ribbentrop prin care se stabilea sferele de interes germane şi sovietice. Document, semnat de către ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov şi ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezenţa lui Stalin. « Scopul declarat al acestui pact era, din punctul de vedere oficial al Germaniei, ca cel de-al Treilea Reich să-şi asigure flancul estic în perspectiva iminentei invadări a Poloniei, petrecută, de altfel, cu o săptămână mai târziu, la 1 septembrie 1939.

Ambele ţări agresoare voiau să se asigure, cel puţin oficial, că vor avea spatele „acoperit” în procesul de împărţire în două a ceea ce rămasese neocupat şi/sau neîmpărţit din Europa. Cruzimea şi cinismul celor doi dictatori, Hitler şi Stalin, s-au repercutat timp îndelungat, prelungind cel de-al Doilea Război Mondial cu Războiul Rece şi cu scindarea Europei în două prin Cortina de fier între anii 1945-1989. În aceşti 45 de ani, Europa Occidentală a progresat prin practicarea democraţiei şi a economiei libere în toate ţările aflate la vest de Cortina de fier, în timp ce Europa de est, aflată la est de Cortina de fier, a avut parte de regimuri totalitare mai dure sau mai puţin dure, dar aservite Kremlinului, şi de economii centralizate, de stat. (ro.wikipedia.org)
„După 23 august 1944, majoritatea forţelor politice interne au susţinut necesitatea revenirii ţării la cadrul de dezvoltare democratic. Decretul nr. 1626 din 31 august 1944 a repus, parţial, în drepturi Constituţia din 1923. Dar, înţelegerile secrete între Marile Puteri au decis altfel soarta României. La 9 octombrie 1944, în cadrul unei întrevederi la Moscova, Churchill a propus lui Stalin şi a obţinut din partea sa împărţirea Europei de Est şi Sud-Est în sfere de influenţă, după cum urmează:

Soarta a milioane de locuitori a fost decisă astfel printr-un simplu petic de hârtie cu câteva socoteli. Adevăratul partaj al Europei în sfere de influenţă îşi are originea încă în înţelegerea de la Teheran din 1943. în cadrul întâlnirii la nivel înalt de la Ialta (februarie 1945), aproape muribund, preşedintele american Roosevelt a acceptat toate cererile sovietice. O scrisoare a premierului britanic Churchill către Stalin, din 29 aprilie, 1945, a recunoscut interesele predominante ale U.R.S.S. în Bulgaria şi România.

România a fost ocupată, după evenimentele din luna august 1944, de Armata Roşie, care a devenit garantul transformării ţării într-un satelit sovietic, iar Basarabia şi Bucovina au rămas ocupate de Uniunea Sovietică, populaţia din aceste zone fiind supusă, din nou, exceselor rusificării forţate.”(România pe drumul către totalitarismul comunist (1944- 1947).
Basarabia nu-i va uita niciodată pe HITLER, CHURCHILL-ROOSEVELT-STALIN, care au băgat-o în lunga sclavie bolşevico-rusă supusă unui genocid, separând-o de Patria-Mamă, România.
Basarabenii sunt români şi europeni prin naştere, ei trăiesc pe pământ românesc, chiar dacă provizoriu în două state românesşti. E dreptul lor istoric de a-şi restabili cetăţenia română.

„Tot aceste ziare ameninţă, ducând o campanie antiromânească, că odată cu integrarea României în UE, valuri de barbari români vor ocupa locurile de muncă ale bieţilor britanici şi că sistemul de siguranţa internă al Marii Britanii se va prăbuşi sub loviturile nimicitoare ale infractorilor români. Campania, s-a dovedit a fi doar o mare fumigenă pentru pampalaii care cumpărau fiţuica.

Marea problemă pe care de fapt o au cei care stau în spatele articolelor din Germania şi Marea Britanie şi care cu siguranţa au în spate interese ruseşti, este că Basarabia şi basarabenii revin înapoi acasă. Adică revin înapoi la neamul de care au fost rupţi, revin în Tara mamă, România, nu numai cu sufletul ci şi instituţional, luând înapoi ce le-a fost luat cu forţa tancurilor ruseşti şi cu înţelegerile de culise de care nici britanicii nu sunt străini, adică cetăţenia română.
Potrivit unui raport al UE, citat de Romanian Global News, în 2008, la nivelul întregii Uniuni Europene 696.000 de persoane au devenit cetăţeni ai unui stat membru. Cele mai multe cereri de acordare a cetăţeniei le-a aprobat Franţa (137.000), urmată fiind de Regatul Unit (129.000) şi Germania (94.000). Iată că România nu se află în primele trei clasate din UE. Conform logicii articolelor antiromâneşti care au apărut deja în Germania şi iată Marea Britanie, următorul articol va apare în Franţa. Evident articolul din The Daily Telegraph, nu povesteşte un cuvinţel despre cele 130.000 de cetăţenii acordate de Marea Britanie în 2008, în mare parte pakistanezilor şi indienilor… ( Romanian Global News )
Interesant cât se plăteşte şi cât se încasează pentru asemenea articole şi cine achită pentru aceste „opere” tendenţioase? Nu cumva Moscova?
Băsescu, un adevărat român, nu face decât ce este obligat să facă orice român. Îşi ajută românii răpiţi odinioară de la Patria-mamă, România de URSS, rapt acceptat de Marile Puteri.
Din cauza Germaniei şi a Rusiei basarabenii nu sunt acum uniţi cu Ţara mamă, România şi toti românii sunt obligaţi să-i ajute aşa cum pot, suntem acelaşi neam, limbă, tradiţie, religie etc, SUNTEM ROMÂNI ŞI PUNCTUM, aşa că germanii ar trebui să mai tacă că şi ei au fost în aceeaşi situaţie : „DOUĂ STATE UN SINGUR POPOR „.
Dar ce-ar fi dacă Romania şi Moldova ar cere despăgubiri de la Germania şi Rusia pentru consecinţele pactului Molotov –Ribentropp ?
Publicaţia germană a uitat probabil că au existat două Germanii. Şi una din ele a fost ocupată de sovietici. La fel există şi două Românii, una ocupată până astăzi de sovietici.
Da, sunt basarabeni care au depus pentru cetăţenia română, dar nu pentru ca sa fugă din ţară, ci pentru a putea călători liber în Europa, sau poate se vor duce să lucreze în Romania, nu vor să lucreze la negru în altă parte, doar oficial, în Romania sau în Moldova. Şi foarte mulţi îşi fac cetăţenia pentru că simt româneşte.
Trebuie să fii cinic să faci panică în situaţia în care UK oferă câte 130,000 de cetăţenii indienilor, pakistanezilor, irakienilor etc. şi să te plângi că ar putea să ajungă şi câteva mii de moldoveni în UK să lucreze mai mult la negru, neavând beneficiile acelor cetăţeni din Asia.
Aceşti britanicii au avut periodic fobii de invadare faţă de toate ţările noi care intrau în UE. Fobia de invadare este cauzată de izolationizmul insular care a devenit genetic la ei. Moldovenii ar fi o scăpare, o soluţie pentru Marea Britanie, care duce lipsa de populaţie activă muncitoare. Ori musulmanii şi negrii sunt mai buni?
Dar să nu uităm, că ruşii au cumpărat în Anglia o sumedenie de gazete, saituri şi jurnalişti.
Interesant lucru, dar ce se va întâmpla cu UE dacă se vor elimina vizele pentru cetăţenii Rusiei, de unde , evident, va veni un val de criminali, cautând să-şi desfăşoare “buissnesul” în UE. Acest proces ar fi o problemă serioasă pentru securitatea Europei. Pe când 3 - 5 mii de moldoveni - români pentru UE e o nimica toată, după cum în RM ar veni vreo 3 - 5 sute de străini.
Un lucru trebuie să fie clar pentru toată Europa şi Rusia. Băsescu restabileşte cetăţenia română a basarabenilor conform dreptului istoric, iar basarabenii intră în UE pe uşa dreptului internaţional.
Românimea ştie să fie solidară şi la bine şi la greu. Băsescu este alături de trista Basarabie.
Să trăieşti, Măria ta, Preşedinte al tuturor românilor !

 Sursa: Basarabia Literara

SIS va colabora cu Serviciul de Informatii Externe de la Bucuresti

Mihai-Razvan Ungureanu, directorul SIE, s-a aflat in perioada 15-17 iulie, la invitatia lui Gheorghe Mihai, directorul SIS, intr-o vizita de lucru la Chisinau, prilej cu care cele doua servicii de informatii au decis extinderea relatiilor de parteneriat.
Ungureanu si Mihai au convenit asupra realizarii unor actiuni comune pentru prevenirea migratiei ilegale, traficului de droguri si de fiinte umane, terorismului international si altor pericole transnationale. S-a accentuat necesitatea intensificarii schimbului de informatii pe probleme de interes comun.

In cadrul intrevederilor, directorii celor doua servicii de informatii au discutat aspecte ale cooperarii bilaterale in vederea asigurarii securitatii nationale a Republicii Moldova si Romaniei, starea si perspectiva interactiunii institutionale pentru diminuarea impactului negativ al amenintarilor transfrontaliere asupra stabilitatii regionale si climatului european de securitate, anunta Serviciul de Informatii si Securitate citat de Romanian Global News.

De asemenea, pe 16 iulie, Mihai-Razvan Ungureanu si Gheorghe Mihai au avut o intrevedere cu presedintele Republicii Moldova, Mihai Ghimpu.

Mai multe solicitari de vize, in urma deschiderii consulatelor de la Balti si Cahul

Deschiderea a doua consulate generale ale Romaniei in Republica Moldova, la Balti si Cahul, a avut drept efect majorarea numarului solicitantilor de vize, in schimb s-a redus numarul solicitarilor de permise de mic trafic la sectia consulara de la Chisinau.
In saptamana 12-16 iulie, numarul solicitantilor de vize a crescut cu peste 20% fata de saptamana trecuta, de la 3.303 de solicitari, la aproape 4.100, arata datele prezentate vineri intr-o conferinta de presa la Ambasada Romaniei de la Chisinau.

Aceleasi date releva ca numarul solicitantilor de vize la sectia consulara de la Chisinau nu a suferit modificari esentiale - 3.303 in saptamana 5-9 iulie, fata de 3.169 in saptamana curenta. La Balti au fost inregistrate 557 solicitari de vize, iar la Cahul - 360. Ziare.com

ASTĂZI, ÎN 2010, LA FEL CA ŞI ÎN 1918, ROMÂNIA ÎN MAREA BĂTĂLIE PENTRU SALVAREA BASARABIEI

PRIETENUL ADEVĂRAT ESTE ALĂTURI ŞI LA BINE ŞI LA GREU, ÎN CEASURILE GRELE ALE ISTORIEI

„Dezmembrarea Imperiului rus care s-a produs în urma revoluţiei ruse din februarie 1917 a însemnat momentul crucial în care popoarele imperiului au accelerat lupta pentru afirmarea identităţii naţionale şi pentru propria organizare în state naţionale proprii, pe baza principiului autodeterminării. Basarabia, care fusese ruptă din Moldova în 1812, se găsea în situaţia unică de a se putea desprinde definitiv de Rusia. Cu toate că suferise un proces brutal de rusificare în cei 100 de ani de dominaţie rusească, fosta provincie continua să fie în marea ei majoritate românească, mai bine de 65% dintre locuitori fiind români. În aceste condiţii şi făcând apel la dreptul istoric, Basarabia a urmărit mai întâi autonomia faţă de Rusia şi apoi, drept scop final, unificarea cu România.
Situaţia Basarabiei s-a complicat în vara lui 1917, după ce, în luna iunie, Ucraina se constituia ca republică independentă de Rusia. Rada ucraineană, condusă de Vinicenko, a revendicat Basarabia. Românii au protestat pe toate căile. Chiar şi „Rumcerodul” de la Odesa, organul revoluţionar bolşevic filorus care îşi asumase, printre altele, conducerea Basarabiei, a protestat faţă de politica “imperialistă şi antidemocratică” a Kievului. Basarabenilor nu le putea fi negat dreptul la autodeterminare pe care îl invocau popoarele Rusiei. Astfel, guvernul de la Kiev şi apoi cel de la Petrograd, au recunoscut că pretenţia de ucrainizare a Basarabiei era neîntemeiată şi în consecinţă au renunţat la ea.
În iarna anului 1917, starea de anarhie din Basarabia s-a înrăutăţit. Refugiaţii, prizonierii ruşi întorşi din Germania, prizonierii germani în drum spre ţările lor, se dedau la acte de vandalism, violenţe, crime, distrugeri, care au destabilizat complet ordinea în Basarabia. Consiliul Directorilor era incapabil să mai menţină ordinea în nou-proclamata Republică, cu atât mai mult cu cât avea de înfruntat rezistenţa violentă a bolşevicilor instigaţi de Moscova. În decembrie, cete înarmate de bolşevici se adunaseră la Chişinău şi se dedau la grave provocări la adresa Consiliului. Atunci când, în 6/19 ianuarie 1918, în Basarabia sosea de la Kiev corpul ofiţerilor prizonieri ardeleni, pregătit să lupte împotriva austro-ungarilor, aceştia erau dezarmaţi de bolşevici. Câţiva deputaţi în Sfatul Ţării au fost prinşi de forţele militare bolşevice, iar alţi deputaţi au părăsit Chişinăul sub ameninţarea cu moartea.
În condiţiile dezordinii de nestăpânit, Consiliul Directorilor decide să ceară ajutorul armatei române. După mai multe apeluri primite cu prudenţă la Bucureşti, guvernul Brătianu a decis să trimită peste Prut două divizii de infanterie şi două de cavalerie, pentru restabilirea ordinii, protejarea populaţiei, apărarea căilor de comunicaţie şi a depozitelor, cu menţiunea că armata română fusese chemată prin comandamentul militar rus.
La trecerea Prutului, armata română a fost întâmpinată cu bucurie. O delegaţie a Sfatului Ţării în frunte cu Pelivan şi Inculeţ a venit în întâmpinarea diviziei a 11-a care se îndrepta spre Chişinău. La 13/26 ianuarie 1918, armata română, sub conducerea generalului Ernest Broşteanu, a intrat în Chişinău şi a restabilit ordinea. Unităţile bolşevice s-au retras la Tighina, fără a opune rezistenţă. În acelaşi timp, divizia 13 a trecut Prutul în sudul Basarabiei, unde dezordinea era cu atât mai mare cu cât elementele bulgare, lipovene, tătare, găgăuze, fuseseră incitate la dezordine de bolşevici şi pe care armata rusă le scăpase complet de sub control. Pacificarea regiunii a fost mai dificilă, dar până la 8 martie, în condiţii de iarnă grea, armata română a intrat în Cetatea Albă. Totodată, forţele bolşevice retrase la Tighina au fost complet anihilate la 7 februarie.
Puterea sovietică, ignorând principiul autodeterminării pe care aparent îl susţinuse până atunci, a considerat acţiunea drept un act de agresiune pe propriul teritoriu, a rupt relaţiile diplomatice cu România şi a confiscat tezaurul României aflat atunci la Moscova.
În cursul lunii martie devenea tot mai evident că unirea Basarabiei cu România era singura soluţie pentru tânăra republică moldovenească, soarta ei ca s

tat independent fiind periclitată de intenţiile de anexare a Ucrainei. Rada ucraineană, care semnase pacea cu Puterile Centrale, făcea presiuni mai ales pentru anexarea unor părţi ale Basarabiei, precum Ţinutul Hotinului şi Cetatea Albă.
În după-amiaza zilei de 27 martie 1918 s-a deschis şedinţa Sfatului Ţării şi s-a adoptat actul UNIRII.” ( Enciclopediaromaniei.ro)

În perioada celor 22 de ani cât Basarabia s-a aflat în componenţa României, ea a cunoascut o serie de reforme foarte benefice pentru dezvoltarea şi propăşirea ei: continuare ....

Sursa: Basarabia Literara

Teodor Baconschi: "Nu există discuţii privind încheierea tratatului de bază România-Moldova"

Consulatele româneşti de la Cahul şi Bălţi, din Republica Moldova, sunt inaugurate azi după mai mulţi ani de incertitudini.

Într-un interviu acordat EVZ, ministrul de externe Teodor Baconschi vorbeşte despre reuşita acestui proiect şi îşi exprimă speranţa că viitorul guvern moldovean va continua reformele şi buna relaţie cu Bucureştiul. Ministrul subliniază că în prezent nu există discuţii privind semnarea tratatului de bază bilateral.

EVZ: Deschiderea celor două consulate româneşti de la Cahul şi Bălţi s-a concretizat în cele din urmă, după ani buni în care Chişinăul a părut nehotărât în această privinţă. De ce a insistat Bucureştiul să deschidă aceste consulate şi care sunt avantajele concrete ale României?

Teodor Baconschi: Într-adevăr, este o reuşită. E un proiect mai vechi care întârzia să se materializeze din cauze care n-au depins de noi. Reuşita de acum se datorează bunei colaborări cu autorităţile de la Chişinău, cărora le-am adresat mulţumirile noastre.

Cele două noi consulate reprezintă prima prezenţă a unui Stat Membru UE dincolo de capitala Republicii Moldova. Uniunea Europeană este prezentă astfel în zona urbană medie şi are acoperire asupra aşezărilor rurale. Întrucât România rămâne în continuare principalul stat UE de destinaţie şi de tranzit pentru cetăţenii Republicii Moldova, necesitatea deschiderii acestora a devenit tot mai evidentă, în special după intrarea în vigoare a Acordului privind micul trafic de frontieră încheiat cu Republica Moldova.

Astfel, o parte din numărul mare de cereri de servicii consulare operate în prezent de ambasada la Chişinău urmează să fie soluţionate de către consulatele generale de la Cahul şi Bălţi.

Printre avantajele concrete, atât pentru cetăţenii români solicitanţi de servicii consulare, cât şi pentru cetăţenii din R. Moldova, menţionez consolidarea legăturilor politice, economice si culturale, posibilitatea cetăţenilor de a avea acces la întreaga gamă de servicii consulare, fără a mai fi necesară deplasarea în altă localitate scurtând, implicit, termenele de soluţionare a cererilor pe ansamblu şi scutind locuitorii Republicii Moldova de o cheltuială în plus.

S-a discutat, fără să se rezolve, problema "intermediarilor" din procesul de obţinere a vizelor de la ambasada României la Chişinău. Cine nu face ceea ce ar trebui să facă pentru rezolvarea acestei probleme? Vor apărea "intermediarii" şi la Cahul şi Bălţi?
Cu diferite prilejuri, atât diplomaţii ambasadei României la Chişinău, cât şi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe au atenţionat autorităţile Republicii Moldova în legătură cu perpetuarea, în exteriorul ambasadei, în spaţiul public, a unei activităţi de "consiliere" sau de aşa-zisă "intermediere" din partea unor cetăţeni moldoveni, care nu au nicio calitate şi care solicită şi bani pentru asemenea servicii.

Ambasada României şi MAE au solicitat autorităţilor de la Chişinău, competente pentru ordinea publică în spaţiul exterior ambasadei, să nu tolereze ca interpuşi să obţină venituri pentru servicii care se prestează oricum gratuit.

La sfârşitul lunii iunie, la solicitarea ambasadorului nostru la Chişinău şi în colaborare cu autorităţile din Republica Moldova, a fost constituit un grup de lucru format din reprezentaţi ai ambasadei noastre şi ai autorităţilor de la Chişinău, al cărui scop declarat a fost identificarea în regim de urgenţă a unor măsuri concrete pentru eliminarea unor fenomene de tipul celor semnalate în repetate rânduri de către ambasadă. Sperăm ca acţiunile ce urmează să fie întreprinse în urma celor discutate în cadrul grupului să aibă rezultate concrete şi vizibile în cel mai scurt timp.

"Sperăm ca viitorul guvern să continue actualul curs al reformelor"

Relaţia Bucureşti-Chişinău din ultimii ani ne-a obişnuit cu suişuri şi coborâşuri. Urmează o perioadă electorală complicată în R. Moldova, care va aduce un nou guvern. Să ne aşteptăm şi la schimbări în relaţiile bilaterale?
România consideră relaţia cu Republica Moldova ca pe o relaţie privilegiată, bazată pe comuniunea de limbă, cultură şi istorie, indiferent de guvernarea care s-a aflat la conducere, la Chişinău. Obiectivul României îl reprezintă aderarea, într-un orizont de timp previzibil, a Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi acest obiectiv a fost şi este urmărit cu perseverenţă, indiferent de schimbările politice de la Chişinău. Bineînţeles că o bună colaborare, un dialog sincer, deschis, între diplomaţiile celor două state, între clasa politică de la Bucureşti şi cea de la Chişinău, este un criteriu de care depinde eficienţa demersului nostru.

Actuala guvernare a realizat lucruri importante, într-o perioadă grea pentru Republica Moldova, poate cea mai grea din ultimii ani, având în vedere contextul regional dificil, pe fondul crizei economice globale. Au fost luate măsuri de reformă dificile, dar curajoase, iar procesul de integrare europeană a fost asumat mai sincer şi mai direct ca oricând. Sperăm ca viitorul guvern să continue actualul curs al reformelor, asigurându-l de acelaşi sprijin sincer şi prompt din partea României. Cred că a devenit destul de limpede că o bună relaţie Bucureşti-Chişinău este în interesul ambelor state, dar în primul rând al cetăţenilor Republicii Moldova, care se pronunţă pentru integrarea europeană într-un procent covârşitor.
România a promis un ajutor consistent pentru R. Moldova. Care este stadiul acestui ajutor? Este el afectat de criză?
După ce a beneficiat mai mulţi ani de asistenţă internaţională, România are în prezent o serie de angajamente care rezultă din cel puţin două surse: obligaţia morală, de solidaritate umană, faţă de alte state, aflate în situaţii economice precare şi obligaţia politică, asumată la nivelul Uniunii Europene de statele membre, inclusiv România, în cadrul politicii de cooperare pentru dezvoltare, concepută şi derulată ca instrument de politică externă, atât la nivelul Uniunii Europene în ansamblu, cât şi în plan bilateral.

Susţinerea noastră pentru R. Moldova devine concretă prin bugetul de asistenţă pentru dezvoltare (ODA) gestionat de MAE, care se ridică în 2010 la 2 milioane de Euro. Fondurile au fost angajate pentru finanţarea unor proiecte în domeniul agricol, sănătăţii, educaţiei şi dezvoltării municipalităţii.

Totodată, la 27 aprilie a fost semnat Acordul privind ajutorul nerambursabil de 100 milioane de euro, acordat de România Republicii Moldova. Domeniile vizate sunt infrastructura de transport şi unităţi de învăţământ, iar durata finanţării este de patru ani (patru tranşe anuale în valoare de 25 milioane euro fiecare). Autoritatea naţională de coordonare este Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în România, respectiv Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale în Republica Moldova.

Adiţional, facem demersuri, alături de partenerii europeni, pentru urgentarea acordării cât mai curând posibil a asistenţei macro-financiare de 90 milioane euro promisă de UE. Totodată, în dialogul cu statele membre UE pledăm pentru susţinere financiară a Republicii Moldova.

Ne dorim un vecin stabil şi prosper. Vom continua să sprijinim Republica Moldova, în ciuda perioadei economice dificile pe care o traversăm. Stabilitatea politică şi prosperitatea economică a ţării vecine reprezintă un interes reciproc. Contribuţia la crearea premiselor pentru creşterea stabilităţii în plan economic şi social a Republicii Moldova reprezintă o modalitate eficace de combatere a unor riscuri de securitate, a migraţiei ilegale şi consolidarea respectării drepturilor omului.

"Dorim ca UE să aibă un rol sporit în formatul 5+2 al dosarului transnistrean"

Aţi discutat recent cu ministrul german de externe despre conflictul transnistrean. Cum s-ar putea concretiza interesul declarat al Berlinului în rezolvarea acestui conflict? Care ar fi rolul României?
Este interesul nostru de a face din Republica Moldova o poveste de succes a Parteneriatului Estic şi colaborăm cu partenerii europeni în acest sens. De altfel, aş remarca faptul că, de la Bucureşti, domnul ministru Westerwelle s-a deplasat la Chişinău pentru a discuta cu autorităţile moldovene.

Referitor la iniţiativa germano-rusă suntem deschişi unui dialog aprofundat pe această temă. Dorim ca, urmare Memorandumului, Uniunea Europeană să dobândească un rol sporit în formatul "5+2" al dosarului transnistrean, unica structură aptă să formuleze o soluţie viabilă.

În cadrul dialogului intra-comunitar, România va continua să susţină o implicare mai consistentă a Uniunii Europene în revitalizarea procesului de negocieri şi în obţinerea de progrese cuantificabile. Sperăm ca noua abordare a UE să contribuie la avansarea procesului de reglementare a dosarului transnistrean.

România nu a încheiat un tratat de bază cu R. Moldova. Mai există discuţii pe această temă cu guvernul de la Chişinău?
Vă reamintesc că recent a fost semnat un document foarte important pentru relaţia bilaterală - Preşedintele României şi Preşedintele interimar al Republicii Moldova au semnat la Bucureşti, în data de 27 aprilie 2010, Declaraţia privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Documentul stabileşte cadrul general al cooperării bilaterale şi direcţiile de acţiune pentru perioada următoare, în consecinţă eforturile noastre sunt concentrate în direcţia punerii în aplicare a prevederilor sale, prin încheierea unui Plan de Acţiune.

Totodată, subliniez faptul că nu există discuţii privind încheierea unui tratat politic de bază între România şi Republica Moldova, ci doar negocieri pentru Acordul de Parteneriat European şi Tratatul privind cooperarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră, a căror ultimă rundă de negocieri a avut loc recent, în perioada 4-5 martie 2010.

Există o preocupare a partenerilor europeni în privinţa semnării acestui tratat? Aţi discutat, spre exemplu, cu omologul german despre această chestiune?
Relaţiile dintre România şi Republica Moldova sunt excelente şi nu există nicio raţiune pentru care la nivelul partenerilor europeni să existe vreo preocupare faţă de vreun aspect al relaţiei bilaterale, cum ar fi semnarea unor documente juridice.

România este cel mai ferm susţinător al parcursului european al Republicii Moldova şi ne bucură interesul pe care multe state membre l-au manifestat faţă de Grupul informal de sprijin Acţiunea Europeană pentru Republica Moldova. Acest format este o co-iniţiativă România – Franţa, lansată la Bruxelles, în luna ianuarie a acestui an, cu rolul de a menţine subiectul aderării Republicii Moldova la UE pe agenda europeană. Grupul a avut deja două întâlniri, iar în data de 30 septembrie 2010 se va reuni pentru a treia oară la Chişinău. Acest proiect arată clar că perspectiva europeană a Republicii Moldova este o temă constantă pentru diplomaţia românească în dialogul cu partenerii noştri europeni. Sursa: Evz.ro

România vine în ajutorul sinistraților moldoveni cu camioane, motopompe, saci, nisip, dar și apă potabilă!

Ajutoarele pentru sinistrați din România au ajuns în zonele inundate din Hâncești. Potrivit Guvernului R. Moldova, statul român a reacționat prompt la solicitarea de ajutor și a trimis deja 10 bărci pneumatice cu echipament complet, 8 autocamioane de intervenţie, 5 motopompe remorcabile şi 5 motopompe transportabile.

Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului RM, România a mai acordat moldovenilor 30.000 de saci pentru nisip, 1.000 de perechi cizme de cauciuc, 15.000 mp material polietilenă pentru apărare diguri şi 10 tone de apă potabilă îmbuteliată.

Potrivit reprezentanților Guvernului moldovean autocamioanele şi personalul ce a însoţit coloana cu ajutoare umanitare vor rămîne în zona afectată de calamitate pentru a ajuta la lichidarea consecinţelor inundaţiilor din țara noastră.

"Gestul României este unul prietenesc, care merită toată aprecierea", menționat premierul. UNIMEDIA amintește că raionul Hâncești a fost puternic afectat de inundații. Mii de oameni au rămas fără case, iar sute de case au fost distruse. Datele hidro-meteo arată pesimist, spunând că o nouă viitură este așteptată pe Prut în zona de Nord a Republicii. Autoritățile au promis case noi pentru sinistrați sau compensații bănești. Potrivit Guvernului, lucrările de construcţie a locuinţelor pentru sinistraţi vor demara în două săptămâni şi vor fi finisate în noiembrie.

Sursa: UNIMEDIA

DW: Victor Osipov: "Moldovean sau ardelean înseamnă tot român"

Care sunt strategiile pentru soluţionarea conflictului transnistrean? Există perspective pentru ameliorarea tensiunilor din zonă, sau se confruntă Tiraspolul şi Chişinăul cu aceleaşi probleme vechi de 20 de ani? Victor Osipov, vicepremierul Republicii Moldova şi Vladimir Iastrebciak, reprezentantul Transnistriei în procesul de negociere au dezbătut aceste subiecte la Berlin, la o conferinţă organizată la Academia Europeană.

Poziţiile Tiraspolului şi Chişinăului sunt înca divergente, iar planul de acţiuni, pe termen lung, nu e încă foarte clar, au admis atât Victor Osipov, cât şi Vladimir Iastrebciak la Berlin. În schimb, Uniunea Europeana - consideră Manfred Grund, deputat german creştin-democrat, preşedintele Forumului Germano-Moldovean, unul dintre organizatorii conferinţei - trebuie să ofere şanse reale, necesare integrării teritoriale a Transnistriei.

Noua guvernare de la Chişinău n-a făcut minuni

"Trebuie să recunoaştem că autorităţile moldoveneşti nu au avut o strategie de lungă durată clară, pentru reintegrarea teritorială a ţării", a declarat Victor Osipov. "Iar lipsa ei duce la o serie de efecte negative, pentru întregul proces. Nu ştim foarte bine cum să ne orientăm eforturile, ne este greu să calculăm resursele necesare pentru procesele de reintegrare, pentru că, dincolo de aspectele politice, acest proces mai şi costă. Există o serie întreagă de probleme foarte complexe. După cum ştim, avem problema şcolilor, mai larg vorbind - problema sistemului educaţional, dar la fel, a sistemului bancar, a sistemului fiscal sau vamal. Toate trebuie luate în calcul, dincolo de problemele militare sau de securitate, de asemenea foarte complicate. Noua guvernare de la Chişinău n-a făcut minuni, în ultimele nouă luni de zile, dar am lucrat conştiincios în interesul ţarii noastre, pe toate planurile: şi la nivel diplomatic, internaţional, şi în dialogul bilateral dintre Chişinău şi Tiraspol, şi sectorial, pe anumite domenii, iar rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. După cum se vede, atenţia faţă de problema transnistreană a crescut în cadrul comunităţii internaţionale, Uniunea Europeană se angajează tot mai plenar în această soluţie. Iată, că şi ţări ca Germania, în dialogul lor bilateral cu Rusia, încearcă şi reusesc să obţină o apropiere a poziţiilor. Fără falsă modestie şi fără a ne atribui doar nouă meritul, constatăm că dacă se munceşte temeinic, metodic, insistent, consecvent, atunci apar şi rezultatele. "

Obligaţii faţă de populaţia din zonă

Deşi controversele politice între Chişinău şi Tiraspol sunt foarte clare de ambele părti, există acorduri care au fost semnate în perioada 1994-2001, cu scopul de a rezolva problemele sociale, acorduri care sunt încă respectate şi viabile, a declarat Vladimir Iastrebciak pentru Deutsche Welle.

"Aceste probleme nu ne scutesc de obligaţiile pe care le avem faţă de populaţie, de a oferi un nivel de trai acceptabil în zona. Pentru libertatea de mişcare, dezvoltarea comerţului, a sistemului de sănătate, a transporturilor şi aşa mai departe, sunt responsabili atât oficialii moldoveni, cât şi cei transnistrieni şi s-au făcut într-adevăr progrese, spre beneficiul populaţiei."

Nu există o problemă identitară între moldoveni şi români

Relaţia specială a României cu Moldova, atâta timp cât este bine înţeleasă şi pragmatic aplicată, reprezintă o valoare foarte importantă pentru Republica Moldova în strategia pro-europeană, a declarat vicepremierul Victor Osipov.

"Problema identitară este una artificial creată de fostul regim sovietic, pentru a justifica controlul asupra teritoriului de până la Prut. E regretabil faptul că mai sunt în Republica Moldova politicieni care încearcă să speculeze această falsă contradicţie între termenii 'moldovean' şi 'român'. Pentru mine, bunaoară, e clar că dacă spui moldovean, înseamnă că e român, ca şi cum dacă spui ardelean, înseamnă că e român. Cred că pentru societatea moldovenească, cu cât mai devreme va intelege, işi va recunoaşte şi fructifica apartenenţa la spaţiul cultural, lingvistic şi istoric românesc, cu atât mai repede vom scăpa de problemele artificiale din acest domeniu, pe care le speculează de obicei politicienii de extremă", a adăugat Victor Osipov.

O relaţie specială

"In ceea ce priveşte rolul României în contextul procesului de integrare europeană, acesta este indiscutabil. Înainte de toate, România este vecinul nostru imediat, membru al Uniunii Europene. Putem prelua, asimila o sumedenie de practici: tot felul de acte aparţinând Uniunii Europene sunt în România deja traduse în limba noastră şi, spre deosebire de alte ţări care au avut acelaşi parcurs, nu mai este necesar să repetăm traducerea. Chiar şi acest simplu fapt ar necesita resurse financiare şi de timp enorme."

Vicepremierul moldovean a subliniat că "dincolo de toate, relaţia specială, frăţească dacă vreţi, care există - atâta doar să fie bine înţeleasă şi pragmatic aplicată - este o plusvaloare extraordinară pentru Republica Moldova pe calea sa europeană."

Sursa: DEUTSCHE WELLE / www.tribuna-basarabiei.ro

Oficiali ai Republicii Moldova vor discuta cu omologii din Romania despre realizarea liniilor electrice de interconexiune

Oficiali ai Republicii Moldova vor discuta cu omologii din Romania despre realizarea liniilor electrice de interconexiune Ungheni-Iasi si Suceava-Balti, dar si despre centralele pe care Republica Moldova vrea sa le construiasca la Burlaceni (de 450 MW, in raionul Cahul) si la Ungheni (de 350 MW).
"De asemenea, cele doua parti urmeaza sa discute si despre proiectul gazoductului Ungheni-Iasi", a declarat duminica, la Constanta, Ilarion Popa, vice-ministrul Economiei din Republica Moldova, prezent la deschiderea Forumului Regional al Energiei FOREN 2010.

Totodata, Ilarion Popa a vorbit si despre problemele inregistrate de sectorul energetic din Republica Moldova.

"Printre aceste probleme se regasesc lipsa de resurse energetice proprii, eficienta energetica redusa, nivelul redus al resurselor de energie regenerabila, amplasarea neuniforma a unitatilor de productie de energie, uzura avansata a echipamentelor energetice (60-70% din acestea au durata de viata depasita), dar si volumul insuficient al investitiilor", a afirmat vice-ministrul Economiei din Republica Moldova.
Sursa: NewsIn