Filat, despre Transnistria, colaborarea cu PCRM și relațiile cu Putin

Premierul Vlad Filat exclude categoric orice colaborare cu Partidul Comuniștilor, neagă riscul destrămării Alianței pentru Integrare Europeană și este în relații bune cu premierul rus, Vladimir Putin. Premierul moldovean a făcut aceste, dar și alte declarații, în cadrul unui interviu pentru Hotnews.ro.

„Nu avem nimic în comun cu PCRM, care, la rândul său, nu are nimic în comun cu interesul cetățeanului din Republica Moldova. Acțiunile noastre sunt îndreptate către obținerea unei guvernări liberal democrate a țării și nu către posibilitățile de combinare cu acest partid”, susține Filat. „În orice situație, exclud colaborarea cu Partidul Comuniștilor”, a precizat premierul.

Rugat să comenteze disensiunile din AIE, premierul Vlad Filat a negat zvonurile privind destrămarea Alianței. „Atunci cand apar divergențe, asta nu înseamnă obligatoriu distrugerea unei Alianțe. Vom asista și în continuare la puncte diferite asupra unor probleme importante care țin de interesul larg al societății”, spune premierul.

Referindu-se la relațiile și concurența dintre liderii de la guvernare, Vlad Filat a ținut să menționeze că nu face diferență între partidele din AIE și că este mulțumit de modul în care acestea guvernează în parteneriat.

Premierul mai spune că are o relație bună cu premierul rus, Vladimir Putin. „Acest lucru este absolut necesar pentru a rezolva un șir de probleme pe care le are Republica Moldova cu această țară și problemele din interiorul Republicii Moldova, care ar putea fi rezolvate mai rapid prin implicarea Rusiei”, explică Filat.

În context, premierul a menționat că printre problemele pe care urmărește să le soluționeze în cadrul discuțiilor cu premierul rus, Putin, se numără înregistrarea cetățenilor Republicii Moldova în Federația Rusă și scoaterea barierelor din calea companiilor moldovenești care doresc să ajungă pe piața rusească.

Soluționarea conflictului transnistrean este, potrivit lui Filat, o problemă prioritară în dialogul moldo-rus. „Insistăm foarte mult la toate întâlnirile, sub orice nivel, asupra acestei situații. Vedem că sunt și reacții în acest sens. Relevantă este declaratia comună a președintelui Federației Ruse, Medvedev, și a președintelui Ucrainei, Ianukovici, ulterior memorandumul semnat de cancelarul german, Angela Merkel, și președintele rus, Medvedev, poziția UE în acest sens, arată implicarea tot mai activă a tuturor actorilor importanți”, a conchis premierul Vlad Filat. sursa: jurnal.md

Ucraina ar putea recunoaște Transnistria înaintea Rusiei

Ucraina, în contextul concurenței sale geopolitice cu România, ar putea să recunoască Transnistria înaintea Rusiei. Cel puțin așa crede politologul ucrainean, Vladimir Lupașco, citat de Regnum.

„Dacă Ucraina va decide ferm, atunci va recunoaște Transnistria. Așa cum Rusia a recunoscut Osetia de Sud și Abhazia. Este o variantă care mi se pare reală și cred că trebuie să acordăm atenție posibilităților noastre de a concura cu România”, a declarat Lupașco ieri, la Kiev.

Totodată, analistul politic din Ucraina se îndoiește de posibilitatea „reintegrării Transnistriei în componența Republicii Moldova”. „Faptul că Transnistria ar putea reintra în componența Republicii Moldova în următorii 100 de ani, ține de domeniul fantasmelor. Se împlinesc deja 20 de ani de la formarea Transnistriei. Acolo s-a format deja o mentalitate clară, absolut diferită de cea a moldovenilor. Totodată, o importanță mare o are și poziția Rusiei”, susține analistul ucrainean.

Mai mult decât atât, expertul ucrainean s-a dat și cu părerea despre posibilitatea unirii Republicii Moldova cu România. Acesta nu crede că există o asemenea posibilitate, așa cum elita din Republica Moldova nu este interesată de acest lucru. „Românii și moldovenii sunt categorii absolut diferite de oameni. Românii privesc la moldoveni de sus în jos”, crede Lupașco.

Pe de altă parte, președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat, în cadrul unei întâlniri cu experți ucraineni, că RM pledează pentru soluţionarea pe cale paşnică a conflictului transnistrean, în cadrul unui dialog politic cu participarea mediatorilor.

Mihai Ghimpu a ținut să precizeze că Ucraina, de rând cu SUA și Uniunea Europeană, trebuie să se implice mai activ în problema soluţionării problemei transnistrene, deoarece de aceasta depinde, în mare parte, atât stabilitatea şi securitatea celor două state, cât şi securitatea regională. „Trebuie să depunem toate eforturile ca popoarele noastre să trăiască în pace, prietenie şi bunăstare”, a conchis Mihai Ghimpu.
Sursa: Tribuna Basarabiei / Jurnal.md

Istoria dezvaluita (continuare): Opoziţie ucraineană la crearea RASSM

După declaraţia din 3 august 1923 a Guvernului Sovietic privind nationalităţile şi libera folosire a limbii materne şi ca urmare a tendinţelor hotărâte de ucrainizare, la 3 septembrie se întrunesc la Balta delegaţii satelor româneşti. Ucrainienii au făcut opoziţie la organizarea unei republici autonome.

Şi totuşi în 12 octombrie 1924 se crează Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească în cadrul Ucrainei, capitală fiind Balta, iar din 1928 Tiraspolul cu graniţa vestică fixată declarativ pe Prut. La Bârzula în aprilie 1925 Congresul Pan-Moldovenesc a fixat graniţele şi Constituţia recunoscută de ucrainieni la 10 mai.

Cu o suprafaţă , la 1934, de 8.434 km2 şi o populaţie de 615.500 locuitori din care 80% români, noua republică cuprindea raioanele: Balta, Bârzula, Camenca, Crut, Dubăsari, Grigoriopol, Ananiev, Ocna Roşie, Râbniţa, Slobozia, Tiraspol. A fost creată pentru a aţâţa pe nemulţumiţii din Basarabia. Vintilă Brătianu considera cu luciditate că ,,crearea unui stat român între Rusia şi noi” va permite dezvoltarea în URSS ,,a unei vieţi naţionale româneşti”.

Tiraspolul în alfabet latin

Moştenirea lăsată de ţarism era înfiorătoare: populaţia agramată, şcoli de limbă maternă lipsă, conştiinţa naţională stinsă, oamenii în mare parte neştiind de unde se trag şi cine sunt, limba la condiţia de limbă păsărească. Demn de menţionat că în RASSM i s-a spus limbii pe nume după cum reiese din paginile săptămânalului ,,Plugarul roşu” din 21 august 1924 (ce apărea din 1 iulie): ,,s-a hotărât ca în şcoale, case şi în aşezăminte de cultură românească să se întrebuinţeze limba românească”.

Au funcţionat 145 şcoli româneşti gimnaziale, 18 şcoli româneşti de rang liceal, institut agronomic, unul pedagogic şi politehnică, cu o populaţie şcolară românească totală de 24.200 din care 800 studenţi. Din 1933 se introduce alfabetul latin. Apar publicaţii cum ar fi: ,,Plugarul roşu”, ,,Moldova Socialistă”, ,,Comsomolistul Moldovei”, ,,Moldova literară”, ,,Octombrie”, ,,Scânteia leninistă”. Mai existau staţie radio la Tiraspol, Corul de Stat ,,Doina”, teatrul de stat şi secţie română la Şcoala teatrală din Odessa, institut de cercetări ştiinţifice şi tânăra republică avea un Congres General al Sovietelor, parlament local, guvern şi chiar un preşedinte de republică.

Revenirea la ,,limba moldovenească” s-a făcut cu puşca

În 1937 însă, intelectualitatea din RASSM a fost acuzată că a făcut jocul duşmanului de clasă şi exterminată în mod barbar. Începând cu întregul guvern al republicii şi terminând cu inimoşii scriitori transnistrieni între care: Nicolae Smochină, Toader Mălai, Nicolae Ţurcanu, Simion Dumitrescu, Petre Chioru, Mihai Andreescu, Mitrea Marcu, Alexandru Caftanachi, Iacob Doibani, Ion Corcin, Dumitru Bătrâncea, Nistor Cabac. Atrocităţile staliniste au mers până acolo încât în satul lui Toma Jalbă (Butor-raionul Grigoriopol) au fost împuşcaţi 167 bărbaţi din cei 168.

Datorită colectivizărilor forţate şi închiderii bisericilor (încheiată în 1938) a avut loc un adevărat exod peste Nistru atât de intens încât a fost nevoie de un lagăr pentru refugiaţii transnistrieni, iar numărul intelectualilor originari de dincolo de Nistru ajunsese atât de mare încât la Chişinău, Cluj şi Iaşi, apar reviste ale acestora: ,,Tribuna românilor transnistrieni” condusă de Şt. Bulat, ,,Transnistria” redactată de Ilia Zaftur, respectiv ,,Moldova Nouă” redactată de N.Smochină. Grănicerii ruşi trăgeau fără milă în cei pe care îi descopereau trecând Nistrul. Astfel de evenimente erau obişnuite, însă la 23 februarie 1932 a fost un adevărat masacru fiind ucişi 40 de bărbaţi, femei şi copii, fiind un subiect de discuţie în parlament şi în presa internă şi internaţională.

Înainte de 28 iunie 1940 şi în zilele următoare se vorbea despre reunirea noilor teritorii dintre Prut şi Nistru cu RASSM.

Agenţia RATAU transmitea din Balta despre mitingul consacrat susţinerii ,,întrunirii poporului basarabean cu poporul RASSM.” Ecouri ale intenţiei CC al PC din URSS din 11 iunie 1940 se regăsesc în paginile Moldovei Socialiste din 13 iulie 1940: ,,cu mare bucurie am aflat noi că Sovietul Comisarilor Poporului din CC al PC Unional au susţinut rugămintea organizatorilor Moldovei şi au intrat cu propunere în Sovietul Suprem al URSS de a întruni locuitorimea Basarabiei cu locuitorimea RASSM şi organiza Republica Confederativă SSM”.

Kremlinul comandase culegerea de date în vederea luării hotărârii privind structura administrativ teritorială a RSSM. Un asemenea raport datat la 15 iulie 1940 şi semnat A.Scerbacov care ţinând cont de considerente etnice, istorice, economice, propune pe lângă cedarea dintre judeţele basarabene doar a Hotinului (care împreună cu Cernăuţiul să aparţină Ucrainei), iar din RASSM să cedeze Ucrainei doar raioanele Balta şi Pesceansc. Viitoarea Moldovă urma să aibe 5 regiuni: Bălţi, Chişinău, Bender, Akkerman şi Tiraspol cu raioanele Ananiev, Valea Hoţului, Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Codâma, Cotovsc, Ocna Roşie, Râbniţa, Slobozia, Tiraspol şi Cerneansc). Regiunea Tiraspol ar fi avut 518.385 locuitori.

Conducerea fostei RASSM propune şi ea cedarea către Ucraina pe lângă Bucovina de Nord doar a Hotinului, Ceţătii Albe şi Chiliei, iar de la est de Nistru să fie cedate doar raioanele Codâma, Balta şi Pesciana.

Sfâşierea Transnistriei

Kievul însă prin preşedintele Sovietului Suprem al Ucrainei, M.Greciuha cerea la 22 iulie 1940 ca Ucrainei să-i revină pe lângă Bucovina de Nord, Hotin, Akkermann, Chilia şi a Ismailului, Bolgradului şi a opt din raioanele RASSM (Codâma, Balta, Pesciana, Ananiev, Valea Hoţului, Ocna Roşie, Cerneansc, Kotovsk). Deşi în urma analizării propunerilor Ucrainei şi RASSM, A.Gorkin, secretar al prezidiului Sovietului Suprem propunea lui G.Malenkov secretar al CC al PCUS să se adopte varianta RASSM70, în 2 august 1940 Sovietul Suprem a adoptat legea formării RSSM în varianta propusă de Ucraina.

La 10 mai 1941 se respingeau demersurile cetăţenilor din următoarele localităţi transnistriene de a trece din componenţa Ucrainei în componenţa Moldovei: Timcov (raionul Codâma) Stanislavca (raionul Kotovsc), Culmea Veche ( raionul Kotovsc), Grebenichi şi Slaveano-Serbca ( raionul Grosu) şi dau curs doar cererilor satelor Doroţcaia Nouă şi Sadovo (raionul Ocna Rosie).

Iată câteva din numele localităţilor din fosta RASSM care treceau la Ucraina: Lunga, Hârtop, Visterniceni, Borş, Dabija, Carleşti, Şerpa, Culmea Veche şi Nouă (raionul Bârzu); Valea Hoţului, Tocila, Grecu, Perişori, Handrabura, Şalpani (raionul Nani); Păsat, Holmu, Pârlita, Păsăţel, Mironi, Bănzari, Bursuci, Moşneanca, Raculova, Herbina (raionul Balta), Budăi, Buza, Strâmba, Broşteni, Slobozia, Buchet, Timcău, Ploţi, Şerbi (raionul Crutâi); Ocna Roşie, Clăveni, Tiscolung, Tiscol, Odaie, Ideia, Coşari, Dihori, Mironi, Slobozia, Dubău, Ţâbuleanca, Sahaidac, Topala, Ciorna, Perlicani, Basarabia, Bahta, Mălăieşti, Ilie, Brânza, Untilovca, Găvănosu (raionul Ocna Roşie). Multe din numele românesti vor fi schimbate: Bârzu în Kotovsk, Mărculeni în Dimovka, Voloşca în Pisariovka, Întunecata în Svetloe, Nani în Ananiev, Vrabie în Vradievka, Valea Hoţului în Dolinskoie, Mălai în Karataevka, Urâta în Elenovka etc.
Numele moldovenilor au fost ucrainizate, şi ele: Sandu, Rusu, Buzatu, Cherdevară au devenit peste noapte: Sandulenko, Rusulenko, Buzatenko. Kerdevarenko.
Viorel Dolha / timis de: Burlacu George Radu

Sursa: www.tribuna-basarabiei.ro

KGB revine în forţă în Ucraina, Belarus şi Transnistria

Conduse de „dinozaurii" regimului Kuchma, serviciile secrete ucraienene se predau necondiţionat spionajului rus, cu consecinţe serioase penru securitatea Moldovei şi a României, scrie Cotidianul în pagina sa electronică.

Având în vedere îmbunătăţirea relaţiilor cu Rusia după alegerea preşedintelui Viktor Ianukovici, serviciile secrete ucrainene nu vor mai supraveghea spionii ruşi de pe teritoriul ţării, scrie revista ucraineană "Zerkalo Nedeli", citând surse ucrainene.

"Pentru a sublinia buna voinţă şi afirmarea unei noi linii politice, activitatea departamentului de contraspionaj care viza serviciile speciale ruse din Ucraina a fost abandonată", scrie "Zerkalo Nedeli".

La această informaţie mai mult alarmistă se adaugă însă fapte îngrijorătoare. Preşedintele Viktor Ianukovici a anunţat înlocuirea şefului Statului Major al armatei ucrainene, care deţine şi controlul asupra spionajului militar. La aceasta se adaugă fapte care aduc atingere securităţii Republicii Moldova.

Serviciile secrete ruse şi ucrainene au semnat în această lună un acord care va permite reîntoarcerea în Crimeea a agenţilor ruşi din cadrul FSB. Motivul oficial este combaterea propagării fundamentalismului islamic în rândul minorităţii tătare din Crimeea. Agenţi au fost expulzaţi, în 2009, la ordinul fostului preşedinte prooccidental Viktor Iuşcenko.

Acelaşi săptămânal "Zerkalo Nedeli" arată însă că o televiziune controlată de FSB a cumpărat o staţie de emisie radio-TV din Transnistria, pe care o foloseşte pentru spionaj împotriva Ucrainei. Un agent al contraspionajului ucraiean a fost arestat în Transnistria, la finalul lui 2009, în timp ce investiga acest caz.

El a relatat, după eliberare, că mai mulţi spioni ruşi încearcaă să recruteze agenţi ucraineni în Transnistria. Republica separatistă începe să funcţioneze ca o placă turnantă a spionajului ex-sovietic, context în care trebuie plasată şi arestarea ziaristului moldovean ErnestVardanean, care a recunoscut, într-o emisiune TV regizată de serviciile de la Tireaspol, că a spionat împotriva regimului separatist.

Şi un amănunt deloc lipsit de importanţă. Noul şef al contraspionajului ucrainean, Valeri Horoşkovski a fost anchetat în cazul asasinării jurnalistului ucrainean Gheorghi Gongadze, în 2000. În momentul anchetei, Horoskovski era ministru al Economiei la Kiev. Gongadze, un critic al regimului prorus, a fost găsit spânzurat într-o pădure din Belarus.

A fost anchetat şi Volodimir Litvin, politicianul a cărui grupare a contribuit decisiv la formarea actualei guvernări proruse de la Kiev, la zece ani de la moartea lui Gongadze şi după epopeea prooccidentală de doar cinci ani a ţării. Horoşkovski a devenit apoi un magnat media. El deţine acum nu numai controlul serviciilor secrete, ci şi al televiziunii Inter.

sursa: jurnal.md/cotidianul.ro

foto: lemonamiga.com

Smirnov: Achităm datoria pentru gaze când vom avea contract cu Gazprom

„Suntem gata să achităm datoria, doar în cazul în care vom avea un contract direct cu Gazprom”, a declarat, astăzi, pentru Omega preşedintele autoproclamatei republici moldoveneşti nistrene, Igor Smirnov.

„Transnistria nu are juridic nici o datorie pentru gaze. Regiunea transnistreană nu a semnat nici un acord cu furnizorul”, a specificat Smirnov.

Moldova are o datorie pentru gazele livrate de Rusia, inclusiv pentru Transnistria, de peste 2,3 miliarde dolari SUA.

Menţionăm că Gazprom a dat iarăşi în judecată „Moldovagaz” la Curtea Internaţională de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a Federaţiei Ruse şi cere recuperarea forţată a datoriilor. sursa: www.tribuna-basarabiei.ro cu referire la  jurnal.md

Filat: Și Federația Rusă își dorește schimbarea forțelor militare pacificatoare din Transnistria cu o misiune civilă

"Toți participanții formatului de negocieri în problema transnistreană își doresc schimbarea forțelor militare de pacificare cu o misiune civilă". Declarația aparține premierului Vlad Filat, lansată după întrevederea cu premierul rus Vladimir Putin, în cadrul unei emisiuni difuzată de JurnalTV. "Chiar și în declarația Medvedev-Ianukovici se vede că aceste țări sunt dispuse să înceapă discuțiile la acest subiect", a mai precizat Filat.

Potrivit prim-ministrului, toți participanții formatului negocieri 5+2 sunt de acord ca această misiune civilă să fie supravegheată de OSCE.

Comentând declarațiile Ministerului Afacerilor Externe de la Moscova în care acesta menționa că guvernarea Republicii Moldova are o atitudine sceptică faţă de declaraţia ruso-ucrainească privind reglementarea transnistreană, Vlad Filat a declarat că aceasta este o poziție asumată de MAE rus.

"Noi am avut o poziție îngrijorată deoarece această declarație nu a fost discutată și consultată cu R. Moldova. Toate declarațiile care se fac cu referire la R. Moldova trebuie să fie consultate cu țara noastră", a mai declarat șeful cabinetului de miniștri.

Sursa: UNIMEDIA cu referire la JurnalTV

Rusia despre declarațiile lui Filat: „RM s-a autoprogramat sceptic”

Rusia este nemulţumită de comentariile autorităţilor de la Chişinău pe marginea declaraţiei semnate de preşedintele ucrainean, Victor Ianukovici şi preşedintele rus, Dmitrii Medvedev. Potrivit unui comunicat al ministerului rus de externe, autorităţile de la Moscova cred că Republica Moldova a avut din start o atitudine sceptică față de declarația semnată la Kiev.

„Autoritățile moldovenești, probabil, s-au programat din timp pentru o interpretare sceptică a semnalului de la Kiev, manifestându-și deschis îndoielile față de impactul politic și juridic asupra soluționării conflictului”, se arată în declarație.

Oficialii ruşi, la rândul lor, s-au arătat sceptici față de adevăratele intenții ale autorităţilor moldovenești în ceea ce privește rezolvarea conflictului transnistrean. „Nu am vrea să credem că după apelurile stringente de a se ajunge la o înțelegere imediată se ascunde intenția de presiune asupra oponentului, în schimbul unei înțelegeri de la egal la egal”, se spune în declarația Ministerului de Externe.

„Federația Rusă pune bazele medierii sale în ce privește soluționarea problemei și suntem interesați în restabilirea integrității teritoriale a Republicii Moldova și în consolidarea suveranităţii şi neutralităţii constituţionale a acesteia”, au ținut să menționeze autoritățile Ministerului rus de Externe.

Ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Valerii Kuzmin, a declarat anterior, pentru Jurnal TV, că Rusia nu priveşte Republica Moldova şi Transnistria ca pe niște părţi egale.

La 18 mai, premierul Vlad Filat a făcut publică poziţia guvernului de la Chişinău privind declaraţia semnată de Medvedev şi Ianukovici. Potrivit lui Filat, Moldova ar trebui cât mai rapid să lanseze negocieri constructive cu partea transnistreană în format internaţional, condiţia principală fiind începerea consultarilor pentru transformarea operatiunilor de menţinere a păcii şi retragerea armamentului rus din zona de conflict.

sursa: jurnal.md

foto: jurnal.md

 

Presa rusă: Speranța Tiraspolului ca Rusia să-i recunoască independența a eșuat

"Speranţele autorităţilor transnistrene de a fi recunoscute de Rusia, aşa cum a fost recunoscută independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud, au eşuat. Moscova alege politica standardelor duble, standarde pe care le impută Occidentului, pentru că a recunoscut regiunea Kosovo şi, totodată, a judecat separarea regiunulor rebele de Georgia", scrie publicaţia rusă Gazeta.

În articol se menţionează că declaraţia lui Medvedev şi Ianukovici nu a adus nimic nou, tocmai atunci când schimbările erau aşteptate: "Tiraspolul spera că s-a ajuns la situaţia potrivită pentru a schimba brusc poziţiile, în contextul în care Moscova a recunoscut oficial două regiuni autoproclamate."

Un alt avantaj pentru recunoaşterea regiunii era, în opinia ziarului,şi faptul că noul preşedinte al Ucrainei este "prietenul" Moscovei, dar şefii de stat "continuă să se eschiveze de la utilizarea termenului de Republică Moldovenească Nistreană."

"Declaraţia semnată la Kiev relevă că experimentul abhazo-osetin nu va avea loc pe alte teritorii", ceea ce demonstrează că autonomiile georgiene sunt "un caz specific, ca şi Kosovo", iar Transnistria nu "figurează în lista cazurilor specifice".

"Gazeta" consideră că recunoaşterea Abhaziei şi Osetiei de Sud a fost o replică Occidentului pentru recunoaşterea regiunii Kosovo. "Eforturile pe care le-a depus Rusia pentru recunoaşterea acestor două autonomii nu s-au justificat", ceea ce s-a răsfrâns şi asupra declaraţiei comune a Moscovei şi Kievului cu privire la Transnistria.

"Mai bine să lăsam totul cum este, mai ieftin ne va costa. Mai bine un standard dublu, decât avanturism sincer, pentru care plătesc atât de scump popoarele", conchide publicaţia.

Sursa: UNIMEDIA

Stratfor despre Transnistria: Europa este prinsă în propriile probleme și "nu are multă energie de consumat pentru Moldova"

Intr-o analiza a vizitei lui Medvedev la Kiev, Stratfor arata ca problema transnistreana este unul dintre punctele fierbinti de pe agenda bilaterala, alaturi de fuziunea companiilor energetice Gazprom si Naftogaz, scrie Hotnews.
Stratfor arata ca declaratia comuna pe tema conflictului din Transnistria satisface dorinta Ucrainei de a juca un rol mai important in regiune, de a se simti o parte strategica in mediere si in procesul decizional privind politica externa a R. Moldova.

"Ucraina este importanta: are granita cu Moldova si cu Transnistria si 100.000 de ucraineni traiesc in tara invecinata. Acestia se adauga celor 150.000 de rusi ce traiesc in tara, plus celor 5.000 de soldati rusi stationati in Transnistria si astfel cele doua tari detin o forta formidabila in Moldova", comenteaza Stratfor.

Printr-un rol pregnant acordat Ucrainei, de fapt capata Moscova influenta, in conditiile in care acum Kievul va fi de-acum pentru ramanerea trupelor ruse in Transnistria, spre deosebire de pozitia anteriora, rezervata a administratiei Iuscenko.
Compania americana remarca si faptul ca  aceste incercari ruso-ucrainene se vor lovi de pozitia Moldovei, care are si sprijinul european. Un sprijin pe care insa nu se stie daca poate conta in aceste momente in care Europa este prinsa si ea in propriile probleme politice si economice si "nu are multa energie de consumat pentru Moldova". "Asta deschide usa Rusiei, care a obtinut deja sprijinul Ucrainei, care devine un instrument rus de politica externa", comenteaza Stratfor.
Sursa: UNIMEDIA, cu referință la Hotnews

Blocul Ianukovici: Ucraina nu recunoaşte independenţa Transnistrei şi nu va abroga blocada economică a acesteia

"Ucraina nu recunoaşte independenţa Transnistriei şi nu intenţionează să o introducă în componenţa Ucrainei" , a declarat pentru agenţia informaţională "Novii Region" membrul Comitetului Parlamentar pentru Relaţii Externe a Radei Supreme a Ucrainei, Leonid Cojara.

Membrul Partidului Regiunilor, condus de Victor Ianukovici consideră că problema transnistreană care se află sub controlul internaţional al formatului "5+2" nu poate fi reglementată doar de două state. "Chiar şi cele mai importante ţări, din cadrul acestui format nu pot hotărî acest conflict", a afirmat deputatul, comentând acuzaţiile reprezentanţilor "blocului Timoşenco".

El a menţionat că planul lui Iuşenko a suferit eşec, pentru că "nu a fost coordonat nici cu Transnistria, nici cu Moldova, iar cei doi mediatori, Rusia şi Ucraina se aflau în acea perioadă în poziţii de contradicţie". În prezent, când preşedintele Ucrainei este  Victor Ianukovici, "cu cât mai prodigioase vor fi relaţiile între Rusia şi Ucraina, cu atât mai eficient se va hotârî probema transnistreană", este de părere Cojara.

Referitor la blocada economică aplicată Transnistriei, deputatul a precizat că Ucraina a susţinut planul UE şi OSCE, conform căruia, actele vamale pentru regiunea separatistă trebuie legalizate în Republica Moldova şi o eventuală schimbare de poziţiei nu se prevede în acest sens. "Nu recunoaştem independenţa Transnistriei şi vom activa în conformitate cu prevederile formatului "5+2. Acest lucru reiese din principiile de bază a suveranităţii Moldovei - fiecare întreprinzător din stînga Nistrului are posibilitatea să-şi perfectze actele în Chişinău."

UNIMEDIA precizează că planul de reglementare a conflictului transnistrean, aşa-numiţii "şapte paşi", propuși de ex-preşedintele Ucrainei, Victor Iuşenko la summitul GUUAM de la Chişinău, din 22 aprilie, poziţiona Ucraina  în centrul procesului de rezolvare a conflictului transnistrean şi prevedea pentru Transnistria statutul de republică în componenţa Republicii Moldova, cu atribute statale proprii şi drept la autodeterminare în cazul schimbării statutului internaţional al Republicii Moldova.

Sursa: UNIMEDIA cu referire la Novîi Reghion

Contra noastră e doar Ianukovici sau şi Obama?

Nu vreau să vă stric ziua cu o veste proastă, dar cele mai multe din aşteptările sumbre legate de întâlnirea Ianukovici-Medvedev s-au împlinit. Este adevărat că se putea şi mai rău. 

Din fericire, nu a fost deschis încă hotarul ucrainean pentru mărfurile transnistrene, aşa cum avertiza deunăzi mass-media internaţională. Dar se pare că de acum încolo nimic nu-i imposibil. Sau dimpotrivă. Totul e posibil. Dacă evenimentele evoluează pe canavaua scenariului elaborat luni de cei doi preşedinţi, lucrurile ar putea să ia o turnură extrem de periculoasă pentru Republica Moldova.

Este evident faptul că Victor Ianukovici se raliază poziţiei ruseşti în ceea ce priveşte chestiunea transnistreană. Declaraţia liderilor de la Kiev şi Moscova pretinde că părţile implicate în conflict ar fi egale. Nici mai mult, nici mai puţin. Astfel, se induce ideea că şi Chişinăul, şi Tiraspolul ar fi subiecţi de drept internaţional. Această impresie este întărită şi de faptul că în documentul în cauză se utilizează sintagmele ”Republica Moldova” şi ”Transnistria”, ceea ce miroase a recunoaştere politică a regimului separatist.

Şi mai grav este faptul că Ucraina subscrie acum la poziţia Kremlinului potrivit căreia prezenţa trupelor ruseşti în regiunea rebelă ar fi un ”factor stabilizator”. Mai mult decât atât. În declaraţia ruso-ucraineană se sugerează că după identificarea unei soluţii pentru problema transnistreană, actualii pacificatori ruşi ar putea să rămână în zonă, îmbrăcând forma unei misiuni OSCE.

Astfel stând lucrurile, Kievul pare să fi înfipt de două ori cuţitul în spatele Republicii Moldova. În primul rând, acceptă ca prezenţa militară rusească să fie perpetuată sub pavilionul vreunei organizaţii internaţionale. În al doilea rând, cade de acord cu Moscova că, atâta timp cât diferendul nu-i reglementat, trupele străine nu trebuie retrase din regiunea separatistă. 

Oricum ai da, declaraţia Medvedev-Ianucovici pregăteşte terenul pentru o viitoare oficializare a aflării trupelor ruse în autoproclamata republică nistreană. Pe acest fundal, dă de gândit un comentariu publicat luni în cotidianul “The Washington Post”. În articolul, întitulat ”SUA trădează vecinii Rusiei”, reputatul expert David Kramer scrie că SUA, în schimbul semnării cu Rusia a aşa-zisului acord nuclear-123, ar putea să se împace cu legitimarea, sub o formă sau alta, a prezenţei militare străine în Georgia şi Republica Moldova.

Oricât ar părea de justificate motivaţiile unei eventuale tranzacţii internaţionale între Washington şi Moscova, nu cred ca preşedintele Obama să repete eroarea lui Roosevelt şi să comită o nouă Yaltă. Totuşi, ar trebui să ne folosim imaginaţia pentru a vedea ce ar putea să se întâmple în cazul în care Occidentul s-ar resemna şi, de dragul unor interese globale, ar permite Kremlinului să-şi refacă sferele de influenţă în spaţiul postsovietic. O cortină de fier, niţel modernizată şi acoperită cu o pierdea de catifea, s-ar reinstala la frontiera de est a UE şi NATO. Iar Republica Moldova, implicit, s-ar pomeni în afară Europei. 

În această situaţie, singura soluţie la îndemâna Chişinăului ar fi Bucureştiul. Orişice ofensivă brutală a Rusiei în Basarabia ne strânge la zid şi ne pune în situaţia să nu avem alternativă la unirea cât mai grabnică a celor două state româneşti. 

Petru BOGATU
pentru Radio Vocea Basarabiei

Filat către Medvedev şi Ianukovici: Moldova are principii, demnitate şi prieteni

Autoritorităţile moldovene au avut o poziţie rezervată, dar cumpătată, în privinţa Declaraţiei Medvedev-Ianukovici referitoare la situaţia din regiunea transnistreană, semnată luni la Kiev. 

Deşi în document se resimte tentaţia celor doi şefi de stat de a se implica în treburile interne ale Republicii Moldova, replica oficială reţinută a Chişinăului a fost apreciată de diplomaţii străini.

Esenţa care poate fi extrasă din mesajul inteligent şi, aparent, indulgent al Guvernului de la Chişinău este că Moldova are principii, demnitate şi prieteni.

Republica Moldova şi regiunea transnistreană trebuie să fie o singură ţară! Aceasta trebuie să fie neutră din punct de vedere militar şi să se dezvolte într-un spaţiu unic economic şi de apărare. Soluţia problemei transnistrene trebuie identificată în baza unui dialog egal dintre autorităţile de la Chişinău şi Tiraspol cu scopul determinării unui statut special bine garantat pentru regiunea transnistreană.

Acestea sunt principalele teze din Declaraţia Medvedev-Ianukovici semnată luni, la Kiev, referitoare la situaţia din regiunea transnistreană. Cei doi şefi de stat au semnat documentul respectiv în afara formatului de negocieri 5+2 şi fără a pune măcar la curent Republica Moldova.

Deşi iniţial s-a arătat iritat de gestul preşedinţilor Medvedev şi Ianukovici, marţi, premierul moldovean Vlad Filat a emis un mesaj foarte bine cizelat din punct de vedere diplomatic din care extragem următoarea concluzie: Suntem gata de negocieri, dar cerem retragerea armatei ruse de pe teritoriul nostru naţional.

„Guvernul Republicii Moldova îşi exprimă disponibilitatea de a purcede fără întârziere şi fără condiţii prealabile la negocieri constructive în formatul 5+2 şi se adresează către toate părţile implicate să procedeze în acelaşi mod. Totodată, Guvernul Republicii Moldova, evocând rolul actualei misiuni de menţinere a păcii în stabilizarea situaţiei după stoparea conflictului armat, se pronunţă pentru lansarea consultărilor cu privire la transformarea acesteia într-o misiune civilă, multinaţională cu mandat internaţional. Guvernul Republicii Moldova pledează pentru diminuarea factorului militar în regiune, inclusiv prin retragerea completă a muniţiilor care aparţin Federaţiei Ruse şi a contingentului militar ce asigură paza acestora”.

Mai departe, premierul Vlad Filat a subliniat cât de importantă este pentru Republica Moldova poziţia Uniunii Europene în soluţionarea diferendului transnistrean:

„Guvernul Republicii Moldova apreciază sprijinul ferm al UE pentru soluţionarea problemei transnistrene exprimată în declaraţia din 17 mai 2010 a înaltului reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate”.

Analiştii politici moldoveni au fost mult mai duri în aprecierile pe care le-au dat în privinţa semnării Declaraţiei despre Transnistria de către preşedinţii Medvedev şi Ianukovici. Directorul Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Igor Munteanu:

„Orice declaraţie care vine în afara acestui format 5+2, dar aceasta este o declaraţie separată de formatul 5+2, este un precedent care degradează statutul negocierilor. Aceşti doi mediatori încearcă să impună nişte elemente încercând să spună că, dacă scuturăm bine Constituţia Republicii Moldova, pe ei îi aranjează ca în viitoarea constituţie să fie în continuare consolidată neutralitatea permanentă”.

Igor Munteanu susţine că semnarea acestei declaraţii reprezintă o schimbare de paradigmă a politicii externe a Ucrainei care, potrivit lui, „începe să se adapteze la politica agresivă a Federaţiei Ruse”. Totodată, analistul consideră că „Ucraina încearcă să folosească Transnistria pentru a-şi rezolva problemele cu Rusia”.

La rândul său, vicepremierul moldovean Victor Osipov, negociator principal din partea Chişinăului în problema transnistreană, a exclus posibilitatea ca Ucraina să poată folosi Transnistria într-un târg cu Federaţia Rusă:

„Ne-am prins cu mult timp înainte şi am luat şi măsuri de anticipare.... Suntem foarte avansaţi în procesul de includere a Republicii Moldova într-un concept european de securitate sub acoperirea acestor interese de securitate din Europa de Sud-Est.... Şi dacă cineva are de gând să facă târguri – le va face cu propriile active, nu cu activele Moldovei”.

Oficialul moldovean a evitat să spună, însă, despre ce fel de „concept european de securitate” în care ar avea loc şi Republica Moldova este vorba.

Reacţiile, de data aceasta, tactice ale Chişinăului au enervat autorităţile separatiste de la Tiraspol care au recurs din nou la ameninţări. Co-preşedintele Comisiei Unificate de Control din partea Tiraspolului, Oleg Beleakov, a cerut Rusiei să suplimenteze contingentul militar rus din zona de securitate de la Nistru, deoarece, - spune el, - „dialogul cu Moldova rămâne unul imprevizibil şi există pericolul apariţiei conflictelor ca în 1992".

DEUTSCHE WELLE Autor: Vitalie Călugăreanu

"Transnistria este marea durere de cap a Ucrainei, dar nu a Rusiei", scrie presa rusă

"Ucraina ar trebui să manifeste mai multă îngrijorare faţă de destinul Transnistriei, decât Moscova", consideră politologul rus, Alexei Kuzimin, citat de agenţia informaţională rusă "Novîi Region" în timp ce comenta declaraţia din 18 mai a lui Medvedev şi Ianukovici referitor la reglementarea transnistreană.

În opinia expertului rus, "regiunea transnistreană este marea durerea de cap a Ucrainei şi nu a Rusiei, mai ales în contextul orientării proromâneşti a Moldovei şi în contextul eforturilor "extraordinare" ale Ucrainei în procesul de delimitare a hotarului cu românii.

"Frontiera României e la 15 km de Odessa. Deci, Transnistria constituie prioritatea Ucrainei, "subiect de rezistenţa" în faţa Romaniei", crede Kuzmin.

Sursa: UNIMEDIA cu referire la Novîi Reghion

Sergiu Mocanu: Republica Moldova trebuie să se integreze în UE fără Transnistria

Doar prin decuplarea Transnistriei şi prin urmarea modelului cipriot, Republica Moldova ar avea o şansă de a se integra în Uniunea Europeană. De această părere este fostul consilier prezidenţial şi liderul Mişcării Acţiunea Noastră, Sergiu Mocanu. Declaraţia a fost lansată astăzi, 19 mai, în cadrul unei conferinţe de presă.

Liderul Mişcării Acţiunea Noastră, Sergiu Mocanu  consideră că Republicii Moldova trebuie să i se ofere șansa de a se integra în Uniunea Europeană cu teritoriile pe care le controlează, urmând să recupereze Transnistria în timp, cu ajutorul partenerilor occidentali prin democratizarea, demilitarizarea și decriminalizarea zonei.

Mocanu consideră că declarația Medvedev – Ianukovici, constituie începutul unei noi campanii de expansiune politico – militară a Rusiei în spațiul fostei Uniuni Sovietice.

„ Declaraţia conţine un ultimatum - Republica  Moldova ori va fi rusească ori nu va fi deloc”, subliniază fostul consilier prezidenţial.

Sergiu Mocanu consideră că reacţia Guvernului este inadecvată şi a menţionat că Republica Moldova nu trebuie să fie rezonabilă în declaraţii, „noi trebuie să fim priviţi ca un „stat problemă”.

„A cere Rusiei, în această situație, pe un ton prudent și abia perceptibil, retragerea Armatei de pe teritoriul suveran al țării tale și să mai pretinzi că faci în premieră un act de curaj, este, cel puțin, o rătăcire politico-diplomatică”, susţine Mocanu.

UNIMEDIA aminteşte că declaraţia Medvedev – Ianukovici a fost semnată în urma vizitei preşedintelui rus în Ucraina, din 17-18 mai. Formatul de negocieri 5+2 aplicat pentru soluţionarea diferendului transnistrean include Federația Rusă, Ucraina, OSCE, Moldova, Transnistria, SUA și UE - observatori. 

Sursa: UNIMEDIA

Foto: karadeniz-press.ro

Medvedev și Ianucovici s-au înțeles în secret să împartă Moldova și regiunea Transnistreană, susține un oficial din opoziția ucraineană

"Transnistria ar putea intra în componența Ucrainei în rezultatul unor înțelegeri secrete între Dmitri Medvedev și Victor Ianucovici", declară Oleg Bilorus, președintele comitetului pentru relații internaționale ale Radei ucrainene, reprezentant al blocului Timoșenko, citat de agenția Novîi Reghion din Kiev. Oficialul ucrainean a comentat în acest mod declarația președinților Ucrainei și Federației Ruse privind reglementarea transnistreană.

"Într-adevăr noua conducere a Ucrainei are o poziție nouă referitor la regiunea Transnistreană și asta este poziția Rusiei. Chiar necătând la prevederea că optează pentru păstrarea integrității teritoriale a R. Moldova, Ucraina și-a modificat atitudinea. Altfel spus, Rusia crede așa: voi, Ucraina, vă luați Transnistria, iar noi ne luăm Moldova", a mai declarat deputatul ucrainean.

"Este ceva inadmisibil din punctul de vedere al dreptului internațional. Este un drum spre nicăieri. Cred că asta doar va complica situația, deoarece în Moldova se pregătește deja dizolvarea Parlamentului", a mai subliniat Bilorus.

Poziția politicianului ucrainean este negată de către declarația oficială, semnată de Medvedev și Ianucovici, în care se precizează că R. Moldova și regiunea Transnistreană să fie o singură țară, cu armată și zonă economică unică.

Sursa: UNIMEDIA

Suntem gata de negocieri, dar cerem retragerea armatei ruse

Guvernul Republicii Moldova salută implicarea tot mai activă a actorilor internaționali în procesul de reglementare transnistreană, dar insistă pentru retragerea armatei ruse de pe teritoriul Transnistriei. Aceasta este poziția oficială a Guvernului Republicii Moldova, făcută publică astăzi 18.05.2010 de premierul Vlad Filat.

„Guvernul a luat act de declarația semnată ieri, de președintii Rusiei și Ucrainei, care exprimă voința politică de a contribui la rezolvarea conflictului. Guvernul își exprimă disponibilitatea de a purcede imediat la negocieri în formatul „5+2”. Totodată, Guvernul se pronunță pentru transformarea forțelor pacificatoare ruse într-o misiune civilă internațională și pentru retragerea completă a contingentului militar al Federației Ruse de pe teritoriul transnistrean”, a declarat premierul Filat.

Reacția Guvernului Republicii Moldova intervine la o zi după ce președintele rus, Dmitri Medvedev, și cel ucrainean, Viktor Ianukovici, au semnat ieri, la Kiev, o declarație prin care își afirmă sprijinul pentru rezolvarea conflictului transnistrean și optează pentru soluționarea pașnică a acestuia.

„Preşedinţii celor două ţări, care acţionează ca intermediari şi reprezintă ţările-garant, optează pentru soluţionarea conflictului transnistrean prin mijloace politice paşnice, prin intermediul dialogului egal, pentru a determina un statut special pentru Transnistria, bazat pe respectul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a neutralităţii constituţionale a Moldovei şi formarea unui singur spațiu juridic și economice de apărare”, se arată în declarația semnată ieri la Kiev.

În declarație se mai spune că Moscova şi Kievul vor merge la „contact cu partenerii internaţionali”, în scopul creării unor condiţii adecvate pentru reluarea negocierilor privind reglementarea transnistreană cu reprezentanţii politici din Republica Moldova şi Transnistria, mediatori din Rusia, Ucraina şi OSCE, precum şi observatori din UE şi SUA.

sursa: jurnal.md

foto: mediafax.ro

R. Moldova si Transnistria trebuie sa fie o singura tara, spun Medvedev si Ianukovici

Moldova si regiunea transnistreana trebuie sa fie o singura tara, cu armata si zona economica unica - asta se prevede in declaratia comuna a presedintilor Rusiei si Ucrainei, Dmitri Medvedev, respectiv Victor Ianukovici.

In textul declaratiei se mentioneaza ca Rusia si Ucraina vor ca solutia problemei transnistrene sa fie identificata doar prin mijloace politice pasnice, dar in baza unui dialog egal dintre autoritatile de la Chisinau si Tiraspol cu scopul determinarii unui statut special pentru regiunea transnistreana in cadrul suveranitatii si integritatii teritoriale a R. Moldova, neutralitatii constitutionale si formarii unei zone economice si a apararii unice, scrie gazeta.ru.

Moscova si Kievul vor continua sa depuna eforturi pentru restabilirea intelegerii reciproce intre Moldova si Transnistria si "fac apel catre ambele parti sa se abtina de la actiuni unilaterale", se spune in declaratia semnata de Dmitri Medvedev si Victor Ianukovici, citata de Ria Novosti

"Rusia si Ucraina accentueaza rolul important si stabilizator in actuala operatiune pacificatoare din regiune si pledeaza pentru o colaborare constructiva a tuturor elementelor ei componente", se mentioneaza in document.

Medvedev si Ianukovici au mentionat ca, in declaratia de la Moscova din 18 martie 2009, partile s-au pronuntat pentru transformarea operatiunii actuale in una pacificatoare, sub egida OSCE, in contextul reglementarii conflictului transnistrean si confirma disponibilitatea de a participa in acest proces.

Moscova si Kievul intentioneaza "impreuna cu partenerii internationali sa contribuie la crearea unor conditii corespunzatoare pentru reinceperea activitatii sedintelor permanente ce vizeaza procesul negocierilor referitor la reglementarea conflictului transnistrean, cu participarea reprezentantilor politici din Moldova, Transnistria, mediatori din Ucraina, OSCE, Federatia Rusa si observatori ai UE si SUA".

Medvedev si Ianukovici sunt convinsi ca parteneriatul in cadrul procesului de negocieri in formatul 5+2 e capabil sa "grabeasca obtinerea unei reglementari politice stabile".

Anterior, premierul Vlad Filat s-a aratat deranjat de posibila declaratie comuna a lui Medvedev si Ianukovici, spunand ca textul declaratiei nu trebuie sa afecteze interesele nationale ale R. Moldova. relateaza Ziare.com , Sursa: Newsin

Rusia are un nou reprezentant în reglementarea transnistreană

Astăzi viceprim-ministrul pentru reintegrare Victor Osipov s-a întâlnit cu noul reprezentant special al Federaţiei Ruse în procesul de reglementare a conflictului transnistrean Serghei Gubarev, însoţit de Ambasadorul rus la Chişinău Valerii Kuzimin.

În cadrul întrevederii, a avut loc un schimb amplu de opinii cu privire la stadiul actual şi perspectivele soluţionării problemei transnistrene. O atenţie deosebită a fost atrasă pregătirilor către reuniunea în formatul 5+2, care se va desfăşura pe data de 24 mai la Astana sub egida preşedinţiei kazahe a OSCE.

Menţionând că reintegrarea ţării constituie una din priorităţile programului de guvernare al Alianţei pentru Integrare Europeană, Victor Osipov a ţinut să reitereze interesul autorităţilor moldoveneşti în reluarea negocierilor politice constructive în formatul 5+2. El a subliniat, de asemenea, voinţa politică a Guvernului de a promova consecvent măsurile de întărire a încrederii între cele două maluri ale Nistrului.

La rândul său, diplomatul rus a reiterat disponibilitatea Federaţiei Ruse de a susţine în  continuare eforturile de reglementare paşnică a problemei transnistrene, menţionând în special necesitatea de a elabora o soluţie viabilă. Salutând reluarea activităţii grupurilor de lucru pentru întărirea încrederii, Serghei Gubarev a menţionat că aceasta constituie una dinte direcţiile prioritare de acţiune, de natură să contribuie la soluţionarea problemelor cu care se confruntă populaţia regiunii. Totodată, el şi-a exprimat speranţa în caracterul constructiv şi rezultativ al discuţiilor ce urmează în cadrul reuniunii de la Astana. sursa: zdg.md

Rusia și Ucraina: Conflictul transnistrean trebuie rezolvat pașnic

„Problema transnistreană trebuie să fie rezolvată doar prin mijloace politice paşnice și prin dialog egal”, se stipulează în declarația comună, semnată astăzi de președintele rus, Dmitri Medvedev, și președintele ucrainean, Viktor Ianukovici.

Declarația sugerează, atât autorităților de la Chişinău, cât și autoproclamatelor autorități de la Tiraspol, să se abţină de la acţiuni unilaterale.

„Preşedinţii celor două ţări, care acţionează ca intermediari şi reprezintă ţările-garant, provin din necesitatea de a soluţiona conflictul transnistrean prin mijloace politice paşnice, prin intermediul dialogului egal, pentru a determina un statut special pentru Transnistria, bazat pe respectul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a neutralităţii constituţionale a Moldovei şi formarea unui singur spațiu juridic și economice de apărare”, se arată în declarația semnată astăzi la Kiev, transmite RIA Novosti.

Astfel, Moscova şi Kievul au convenit să continue eforturile de restabilire a înţelegerii reciproce dintre Republica Moldova şi Transnistria, cerându-le să se abţină de la acţiuni unilaterale care ar putea complica situaţia din regiune.

În declarație se mai spune că Moscova şi Kievul vor merge la „contact cu partenerii internaţionali”, în scopul creării unor condiţii adecvate pentru reluarea negocierilor privind reglementarea transnistreană cu reprezentanţii politici din Republica Moldova şi Transnistria, mediatori din Rusia, Ucraina şi OSCE, precum şi observatori din UE şi SUA.

În cadrul întâlnirii oficiale, cei doi șefi de stat s-au arătat convinși de reușita cooperării în cadrul procesului de negocieri în formatul „5+2”.

Rusia isi ia revansa: Cu ajutorul lui Ianukovici va aplica planul Kozak prin care R. Moldova isi pierde independenta si devine stat federativ

Potrivit presei ruse, frontiera Republicii Moldova cu Ucraina pe segmentul transnistrian va fi deblocată în urma unui acord între Moscova şi Kiev.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev şi cel ucrainean, Victor Ianukovici, au decis să deblocheze frontiera Republicii Moldova cu Ucraina pe segmentul autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene, informeaza romania-actualitati.ro cu referire la cotidianul rusesc Nezavisimaia Gazeta.

Potrivit publicaţiei, în cadrul vizitei preşedintelui rus Dmitri Medvedev în Ucraina, preconizată să înceapă astăzi, 17 mai a.c., cei doi şefi de stat vor semna o declaraţie comună referitoare la Transnistria.

Potrivit cotidianului moscovit, decizia de a redeschide frontiera în regiunea Transnistreană a fost luată după ce preşedintele Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a propus autorităţilor de la Bucureşti să includă România în procesul de negocieri pentru soluţionarea diferendului transnistrean, iar la Tiraspol, acest gest a fost apreciat ca o nouă provocare a Chişinăului, deoarece războiul din 1992 a izbucnit din cauza intenţiilor unioniste dintre Moldova şi România, lucru nedorit în Transnistria.


În Transnistria locuiesc aproximativ 150 de mii de cetăţeni ruşi şi 100 de mii de cetăţeni ucraineni.

Potrivit informaţiilor, în documentul pe care preşedinţii Medvedev şi Ianukovici urmează să îl semneze va fi confirmată poziţia celor două părţi în ceea ce priveşte menţinerea pe teritoriul Transnistriei a trupelor ruse de menţinere a păcii, ca la adresa părţii moldovene care cere schimbarea pacificatorilor ruşi cu un contingent internaţional civil de menţinere a păcii şi observatori ai procesului de reglementare a conflictului, din cadrul Uniunii Europene. 

De asemenea, cei doi preşedinţi vor veni cu o poziţie comună prin care vor sprijini acordarea pentru regiunea transnistreană a unui statut special în cadrul Republicii Moldova pe model confederativ (Memorandum Kozak, prevedea, între altele, anularea actualei Constituţii a Republicii Moldova, dizolvarea Republicii Moldova ca stat independent şi crearea unui alt stat pe teritoriul ei, Republica Federativă Moldova, cu trei subiecţi, Transnistria şi Găgăuzia), cu sublinierea faptului că Republica Moldova şi Transnistria sunt părţi egale în negocieri.

În anul 2006, autorităţile Republicii Moldova şi Ucrainei au închis frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean pentru mărfurile exportate din Transnistria, care nu dispun de ştampila vamală a Republicii Moldova.

Totodată, din acel moment, monitorizarea frontierei moldo-ucrainene pe acest segment este asigurată de o misiune de observatori ai Uniunii Europene, EUBAM.

Primul ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, i-a înmînat sîmbătă comisarului european pentru extindere şi politica europeană de vecinătate, Stefan Fule, un document cu privire la dorinţa Chişinăului de sporire a rolului Uniunii Europene în procesul de reglementare a conflictului transnistrean.

Autorităţile de la Chişinău au menţionat în repetate rînduri, în ultima perioadă de timp, necesitatea creşterii rolului UE şi SUA în negocierile privind reglementarea transnistreană, dar şi sporirea ajutorului financiar în procesul de întărire a încrederii între cele două maluri ale Nistrului. În prezent, UE şi SUA sînt observatori în procesul de negocieri pentru reglementarea conflictului transnistrean, în formatul 5+2.

Premierul moldovean, Vlad Filat a anunţat, în urma vizitei oficiale din Germania, că luna viitoare, cancelarul Angela Merkel va ridica problema transnistreană cu ocazia vizitei preşedintelui rus Dmitri Medvedev la Berlin.

Pe de altă parte, expertul din cadrul unui institut german pentru politică externă, Alexandr Rar, susţine că Uniunea Europeană nu dispune, în momentul de faţă, de pîrghii prin care să influenţeze reglementarea transnistreană, iar Moscova este dispusă să revină la planul Kozak şi se bucură de susţinere în acest sens din partea lui Victor Ianukovici.

Acest nou proiect politic pare că are şi susţinerea tacită a liderului Partidului Democrat din Moldova, ex-comunistul Marian Lupu, unul dintre cei patru preşedinţi ai Alianţei pentru Integrare Europeană de la Chişinău.

În condiţiile în care alegerile anticipate devin o realitate, Marian Lupu a vorbit despre „greşelile făcute de fostul preşedinte Vladimir Voronin”, cel care, în 2003, l-a sfidat pre Vladimir Putin şi a respins Planul Kozak, pe care Putin era pregătit să-l semneze chiar la Chişinău.

Marian Lupu, al cărui partid este „asociat” cu partidul premierului rus, spune că dacă aceste greşeli politice nu ar fi existat, nici embargoul economic rusesc asupra Moldovei nu ar fi fost posibil!

În acelaşi context, bazele militare pe care Rusia intenţionează să le amplaseze la Nikolaev şi Odesa şi probabil la gurile Dunării, unde Ucraina şi România au dispute teritoriale, ar veni ca un răspuns la extinderea spre est a NATO.

Baza militară din localitatea Bolgrad, situată în sudul regiunii Odessa, care a fost desfiinţată după declararea independenţei Ucrainei, în august 1991, ar putea fi la rîndul ei, redeschisă, notează şi publicaţia ucraineană Segodnia, citată de Agenţia moldovenească Omega, în pagina electronică.

Concluzia este trasă de Newsweek în ediţia sa în limba rusă: „La cinci ani după revoluţiile colorate care au cuprins ţări din fosta URSS, a venit în sfârşit şansa pentru Kremlin de a-şi lua revanşa”! Schimbarea puterii în Ucraina şi în Kîrgîzstan sînt deja rezultate în acest sens.

Nu se poate spune că Moscova a fost singurul arhitect al schimbării de putere în aceste ţări, dar, fără îndoială, ea a jucat un rol-cheie, notează Newsweek.

Aceste victorii strategice mobilizează Kremlinul pentru a face noi încercări de a schimba regimul în ţări pe catre Rusia le numeşte „străinătatea apropiată”, adaugă publicaţia, citată de newsru.com. Preluare Jurnal.md